9,516 matches
-
între 14 și 16 ani, în cazul uciderii sau vătămării copilului nou-născut ori a fătului de către mamă, precum și atunci când organul de urmărire penală sau instanța are o îndoială asupra discernământului suspectului ori inculpatului în momentul săvârșirii infracțiunii ce face obiectul acuzației, se dispune efectuarea unei expertize medico-legale psihiatrice, stabilindu-se totodată termenul de prezentare în vederea examinării. ... ---------- Alin. (1) al art. 184 a fost modificat de pct. 121 al art. 102, Titlul III din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013 , publicată
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 1 iulie 2010 (*actualizat*) ( Legea nr. 135/2010 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277570_a_278899]
-
prevenirii săvârșirii unei alte infracțiuni. (2) Nicio măsură preventivă nu poate fi dispusă, confirmată, prelungită sau menținută dacă există o cauză care împiedică punerea în mișcare sau exercitarea acțiunii penale. (3) Orice măsură preventivă trebuie să fie proporțională cu gravitatea acuzației aduse persoanei față de care este luată și necesară pentru realizarea scopului urmărit prin dispunerea acesteia. ... (4) Măsurile preventive sunt: ... a) reținerea; ... b) controlul judiciar; ... c) controlul judiciar pe cauțiune; ... d) arestul la domiciliu; ... e) arestarea preventivă. Articolul 203 Organul judiciar
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 1 iulie 2010 (*actualizat*) ( Legea nr. 135/2010 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277570_a_278899]
-
determinate la dispoziția organului judiciar ori prin constituirea unei garanții reale, mobiliare ori imobiliare, în limita unei sume de bani determinate, în favoarea aceluiași organ judiciar. (2) Valoarea cauțiunii este de cel puțin 1.000 lei și se determină în raport cu gravitatea acuzației aduse inculpatului, situația materială și obligațiile legale ale acestuia. ... (3) Pe perioada măsurii, inculpatul trebuie să respecte obligațiile prevăzute la art. 215 alin. (1) și i se poate impune respectarea uneia ori mai multora dintre obligațiile prevăzute la art. 215
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 1 iulie 2010 (*actualizat*) ( Legea nr. 135/2010 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277570_a_278899]
-
aprecieri a organelor judiciare în urma evaluării tuturor probelor administrate în cauză. ... (2) În luarea deciziei asupra existenței infracțiunii și a vinovăției inculpatului instanța hotărăște motivat, cu trimitere la toate probele evaluate. Condamnarea se dispune doar atunci când instanța are convingerea că acuzația a fost dovedită dincolo de orice îndoială rezonabilă. ... (3) Hotărârea de condamnare, de renunțare la aplicarea pedepsei sau de amânare a aplicării pedepsei nu se poate întemeia în măsură determinantă pe declarațiile investigatorului, ale colaboratorilor ori ale martorilor protejați. ... ---------- Alin. (3
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 1 iulie 2010 (*actualizat*) ( Legea nr. 135/2010 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276286_a_277615]
-
între 14 și 16 ani, în cazul uciderii sau vătămării copilului nou-născut ori a fătului de către mamă, precum și atunci când organul de urmărire penală sau instanța are o îndoială asupra discernământului suspectului ori inculpatului în momentul săvârșirii infracțiunii ce face obiectul acuzației, se dispune efectuarea unei expertize medico-legale psihiatrice, stabilindu-se totodată termenul de prezentare în vederea examinării. ... ---------- Alin. (1) al art. 184 a fost modificat de pct. 121 al art. 102, Titlul III din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013 , publicată
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 1 iulie 2010 (*actualizat*) ( Legea nr. 135/2010 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276286_a_277615]
-
prevenirii săvârșirii unei alte infracțiuni. (2) Nicio măsură preventivă nu poate fi dispusă, confirmată, prelungită sau menținută dacă există o cauză care împiedică punerea în mișcare sau exercitarea acțiunii penale. (3) Orice măsură preventivă trebuie să fie proporțională cu gravitatea acuzației aduse persoanei față de care este luată și necesară pentru realizarea scopului urmărit prin dispunerea acesteia. ... (4) Măsurile preventive sunt: ... a) reținerea; ... b) controlul judiciar; ... c) controlul judiciar pe cauțiune; ... d) arestul la domiciliu; ... e) arestarea preventivă. Articolul 203 Organul judiciar
