15,743 matches
-
centrul economic al lumii s-a mutat în Asia. Astfel, ca PIB, țările BRICS egalează SUA, cu un avînt special al Chinei, care are un PIB cît Rusia, India, Brazilia și Africa de Sud împreună și anunță o depășire a PIB-ului american pînă în 2030. Ca populație, principalele cinci noi puteri emergente dețin 40% din populația totală a planetei. În ce privește mersul ideilor, aș oferi un singur indicator sugestiv: în 2011, numărul de brevete de invenții și inovații provenite din țările BRICS a
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
au încă destui aliați în zonă ca să mențină controlul acesteia. Ceea ce au uitat ei, dar încep să-și reamintească, este relația dintre competitivitatea economică și realitatea secu ritară (vezi articolul lui Robert Zoelick din revista "Foreign Policy", martie-aprilie, 2013). Oricum, americanii continuă să cheltuiască în domeniul militar cît întreg restul lumii. În ce privește dansul amețitor al monedelor, este de remarcat cred că 48% ditre lichiditățile lumii se află în Asia, că actuala criză a economiilor occidentale are și o importantă, dacă nu
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
israeliene. Cuvântul englez Holocaust continuă totuși să circule datorită serialului de televiziune Holocaust difuzat în 1978, adaptare a cărții omonime a lui Gerald Green, care face cunoscute marelui public atât evenimentul, cât și termenul. Peste o sută de milioane de americani urmăresc măcar în parte acest serial, care traversează Atlanticul și introduce cuvântul în presa europeană. El este adoptat în franceză și italiană cu sensul nou, desprins de noțiunea de "sacrificiu", iar în Statele Unite ocultează până la urmă celelalte cuvinte folosite anterior
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa[Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
suferințelor îndurate. Evreii, o dată în plus, cereau apărarea Israelului. America, simbol al democrației, al drepturilor omului și al libertății, era ca o antiteză a ceea ce fusese regimul nazist în Europa. Prin acest proces, își regăsea și ea inocența pierdută, iar americanii moralitatea, făcând din datoria de memorie față de victimele Holocaustului propria lor datorie. O datorie care ștergea în același timp toate paginile întunecate din istoria lor, de la masacrarea indienilor până la războiul din Vietnam. United States Holocaust Memorial Museum, a cărui creare
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa[Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
Judaism 35 (4), toamna 1986, pp. 447-457. -, și Peck, Abraham J. (ed.), The Holocaust and History. The Known, the Unknown, the Disputed, and the Reexamined, Indiana University Press, Bloomington/ Indianapolis, 1998. Berger, Alan L., Crisis and Covenant. The Holocaust in American Jewish Fiction, State University of New York Press, Albany, 1985. Berkovits, Eliezer, God, Man and History: A Jewish Interpretation, Jonathan Davis, New York, 1959. -, Faith after the Holocaust, Ktav, New York, 1973. -, With God in Hell: Judaism in the Ghettos and Deathcamps, Sanhedrin
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa[Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
Harry G., "Kiddush Haschem and Hillul Haschem", Hebrew Union College Annual, 1904, pp. 193-214. Garber, Zev, "The Ninety-Three Beit-Ya'akov Martyrs", Shofar 12 (1), pp. 69-92. Gibbs, Robert și Wolfson, Elliot R., Suffering Religion, Routledge, Londra/New York, 2002. Glazer, Nathan, American Judaism, Chicago University Press, Chicago, 1957. Goetsch, Paul, "Der Holocaust in der englischen und amerikanischen Lyrik", în Franz Link (ed.), Jewish Life and Suffering, as Mirrored in English and American Literature, Ferdinand Schoningh, Paderborn/München/ Viena/Zürich, 1987, pp. 165-189
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa[Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
Elliot R., Suffering Religion, Routledge, Londra/New York, 2002. Glazer, Nathan, American Judaism, Chicago University Press, Chicago, 1957. Goetsch, Paul, "Der Holocaust in der englischen und amerikanischen Lyrik", în Franz Link (ed.), Jewish Life and Suffering, as Mirrored in English and American Literature, Ferdinand Schoningh, Paderborn/München/ Viena/Zürich, 1987, pp. 165-189. Goldberg, David Theo și Krausz, Michael, Jewish Identity, Temple University Press, Philadelphia, 1993. Goodblatt, David, "Suicide in the Sanctuary: Traditions on Priestly Martyrdom", Journal of Jewish Studies 46 (1-2), primăvara-vara
