10,749 matches
-
foarte bună calitate, oftă și-și introduse cu grijă picioarele (încălțate cu cea mai bună pereche a mea de șosete Stăpânul Inelelor - singurele curate) într-o pereche de mocasini maro închis cu niște ciucurași drăguți. Arăți grozav! am spus eu admirând rezultatul. Hei, îți dai seama că asta e prima dată când a trebuit să te îmbraci ca mine, pe când eu a trebuit să mă îmbrac cu tot soiul de monstruozități ca să-ți închid gura, de-a lungul anilor? Lisa mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
bătrânețe trag linii categorice pe chipul creț și gălbejit, de-a lungul pleoapelor făcute. Dojana „pour un peu d’amour”, din privirile ei umezite de ridicolă melancolie, îmi dă certitudinea că mă iubește, cu toate că nu mai sunt dispus să-i admir ultimele bijuterii, - niște pietre enorme ce i s-au extras din ficat, și pe care le păstrează într-o cutiuță de argint, capitonată cu atlas. Ferdinand Sinidis încercase, ca de obicei, și de astă dată, să se sustragă de la chestie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
Întrebări cu subînțeles și de priviri acuzatoare din partea celor dornici să Împartă lauri. Nu avea mai mult de un metru șaizeci, dar era musculos și bine proporționat, boxer amator care fusese cândva campionul regiunii Sussex la categoria cocoș. Minnie Kidd admiră mustața mătăsoasă pe care, cât timp fusese În armată, o lăsase să Îi acopere buza pronunțată de sus și al cărei luciu reflecta stins sclipirea focului. Era o tânără durdulie, cu trăsături plăcute, În vârstă de treizeci și trei de ani, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
În care, măsurând În lung și-n lat Camera Grădinii sau sprijinindu-se de cămin cu capul susținut În palme, el Își storcea mintea În căutarea unui mot juste, și niciodată, dar niciodată nu Îi sugera ea Însăși vreunul. Îi admira opera până la idolatrie, cu rezerve În ce privea stilul târziu, mai copt, fără a visa măcar să dea glas vreunei critici. Loialitatea și discreția Îi erau totale. Singurul ei regret era că Începuse să lucreze pentru HJ abia după ce lucrările mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
iar când se Întoarse, câteva luni mai târziu, era un om de lume, corect și sigur pe tot ce făcea și, Într-un fel, mai chipeș. Deveni practic și majordom, și valet, recunoscut tacit ca mai-mare peste servitori. Minnie Îl admira și se străduia permanent să Îl impresioneze prin munca ei, dar nu Înțelese că Îl iubgea până ce acesta nu plecă să se Înroleze În Batalionul 55 al Gărzii Regale din Sussex, În august 1914. Stând În pragul casei alături de dna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
loc gol la masa revistei Punch. — A fost straniu și penibil, continuă Du Maurier, pentru că n-am făcut cunoștință cu Leech decât cu câteva luni Înainte de moartea lui. Înainte de asta, nu-l cunoșteam decât din lucrări - pe care i le admiram enorm, desigur, dar, cu aroganța tinereții, eram convins că le pot Întrece, În același timp În care Îi invidiam postul sigur. Apoi, În vara lui ’64, l-am cunoscut personal, aproape Întâmplător, tocmai la Whitby. Abia terminasem ilustrațiile la Amanții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
nici una dintre cunoștințele sale nu părea să facă legătura Între povestire și el ( Își acoperise bine urmele, referindu-se puțin sau chiar deloc la Constance În scrisorile trimise de la Florența), Începu să se simtă ușurat și chiar Își Îngădui să admire măiestria cu care autoarea Împletise faptele reale cu ficțiunea. Cu toate acestea, când se Întoarse În Italia, În ianuarie, se stabili la Veneția și nu la Roma, unde, după călătorii În crucișul și-n curmezișul Europei, Își făcuse cartierul general
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
considerabil mai mari decât ale lui Henry). Henry, care se Împrietenise cu Louis la Bournemouth, cu o vară Înainte, când o dusese pe Alice În stațiune, În vacanță, și care ținea la el tot atât de mult pe cât Îi plăcea și Îi admira opera, Îi scrise: „Numărul 40 000 pe pagina de titlu a exemplarului meu din Ea mă umple de o sfântă indignare. Nu e frumos ca ceva marcat de o vulgaritate atâtde brutală să ocupe primul loc În aprecierile englezilor de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
canapeaua de care era atașat un mic pupitru, pe un braț rotativ, și le arătă cum funcționa. — Sufăr de spate, Înțelegeți, Îi explică el lui Compton, și trebuie să Îmi schimb poziția din când În când. — Foarte ingenios, zise acesta, admirând pupitrul mobil. — Și vrei să o iei pe urmele tatei și ale bunicului, Monty? Întrebă Henry. Băiatul rămase fără reacție. — Domnul James vrea să știe dacă vrei să te faci actor când ai să fii mare, Îi explică tatăl. Ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