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 1 iulie 2010 (*actualizat*) ( Legea nr. 135/2010 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276286_a_277615]
-
determinate la dispoziția organului judiciar ori prin constituirea unei garanții reale, mobiliare ori imobiliare, în limita unei sume de bani determinate, în favoarea aceluiași organ judiciar. (2) Valoarea cauțiunii este de cel puțin 1.000 lei și se determină în raport cu gravitatea acuzației aduse inculpatului, situația materială și obligațiile legale ale acestuia. ... (3) Pe perioada măsurii, inculpatul trebuie să respecte obligațiile prevăzute la art. 215 alin. (1) și i se poate impune respectarea uneia ori mai multora dintre obligațiile prevăzute la art. 215
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 1 iulie 2010 (*actualizat*) ( Legea nr. 135/2010 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276286_a_277615]
-
arată că decizia asupra acordului de recunoaștere a vinovăției și asupra fondului cauzei aparține, în mod exclusiv, instanței de judecată, care se pronunță inclusiv asupra felului și cuantumului pedepsei și asupra modalității de executarea a acesteia. Așa fiind, asupra temeiniciei acuzației în materie penală se pronunță instanța de judecată, motiv pentru care nu poate fi reținută critica de neconstituționalitate formulată de autorul excepției. 9. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra
DECIZIE nr. 483 din 30 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 478 alin. (2) şi (3), art. 482 lit. h) şi art. 484 alin. (2) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277076_a_278405]
-
inculpat, determinând restrângerea unora dintre drepturile și libertățile sale, în scopul desfășurării în bune condiții a urmăririi penale - parte a noțiunii de "instrucție penală" la care se referă art. 53 din Legea fundamentală. Or, nefiind în discuție pretenții civile sau acuzații în materie penală care să privească partea vătămată, este de înțeles de ce legiuitorul nu a apreciat ca necesară recunoașterea dreptului persoanei vătămate de a contesta în instanță încheierile referitoare la măsurile preventive. Cât privește pretinsa încălcare a dreptului la apărare
DECIZIE nr. 202 din 7 aprilie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 206 alin. (1) şi (3) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271724_a_273053]
-
vătămate de a contesta în instanță încheierile referitoare la măsurile preventive. Cât privește pretinsa încălcare a dreptului la apărare, ea ar putea fi adusă în discuție numai în legătură cu proceduri judiciare în care s-ar dezbate drepturi ale unei persoane sau acuzații de natură penală privitoare la aceasta. Or, procedura referitoare la luarea, revocarea sau înlocuirea măsurilor preventive nu o vizează pe persoana vătămată. 10. Avocatul Poporului a transmis punctul său de vedere cu Adresa nr. 16.044 din 4 ianuarie 2016
DECIZIE nr. 202 din 7 aprilie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 206 alin. (1) şi (3) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271724_a_273053]
-
4) Aspectele dezbătute în cadrul ședinței Comisiei de audiere vor fi consemnate în încheierea de ședință, înregistrată și semnată potrivit prevederilor art. 14. ... (5) Sportivul ori persoana suspectată de încălcarea reglementărilor anti-doping dă o declarație scrisă prin care recunoaște sau infirmă acuzația ce i se aduce. ... Articolul 24 (1) După analizarea documentelor și a probelor existente la dosarul cauzei, a declarațiilor și, după caz, a rezultatului contraexpertizei, în baza încheierii de ședință, Comisia de audiere, printr-o decizie scrisă și motivată, se
REGULAMENT din 31 mai 2016 de organizare şi funcţionare a Comisiei de audiere a Sportivilor şi a personalului asistent al Sportivilor care au încălcat reglementările anti-doping. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272352_a_273681]
-
și orașul Monaco, deși responsabilitățile guvernului (la nivel de stat) și ale municipiului (la nivel de oraș) sunt împărțite. Conform Constituției din 1911, principatul a fost împărțit în trei localități: Comunele au fost comasate într-una singură în 1917, după acuzații că guvernul acționează în conformitate cu motto-ul „divide și cucerește”, și localitățile au primit statut de "districte" sau "cartiere". Ulterior, s-au organizat alte trei districte: Un nou district este planificat în urma noilor îmbunătățiri funciare de după 2014 dar prințul Albert al