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa[Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
trad. din engleză de Robert Macia, Flammarion, Paris, 2000. Grynberg, Henryk, "Appropriating the Holocaust", Commentary 74 (5), noiembrie 1982, pp. 54-57. Haar, Moshe, "Israël after Auschwitz: Four Questions about Remembering the Holocaust", în Julius Simon (ed.), History, Religion, and Meaning. American Reflections on the Holocaust and Israel, Greenwood Press, Westport, Conn./ Londra, 2000, pp. 63-70. Habermann, Abraham Meir, Catastrofe în Germania și în Franța de Nord: memorii ale contemporanilor Cruciadelor și selecție din poeziile lor liturgice, Mosad Ha-Rav Kook, Ierusalim (5
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa[Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
Afterlife of a Biblical Book, University of Chicago Press, Chicago/Londra, 2000. Linenthal, Edward T., Preserving Memory. The Struggle to Create America's Holocaust Museum, Penguin, New York, 1995. Link, Franz (ed.), Jewish Life and Suffering as Mirrored in Jewish and American Literature, Ferdinand Schoningh, Paderborn/München/Viena/Zürich, 1987. Lipstadt, Deborah E., "The Holocaust: Symbol and Myth in American Jewish Life", Forum (40), iarna 1980/1981, pp. 73-88. Litvak, Meir, și Webman, Esther, "Perceptions of the Holocaust in Palestinian Public Discourse
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa[Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
New York, 1945, pp. 253-273. -, "Abraham Zacuto Historiographer", în Harry Austrin Wolfson Jubilee Volume on the Occasion of his Seventy-Fifth Birthday, secțiunea engleză, American Academy for Jewish Research, Ierusalim, 1965, vol. 2, pp. 597-629. Neusner, Jacob, "Stranger at Home: Myths in American Judaism", Forum (39), toamna 1980, pp. 31-38. -, Stranger at Home. "The Holocaust", Zionism and American Judaism, University of Chicago Press, Chicago/Londra, 1981. -, Formative Judaism. Religious, Historical, and Literary Studies, Sixth Series, Scholars Press, Atlanta, Ga., 1989. (ed.), Faith Renewed
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa[Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
Occasion of his Seventy-Fifth Birthday, secțiunea engleză, American Academy for Jewish Research, Ierusalim, 1965, vol. 2, pp. 597-629. Neusner, Jacob, "Stranger at Home: Myths in American Judaism", Forum (39), toamna 1980, pp. 31-38. -, Stranger at Home. "The Holocaust", Zionism and American Judaism, University of Chicago Press, Chicago/Londra, 1981. -, Formative Judaism. Religious, Historical, and Literary Studies, Sixth Series, Scholars Press, Atlanta, Ga., 1989. (ed.), Faith Renewed. The Judaic Affirmation Beyond the Holocaust, vol. 1: Judaism Transcends Catastrophe. God, Torah, and Israel
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa[Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
I, țarul Rusiei, 148 Algeria, 238-240, 283 Al-Husayni, Hajj Amin, 232 Alianța Israelită Universală (AIU), 146 Al-Jazeera, 230 Almohazi, 59, 90 Almosnino, Rabbi Moise, 100 Al-Qaida, 67 Al-Safadi, Mahmud, 233 Altizer, Thomas, 176 Amalec, 306 Aman, 49 America de Nord, 120, 205 Americani, 204, 280 Ammi, Rabbi, 33 An de Cristal, 256 Ancona, autodafeul de la, 108 Anglia, 46, 58, 70, 133 Ani maamin (crez evreiesc), 166 Anonimul din Mainz, 62, 64 Anschluss, 215 Antichitate, 71, 78, 107, 267 Anticrist, 95 Antioh al IV
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa[Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
Ithaca/Londra, 2004, pp. 1-42. 2 Didier Fassin, "La souffrance du monde. Considérations anthropologiques sur les politiques contemporaines de la compassion", L'Évolution psychiatrique 67 (4), oct.-dec. 2002, p. 687. 3 Jacob Neusner, Stranger at Home. "The Holocaust", Zionism and American Judaism, University of Chicago Press, Chicago/Londra, 1981, pp. 79-90. 1 John Browker, Problems of Suffering in Religions of the World, Cambridge University Press, Cambridge, 1970, pp. 7-9. 2 Oliver Leaman, Evil and Suffering in Jewish Philosophy, reed., Cambridge University