În parte pentru a se distanța de un trecut personal tragic: soțul ei, tot actor, se Înecase În râul Charles Îmbrăcat Într-o armură din recuzita teatrului, acțiune simbolică pe care Ibsen Însuși ar fi putut-o inventa. Henry Îi admira ambițiile culturale și spiritul misionar, căzând pradă farmecului ei personal și efectului hipnotic al ochilor imenși de un albastru cristalin. Ca actriță, prindea excepțional de rapid sensul dramatic al fiecărei scene și replici, captând În mod magnetic atenția de Îndată ce Începea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
suportabile. Știe că i-aș da oricâtă mi-ar cere, chiar dacă rezultatul ar fi de a-i scurta viața, Îi mărturisi Katharine Într-o zi, dar s-a hotărât să Își trăiască moartea pas cu pas, până În ultima clipă. Henry admira curajul surorii sale, dar se și mira de el. În Împrejurări asemănătoare, nu credea că ar fi fost dispus să Își prelungească astfel existența. Era ca și cum ar fi asistat la actul ultim al unei tragedii, plin de Înțelesuri dar prelungit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
Însemna inevitabil renunțarea la libertatea personală. În plus, chiar și la vârsta maturității, trebuie să fi existat, dacă nu dorință, măcar o măsură de tandrețe manifestată fizic Într-o căsnicie. Pentru o feneie de vârsta ei, Fenimore era atrăgătoare. Îi admira silueta Îngrijită și bunul gust potolit cu care și-o Înveșmânta, Îi plăcea să Îi privească obrajii netezi și rotunzi, și acum surpinzător de neatinși de riduri, ochii mari și calmi, albaștri-cenușii, curbura ușor amuzată a buzelor În repaus, ca și cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
Își definească și clarifice propria poziție față de chestiunea delicată a relațiilor de afecțiune dintre bărbați. Symonds Îi stârnise pentru prima dată conștiința În anii 1870, ca autor al unui studiu În mai multe volume asupra Renașterii italiene, pe care Îl admirase mult, la fel cum admirase lucrările ulterioare, academice și critice, ieșite de sub același condei cultivat. Symonds, care suferea de tuberculoză, locuia cu soția și copiii În Elveția, dar făcea vizite frecvente În Italia, iar Henry Îl Întâlnise o singură dată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
poziție față de chestiunea delicată a relațiilor de afecțiune dintre bărbați. Symonds Îi stârnise pentru prima dată conștiința În anii 1870, ca autor al unui studiu În mai multe volume asupra Renașterii italiene, pe care Îl admirase mult, la fel cum admirase lucrările ulterioare, academice și critice, ieșite de sub același condei cultivat. Symonds, care suferea de tuberculoză, locuia cu soția și copiii În Elveția, dar făcea vizite frecvente În Italia, iar Henry Îl Întâlnise o singură dată, la Londra, la sfârșitul anilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
pe stradă. Ajunseră aproape imediat În Place Vendôme, cu fațadele ei elegante și coloana centrală uriașă, pe care se afla statuia lui Napoleon. — Știi că statuia e o copie, observă Henry. Comuna a dărâmat originalul În 1871. Înconjurară masivul monument, admirând basorelieful de bronz reprezentând scene eroice de bătălie, care urca În spirală, de la bază către vârf. — Seamănă cu Columna lui Traian de la Roma, spuse ea. Îți amintești că am văzut-o Împreună, când era asta, În ’81? — Așa e. Aceasta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
engleză și franceză - politicos, colocvial, dialectal, literar, parodic și „păsărește“ - era irezistibil pentru orice cititor căruia tema Îi făcea plăcere, prin felul În care se dispensa de chichițele și scrupulele critice, cu o energie și un élan carnavalesc. Trebuise să admire Îndrăzneala cu care Du Maurier lăsase cea mai mare parte a dialogurilor În franceză netraduse. Era gata să parieze că prea puțini din mulțimea de cititori ai poveștii, și mai ales cei din America, avuseseră competența lingvistică necesară pentru a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
al lui Little Billee. Realitatea era că Du Maurier manifesta o atitudine ambivalentă asemănătoare față de evrei și În viața reală, exprimând nemulțumirea tipic englezească față de prezența lor colectivă În număr mare și, În același timp, Împrietenindu-se cu evrei și admirându-le calitățile artistice și intelectuale. Ba chiar umbla zvonul că Little Billee avea ceva sânge evreiesc În vine, În urma comentariului naratorului cum că „cei mai mulți dintre noi avem În vine o cantitate cât de mică din acest prețios lichid“. Întorcând paginile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
