10,371 matches
-
două încăperi este marcată de câteva bârne din tâmpla originală, integrate în actualul iconostas. În butea originală s-au păstrat două ferestre și bolta comună. Ferestrele înguste sunt tăiate dintr-un lemn așezat vertical în structură. Împărțirea bipartită într-un altar și un naos este o trăsătură arhaică în arhitectura religioasă de lemn a românilor. Ea a mai fost relavată arheologic în mai multe locuri din Moldova și se mai poate întâlni doar în câteva cazuri, cu totul de excepție. Planul
Biserica de lemn din Putna () [Corola-website/Science/311970_a_313299]
-
a românilor. Ea a mai fost relavată arheologic în mai multe locuri din Moldova și se mai poate întâlni doar în câteva cazuri, cu totul de excepție. Planul cu trei încăperi s-a generalizat ulterior. Pe peretele estic al absidei altarului este scris anul 7089 (1580-1581) a cărui însemnătate nu o cunoaștem, dar se poate presupune o reparație mai semnificativă. Prima schimbare importantă în structura bisericii de care avem știre datează din 1778. La inițiativa arhimandritului mănăstirii Putna, Vartolomei Măzăreanu, a
Biserica de lemn din Putna () [Corola-website/Science/311970_a_313299]
-
de rândunică". Edificiul are un acoperiș din șindrilă în "solzi". Acesta este înalt, cu pante repezi, și are ruperi în pantă în zona bolții. El se prelungește mult în afara cosoroabei, formând o streașină largă. Monumentul are plan treflat, cu absida altarului pentagonală decroșată. În interior, biserica este împărțită în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. Intrarea în biserică se face pe o ușă situată în peretele vestic al pridvorului. Pridvorul are o formă dreptunghiulară, având două ferestre dispuse simetric pe
Biserica de lemn din Putna () [Corola-website/Science/311970_a_313299]
-
repezi, și are ruperi în pantă în zona bolții. El se prelungește mult în afara cosoroabei, formând o streașină largă. Monumentul are plan treflat, cu absida altarului pentagonală decroșată. În interior, biserica este împărțită în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. Intrarea în biserică se face pe o ușă situată în peretele vestic al pridvorului. Pridvorul are o formă dreptunghiulară, având două ferestre dispuse simetric pe laturile de nord și de sud. Încăperea este acoperită de un tavan din scânduri de
Biserica de lemn din Putna () [Corola-website/Science/311970_a_313299]
-
formă dreptunghiulară, cu două abside laterale pentagonale în care se află câte trei ferestre dreptunghiulare, cu ancadramentul cioplit dintr-o singură bârnă. Deasupra naosului se află o boltă semicilindrică, în continuarea celei ce începe în pronaos și se termină în altar, iar absidele laterale sunt acoperite printr-o boltă avela. Altarul are o absidă nedecroșată de formă pentagonală și nu are cele două nișe care adăpostesc proscomidiarul și diaconiconul. Aici se află două ferestre dreptunghiulare: una în axa absidei și cealaltă
Biserica de lemn din Putna () [Corola-website/Science/311970_a_313299]
-
află câte trei ferestre dreptunghiulare, cu ancadramentul cioplit dintr-o singură bârnă. Deasupra naosului se află o boltă semicilindrică, în continuarea celei ce începe în pronaos și se termină în altar, iar absidele laterale sunt acoperite printr-o boltă avela. Altarul are o absidă nedecroșată de formă pentagonală și nu are cele două nișe care adăpostesc proscomidiarul și diaconiconul. Aici se află două ferestre dreptunghiulare: una în axa absidei și cealaltă pe canatul sudic de lângă axă. Bolta semicilindrică se continuă și
Biserica de lemn din Putna () [Corola-website/Science/311970_a_313299]
-