Monaco () [Corola-website/Science/296920_a_298249]
-
fost scoase din țară de rege în noiembrie 1947, a revenit în patrimoniul național în 2004 ca donație făcută de John Kreuger, fostul soț al fiicei regelui Mihai, Principesa Irina. În 2005, prim-ministrul Călin Popescu Tăriceanu a declarat că acuzațiile aduse regelui Mihai de a fi scos din țară tablouri ale Coroanei sunt „mai mult decât îndoielnice” și că guvernul român nu are nici o dovadă a unor astfel de acțiuni ale regelui Mihai, susținând că, pentru perioada anterioară anului 1949
Mihai I al României () [Corola-website/Science/296764_a_298093]
-
1947 la Londra, prilejuită de căsătoria viitoarei regine Elisabeta a II-a. Potrivit aceluiași jurnal, două din aceste tablouri, semnate de El Greco, au fost vândute în 1976. Totuși, mulți alți editorialiști neagă acest cadou comunist făcut regelui și consideră aceste acuzații drept propagandă comunistă antimonarhistă. Potrivit unor documente de arhivă, recent declasificate, ale ministerului britanic de externe, Foreign Office, când regele Mihai a părăsit România, valorile sale financiare se ridicau la 500.000 franci elvețieni. Acestea ar fi fost, se pare
Mihai I al României () [Corola-website/Science/296764_a_298093]
-
Augustin și operei sale. “De Civitate Dei” a fost scrisă într-un moment de criză în care Apusul era descumpănit în fața invaziei și jefuirii cumplite a Romei de către vizigoții lui Alaric în 410. Concepută inițial ca o scriere polemică față de acuzațiile aduse creștinilor de către păgâni, “De Civitate Dei “ a devenit un răspuns providențial și genial al bisericii creștine occidentale la provocările viitorului iar idealul augustinian a constituit punctul de plecare pentru zidirea unei noi civilizații. Sf Augustin plasează istoria pe o
Augustin de Hipona () [Corola-website/Science/296778_a_298107]
-
candidatul Partidului Social Democrat la funcția de șef al statului. În al doilea tur de scrutin a fost învins de candidatul Alianței Dreptate și Adevăr, Traian Băsescu. La 15 martie 2006 a demisionat de la conducerea Camerei Deputaților în contextul unor acuzații de corupție. La alegerile legislative din 2008 a obținut un nou mandat de deputat, în colegiul uninominal Mizil din județul Prahova, din partea PSD. În anul 2012 a fost condamnat la doi ani de închisoare pentru corupție, iar în 2014, când
Adrian Năstase () [Corola-website/Science/296800_a_298129]
-
încât a continuat colaborarea cu acesta. În arhivele din 1476 ale tribunalului din Florența s-a descoperit un denunț anonim, în urma căruia patru tineri, printre care și Leonardo da Vinci, erau acuzați de sodomie. Deoarece denunțul nu era semnat iar acuzațiile n-au putut fi probate, dosarul a fost clasat. (Procesul Saltarelli) În Evul Mediu, pe tot teritoriul actualei Italii, în republicile italiene și pe tot cuprinsul statelor papale, actele de sodomie erau categoric interzise, delictele fiind instrumentate de Inchiziție, iar
Leonardo da Vinci () [Corola-website/Science/296783_a_298112]
-
recurgea la tortură. Nu era o chestiune cu care să se glumească, deși autoritățile erau relativ tolerante. Prin sodomie se înțelegea orice practică sexuală în afară de contactul sexual normal vaginal dintre bărbat și femeie, conform definiției date de Toma d'Aquino. Acuzația de sodomie era extrem de frecventă în epocă, atât în rândul aristocrației, fiind folosită pentru eliminarea rivalilor politici, cât și la nivelul claselor de jos, cel mai adesea în scopuri mercantile, dat fiindcă condamnatului i se confisca averea, o parte revenindu
Leonardo da Vinci () [Corola-website/Science/296783_a_298112]
-
1936, (considerată de mulți contemporani ca fiind suspectă), Babel nota: "Vor veni după mine acum." În mai 1939, Babel a fost arestat la casa sa de vacanța din Peredelkino, a fost și interogat la sediul NKVD din piața Lubianka pentru acuzația de spionaj. După obținerea unei mărturisiri forțate, Babel a fost judecat, găsit vinovat și, pe 27 ianuarie 1940, a fost împușcat în închisoarea Butîrka. Soția lui, Antonina Pirojkova, nu a știut nimic de soarta soțului ei timp de 15 ani
Isaac Babel () [Corola-website/Science/301025_a_302354]
-
martie 1941. Manuscrisele și arhiva personală ale scriitorului au fost confiscate de NKVD și s-au pierdut. Pe 23 decembrie 1954, la un an și jumătate după moartea lui Stalin, Isaac Babel a fost reabilitat în mod public oficial, iar acuzațiile aduse împotriva sa au fost retrase, acestea fiind considerate "lipsite de orice bază".