de plictiseală În timp ce ceasul număra secundele zilelor lungi și aburii de la o sută de oale se ridicau deasupra străzii pustii, din fața geamului murdar. În schimb, stătea acum Într-un teatru londonez, plătit pentru a urmări o piesă de Henry James. Admira intens, chiar dacă nu Întotdeauna savura, romanele și povestirile lui Henry James, pe care Îl considera supremul tehnician al artei literare, domeniu În care nutrea el Însuși ambiții ( În locuința sa din Chelsea, Într-un sertar al biroului, se afla un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
al său propriu, căci Își amintea cât fusese de epuizant procesul de alinare a sentimentelor lui rănite după cronicile dezamăgitoare la Americanul și după anularea spectacolului cu Calea doamnei Jasper și era Încântată să scape de repetarea acestei Îndatoriri. Îl admira enorm pe Henry ca romancier și critic și se simțea privilegiată că se putea considera prietena lui, dar relația dintre ei cunoscuse o jenă permanentă, inseparabilă de felul În care se vedeau unul pe altul ca făcând parte din lumea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
la el În Torquay În vara precedentă și Îi trimisese scrisori entuziaste despre vizită. Norris era un tip plat și cuminte, care producea romane plate și cuminți Într-un stil subtrollopian pe care era cu neputință ca James să Îl admire. Luat la Întrebări pe această temă, el răspunsese simplu: — Găsesc compania lui liniștitoare. Ceea ce, dacă se gândea mai bine, era tocmai lucrul de care avea să fie nevoie, poate, la prânzul de mâine.] Mulți spectatori, În afară de el, rămaseră pe locuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
Iată un spectacol care punea În perspectivă propria umilință, suferită pe scena de la St James. „Cu capul sus, Dreyfus și-a susținut nevinovăția: «Vive la France! Je jure que je suis innocent!»“ Era Înclinat să Îi dea crezare. Oricum, Îi admira curajul și demnitatea, manifestate În condițiile cele mai dure și pe lângă care reacția sa față de refuzul publicului părea o simplă bosumflare. Iar În coloanele dedicate corespondenților era alt material de gândire: o scrisoare de la Sidney Colvin, conținând o relatare consistentă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
Trilby. Un domn de la Chicago mi-a oferit zece mii de dolari pentru un desen semnat reprezentând-o pe Trilby “În costumul Evei“. — Zece mii de dolari?! exclamă Henry. Și i-ai făcut pe plac? — Bineînțeles că nu, spuse Du Maurier. — Îți admir principiile, zise Henry. În locul tău, mărturisesc că aș fi fost tentat. — Nu e vorba numai de principii, râse Du Maurier. Ar fi trebuit să angajez un model care să Îmi pozeze și Emma nu ar fi fost de acord. — Serios
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
minunat, James! Ce replică splendidă dată criticilor tăi! — E posibil, desigur, să nu ajungă pe scenă, spuse el. Am Învățat să nu mă Încred În promisiunile oamenilor de teatru. — Chiar și așa, ai acum dovada că nu numai prietenii au admirat Guy Domville. Ellen Terry trebuie să fi fost impresionată cu adevărat când a văzut-o, În ciuda purtării huliganice a galeriei. — Acesta a fost, Într-adevăr, la vremea aceea, o mică idee salvată din débacle, recunoscu el. — Să știi că a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
invitații lui consumau mâncarea. Un scriitor pe nume Ford Madox Hueffer, un tânăr Înalt și suplu, cu păr blond și cărare pe mijloc, care se afla În vizită la rude În Winchelsea și ceruse o Întrevedere pe motiv că Îi admira opera, fu invitat la prânz și rămase atât de fascinat de stilul idiosincratic al lui Smith de a servi fiecare fel de mâncare, scoțând farfuria de la spate, cu un gest rotund, ca un discobol, și oprind-o la câțiva centimetri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
se iscălește „Monty“. — S-ar putea să vă fie mai cunoscut sub numele de Compton Mackenzie, romancierul, spune Theodora. — A, despre Sinister Street e vorba? Peggy mi-a spus să n-o citesc, fiindcă o să mă oripileze. Domnul James o admiră mult, spune Theodora, care a Învățat de-acum să nu folosească familiarul „HJ“ În conversațiile cu dna James. Iar mesajul acesta este de la Ford Madox Hueffer, care a publicat anul trecut un roman excelent, intitulat Bunul soldat, mai bun decât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]