o absidă nedecroșată de formă pentagonală și nu are cele două nișe care adăpostesc proscomidiarul și diaconiconul. Aici se află două ferestre dreptunghiulare: una în axa absidei și cealaltă pe canatul sudic de lângă axă. Bolta semicilindrică se continuă și în altar, fiind racordată la est cu fâșii curbe. Pereții interiori ai bisericii au fost pictați într-o anumită perioadă, fiind descoperit un fragment de pictură în tempera pe peretele sudic. Catapeteasma datează de la mijlocul secolului al XVIII-lea, mai exact de
Biserica de lemn din Putna () [Corola-website/Science/311970_a_313299]
-
Sfânta Tereza a Pruncului Isus” din Iași; luarea în posesie a avut loc la 25 aprilie. La 30 octombrie 2011, după celebrarea în biserică a liturghiei duminicale, episcopul auxiliar Aurel Percă a sfințit cele două imagini în mozaic de pe peretele altarului, a grotei Sfintei Tereza de Lisieux și a spațiului destinat pentru librărie. La acest eveniment au mai participat pr. Iosif Dorcu (decan de Iași), pr. Isidor Mocanu, pr. paroh Petru Sescu și pr. vicar Marcelin Blaj, precum și un număr mare
Biserica Sfânta Tereza a Pruncului Isus din Iași () [Corola-website/Science/311308_a_312637]
-
de Lisieux și a spațiului destinat pentru librărie. La acest eveniment au mai participat pr. Iosif Dorcu (decan de Iași), pr. Isidor Mocanu, pr. paroh Petru Sescu și pr. vicar Marcelin Blaj, precum și un număr mare de credincioși. Pe peretele altarului, de o parte și de alta a tabernacolului, au fost amplasate două mozaicuri. Mozaicul din partea stângă reprezintă o scenă din Vechiul Testament, în care Abraham stă alături de cei trei îngeri (trimiși ai lui Dumnezeu). Deasupra tabernacolului se află vitraliul central în
Biserica Sfânta Tereza a Pruncului Isus din Iași () [Corola-website/Science/311308_a_312637]
-
îngeri (trimiși ai lui Dumnezeu). Deasupra tabernacolului se află vitraliul central în care este reprezentat Isus Înviat. Mozaicul din partea dreaptă reprezintă scena frângerii pâinii de la Cina cea de taină. Sfințirea Bisericii „Sf. Tereza a Pruncului Isus” din Iași și consacrarea altarului au avut loc la 30 septembrie 2012, fiind săvârșite de episcopul Petru Gherghel, asistat de Aurel Percă (episcop auxiliar de Iași) și Cornel Damian (episcop auxiliar de București) și de 40 de preoți, în prezența unei mulțimi de credincioși. Cu
Biserica Sfânta Tereza a Pruncului Isus din Iași () [Corola-website/Science/311308_a_312637]
-
2012, fiind săvârșite de episcopul Petru Gherghel, asistat de Aurel Percă (episcop auxiliar de Iași) și Cornel Damian (episcop auxiliar de București) și de 40 de preoți, în prezența unei mulțimi de credincioși. Cu această ocazie au fost așezate în altar moaștele sfinților: Tereza a Pruncului Isus, Ioan Bosco, Pius de Pietrelcina, Pius al X-lea, Bartolomea Capitanio și Vincenza Gerosa și ale fericiților: Ieremia Valahul și Ioan Paul al II-lea. Parohia „Sfânta Tereza a Pruncului Isus” din Iași are
Biserica Sfânta Tereza a Pruncului Isus din Iași () [Corola-website/Science/311308_a_312637]
-
făcut să i se atribuie titlu de doctor și învățător al Bisericii; relicvarul cu rămășițele pământești ale sfintei Tereza a Pruncului Isus și un grup de credincioși, reprezentând diferite categorii și stări religioase care participă la o procesiune). Pe peretele altarului, de o parte și de alta a tabernacolului, au fost amplasate două mozaicuri. Mozaicul din partea stângă reprezintă o scenă din Vechiul Testament, în care Abraham stă alături de cei trei îngeri (trimiși ai lui Dumnezeu). Deasupra tabernacolului se află vitraliul central în
Biserica Sfânta Tereza a Pruncului Isus din Iași () [Corola-website/Science/311308_a_312637]
-