Isaac Babel () [Corola-website/Science/301025_a_302354]
-
împreună cu luptătorii din grupul lui Harnack și Schulze-Boysen. Execuția lui Hilde Coppi a fost amânată până când bebelușul ei a fost înțărcat, după care a fost spânzurată. După război, Helmut Roeder, procurorul din procesul împotriva Orchestrei Roșii, a fost pus sub acuzație pentru rolul lui în acea afacere judiciară și, în apărarea sa, el a inventat o poveste despre o importantă organizație sovietică de spionaj, identificată cu Orchestra Roșie. Roeder a ajuns să fie informator al CIC.
Orchestra Roșie () [Corola-website/Science/301151_a_302480]
-
demis din fruntea Ministerului de Interne și numit ministru de externe până la 20 mai 1949. La presiunile lui Mátyás Rákosi (gelos pe popularitatea lui Rajk) și ale cercului său, Rajk a fost arestat la 30 mai 1949 în baza unor acuzații inventate: spionaj pentru imperialiști, colaborare cu poliția secretă din perioada horthystă, menținerea de relații cu comuniștii din Iugoslavia, considerați din 1948 inamici. Scopul înscenării a fost, pe de o parte, accentuarea solidarității cu Uniunea Sovietică împotriva liderului Iugoslaviei, Tito, și
László Rajk () [Corola-website/Science/301202_a_302531]
-
început Rákosi a oscilat între a Nagy Imre, „autonom” în agricultură, și popularul Rajk. Nagy avea relații bune în conducerea partidului comunist sovietic, deci sacrificarea lui ar fi fost greu de justificat la Moscova. La început, Rajk a negat toate acuzațiile, dar tovarășii care l-au interogat, Mihály Farkas și ministrul de interne János Kádár, l-au convins că procesul era înscenat doar pentru a-l speria, iar sentința de condamnare la moarte nu urma să fie pusă în aplicare. Atunci
László Rajk () [Corola-website/Science/301202_a_302531]
-
au interogat, Mihály Farkas și ministrul de interne János Kádár, l-au convins că procesul era înscenat doar pentru a-l speria, iar sentința de condamnare la moarte nu urma să fie pusă în aplicare. Atunci Rajk a recunoscut toate acuzațiile imaginare aduse împotriva sa, ceea ce Gábor Péter și ÁVH (Instituția de Securității a Statului) au radiodifuzat în direct. Rechizitoriul a fost pregătit de însuși Mátyás Rákosi, secretarul general al partidului, și aprobat de Stalin. La procesul din 24 septembrie, „Tribunalul
László Rajk () [Corola-website/Science/301202_a_302531]
-
au radiodifuzat în direct. Rechizitoriul a fost pregătit de însuși Mátyás Rákosi, secretarul general al partidului, și aprobat de Stalin. La procesul din 24 septembrie, „Tribunalul Poporului” a pronunțat trei sentințe de condamnare la moarte (dintre care una împotriva lui), acuzațiile fiind de „crimă împotriva poporului” și „înaltă trădare”. După proces, Uniunea Sovietică și apoi toate „democrațiile populare” au reziliat acordurile cu „mercenarul imperialist” Iugoslavia. Atunci, liderul partidului comunist ungar Mátyás Rákosi a afirmat despre procesul Rajk: "„recunosc, că am avut
László Rajk () [Corola-website/Science/301202_a_302531]