anul 2003 de către protosinghelul Ioachim Ceaușu, starețul mănăstirii, care a încercat inițial să ajute un grup de tineri, să pătrundă în tainele iconografiei, obținând rezultate foarte bune. Tinerii reușesc să realizeze atât icoane, cât și troițe și cruci pentru "Sfântul Altar". Arta icoanelor de la atelierul "Sfântul Ioan Damaschin" este îmbinată cu stilul bizantin, aici putându-se vedea lucrări din cele trei serii: La această mănăstire a fost pictată Icoana Maicii Domnului - Prodromița (care acum se află la Sfântul Munte Athos). Legenda
Mănăstirea Bucium din Iași () [Corola-website/Science/311314_a_312643]
-
și Gavril și se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Conform inscripției, biserica a fost ridicată în anul 1721. Planul bisericii este compus din pronaos cu cinci laturi, naosul dreptunghiular iar în continuarea acestuia se află altarul decroșat, compus din trei laturi ce se îmbină în unghiuri drepte. Ușa de intrare cu latura de sus semicirculară, aflată pe partea de sud a bisericii, are un frumos decor sculptat. Acoperișul de șindrilă are deasupra pronaosului un turn cu
Biserica de lemn din Gersa I () [Corola-website/Science/311332_a_312661]
-
scândură. Galeria este deschisă prin câte două arcade înalte pe fiecare latură. Coiful de o formă aparte se îngustează brusc înălțându-se pe câțiva metri sub formă de săgeată. Ferestrele au fost lărgite, păstrându-se o fereastră veche la absida altarului. Naosul are o boltă semicilindrică, întreg interiorul fiind vopsit după anii '60. Se păstrează în stare de conservare slabă, icoanele impărătești și icoanele prăznicare de la iconostasul cu trei uși din sec. XVIII-lea ca și numeroase icoane pe sticlă. Icoanele
Biserica de lemn din Gersa I () [Corola-website/Science/311332_a_312661]
-
Pe fațadă, se află două rânduri de ocnițe alungite, unele dedesubt și altele deasupra ferestrelor. La rândul lor, ferestrele au chenare dreptunghiulare, cu muluri. După descrierea lui Paul de Alep, edificiul avea inițial patru încăperi: pridvorul închis, pronaosul, naosul și altarul. În secolul al XVIII-lea, în fața pridvorului închis a fost adăugat un pridvor deschis, construit în stil baroc. Inițial, pronaosul era separat de naos prin arcade și coloane care au fost demolate pentru a mări spațiul din biserică. Deasupra bisericii
Biserica Barnovschi () [Corola-website/Science/311338_a_312667]
-
adunând la mia înșeptită și cinci încincite și iarăși la cinci simple încincite și durata însărcinării de opt ani. Iar de la nașterea lui Hristos 1550, luna.. Catedrala episcopală ("Sf. Parascheva"), înaltă și frapant de zveltă, are un plan treflat, cu altarul poligonal la exterior și semicircular în interior, iar absidele laterale circulare. La exterior, întreaga construcție este ornamentată cu un brâu "în torsadă" și două rânduri de ocnițe suprapuse, fiind sprijinită de contraforturi ce sporesc nota de echilibru și eleganță a
Arhiepiscopia Romanului și Bacăului () [Corola-website/Science/311359_a_312688]
-
rânduri de ocnițe suprapuse, fiind sprijinită de contraforturi ce sporesc nota de echilibru și eleganță a fațadelor. Sistemul de boltire nu mai prezintă o structură unitară datorită modificărilor de la începutul secolului al XIX-lea care au afectat turla și bolta altarului. Astăzi, turla mai păstrează tradiționala boltă moldovenească sprijinită de arce piezișe, în schimb partea superioară a altarului prezintă forma puțin obișnuită a doi cilindri care se intersectează. Edificiul ridicat în secolul al XVI-lea nu a suferit reparații importante până în
Arhiepiscopia Romanului și Bacăului () [Corola-website/Science/311359_a_312688]
-
Sistemul de boltire nu mai prezintă o structură unitară datorită modificărilor de la începutul secolului al XIX-lea care au afectat turla și bolta altarului. Astăzi, turla mai păstrează tradiționala boltă moldovenească sprijinită de arce piezișe, în schimb partea superioară a altarului prezintă forma puțin obișnuită a doi cilindri care se intersectează. Edificiul ridicat în secolul al XVI-lea nu a suferit reparații importante până în vremea episcopilor Ioanichie (1747-1769) și Leon Gheucă (1769-1786) când s-a lucrat îndeosebi la turla, altarul și
Arhiepiscopia Romanului și Bacăului () [Corola-website/Science/311359_a_312688]
-
a altarului prezintă forma puțin obișnuită a doi cilindri care se intersectează. Edificiul ridicat în secolul al XVI-lea nu a suferit reparații importante până în vremea episcopilor Ioanichie (1747-1769) și Leon Gheucă (1769-1786) când s-a lucrat îndeosebi la turla, altarul și naosul bisericii, fără a se afecta prea mult formele originale. În schimb, lucrările inițiate de episcopul Gherasim în 1805 au împietat asupra structurii inițiale a monumentului, fiind calificate de savantul și episcopul Melchisedec Ștefănescu drept un adevărat "act de
Arhiepiscopia Romanului și Bacăului () [Corola-website/Science/311359_a_312688]
-
se mai păstrează astăzi decât în pridvor și pronaos. Aceasta deoarece restaurarea efectuată de episcopii Ioanichie și Leon Gheucă, probabil între anii 1767-1778 după cum rezultă din unele însemnări descoperite mai recent, a inclus și o nouă frescă executată în naos, altar și turla bisericii. În sfârșit, nefericitele modificări din 1805 s-au soldat cu noi picturi în zonele pereților interiori care au fost demolați (pereții despărțitori dintre pridvor și pronaos și dintre pronaos și naos) și cu unele intervenții - tot atât de nefericite
Arhiepiscopia Romanului și Bacăului () [Corola-website/Science/311359_a_312688]
-
vor lupta împotriva năvălitorilor ce le calcă pământul pe care-l muncesc. În scop de a obține bunăvoința lui Zamolxe, potrivit obiceiului străbun, Cotyso, considerat a fi „cel mai curat și cel mai viteaz dintre fiii dacilor”, este jertfit la altarul aflat lângă Sfinxul din Bucegi. Nemulțumit de răspunsul dacilor, Domițian trimite armata romană către Sarmizegetusa. Generalul Fuscus ordonă legiunilor de la Rin comandate de Severus, aflate în avangardă, să-i atace pe daci într-un defileu, dar acestea cad într-o
Dacii (film) () [Corola-website/Science/311355_a_312684]
-
apoi în Forul lui Constantin, unde se închină cu pietate în biserica Theotokos; apoi pe jos, solemnși precedat de Sfânta Cruce, el se duse la Sfânta Sofia și, primit de patriarh, merse, cu lumânările în mână să îngenincheze la sfintele altare. Apoi, împreună cu Polyeuct se urcă în amvon și fu încoronat solemn basileu al Romanilor, ca asociat al celor doi împărați tineri, Vasile și Constantin. În sfârșit, intră în Palatul Sacru. Pentru a fi complet fericit, nu-i mai rămânea decât
Nicefor al II-lea Focas () [Corola-website/Science/311404_a_312733]
-
Asemenea bisericii de lemn din Reghin, dimensiunile lăcașului din Săcalu de Pădure sunt destul de însemnate față de cele întâlnite la alte asemenea edificii. Lungimea totală a bisericii este de 16,25 m, lățimea în dreptul naosului de 6,08 m, iar la altar de 4,22 m, înălțimea la coamă in exterior fiind de 8,30 m. La capătul de sud al bisericii este juxtapus turnul, de secțiune aproape pătrată, cu dimensiuni la bază de 3,27 x 3,05 m, înălțimea maximă
Biserica de lemn din Săcalu de Pădure () [Corola-website/Science/311432_a_312761]
-
al cărui loc de trecere, în lățime de 1,20 m, este mărginit de doi montanți masivi de lemn, pătrundem în naos, cu o lungime de 7,40 m. Iconostasul de lemn, cu uși traforate și pictat, face legatura cu altarul, în lungime de 3,75 m, terminat cu un capăt poligonal cu cinci laturi. Presupunem că această formă de plan, cu pronaosul poligonal și absidă încroșată, este direct influențată de forma anterioarei biserici sătești. Volumul spațiilor create este strâns legat
Biserica de lemn din Săcalu de Pădure () [Corola-website/Science/311432_a_312761]