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa[Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
p. 38. 18 Henryk Grynberg, "Appropriating the Holocaust", Commentary 74 (5), noiembrie 1982, pp. 54-55. Am corectat cifrele date de acest autor conform estimărilor admise astăzi. 19 De Jacob Neusner, vezi în special: Stranger at Home. "The Holocaust", Zionism and American Judaism, University of Chicago Press, Chicago/Londra, 1981, pp-90; Formative Judaism. Religious, Historical and Literary Studies, Sixth Series, Scholars Press, Atlanta, Ga., 1989, pp. 18-21; "Stranger at Home: Myths in American Judaism", Forum (39), toamna 1980, p. 34. 20 Vezi
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa[Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
în special: Stranger at Home. "The Holocaust", Zionism and American Judaism, University of Chicago Press, Chicago/Londra, 1981, pp-90; Formative Judaism. Religious, Historical and Literary Studies, Sixth Series, Scholars Press, Atlanta, Ga., 1989, pp. 18-21; "Stranger at Home: Myths in American Judaism", Forum (39), toamna 1980, p. 34. 20 Vezi pe acest subiect B. Lang, Post-Holocaust..., op. cit., pp. 43-44. 21 Ismar Schorsch, "The Holocaust and Jewish Survival", Midstream 27 (1), ian. 1981, p. 39. 22 "Am ales acest nume pentru că nu
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa[Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
27 Alain Finkielkraut, Le Juif imaginaire, reed., Seuil, col. "Points", Paris, 1983, p. 43. 28 Vezi Michael Andre Bernstein, Foregone Conclusions. Against Apocalyptic History, University of California Press, Berkeley/Los Angeles/Londra, 1994, pp. 85-89, 90-94, 126-127. 29 Nathan Glazer, American Judaism, Chicago University Press, Chicago, 1957. Vezi J. Neusner, Stranger at Home..., op. cit., p. 84. 30 J. Neusner, Stranger at Home..., op. cit., pp. 84-87. 31 Daniel Levy și Natan Sznaider, "Memory Unbound. The Holocaust and the Formation of Cosmopolitan Memory
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa[Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
fost spulberat intenționat pe caldarâm, un val de proteste a izbucnit de pe toate meridianele. Un adevărat sunami. Așa că poliția și-a retras bănuielile, iar supremația lui Rudolph Brand (Big Rudy, cum îl alintă toată lumea) a continuat nestânjenită încă patru ani. Americanul Big Rudy a fost legendarul campion mondial de Rubik vreme de doisprezece ani, performanță unică în istoria civilizației. Spre mândria vandanilor și a vǘndǘnilor. Iar gardul cu sârmă electrificată ce se întinde pe toți cei trei sute optzeci și șapte kilometri
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
T12 controlul mușchilor abdominali și ai trunchiului este afectat parțial. Leziunile măduvei spinării cu localizare lombară și sacrată produc din punct de vedere motor o diminuare a funcționalității musculaturii perineale, a șoldurilor și a membrelor inferioare. După clasificarea făcută de American Spinal Injury Association (ASIA) [54] leziunile traumatice pot fi împărțite în următoarele categorii: - gradul A, leziuni complete, în care nu mai este prezervată nici o funcție motorie sau senzorială în segmentele sacrale S4-S5 - gradul B, leziuni incomplete, în care sunt păstrate
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
putut-o rezolva pentru că n-a știut să explice valoarea marginală a monedei. Wieser propune ca valoarea globală a unei mărfi să fie calculată înmulțind numărul de unități tranzacționat cu valoarea marginală a uneia dintre ele, metodă apreciată și de americanul J.B. Clarck, pe cînd Bohm-Bawerk, susținut de o serie de matematicieni, o calculează adunînd utilitățile specifice fiecărei unități, în ordinea în care ele produc satisfacerea nevoilor, făcînd abstracție de elementul timp. Austriecii utilizează noțiunea de "valoare de schimb subiectivă", ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
problemă secundară. În schimb, în aceeași perioadă, economiștii post-ricardieni își centrau analizele pe probleme de repartiție, de alocare a resurselor ș.a. Treptat însă, analiza fluctuațiilor ciclice se va impune ca un subiect principal al analizei economice. 1.6.5. Utilitariștii americani În Statele Unite, Irving Fisher a studiat aspectele fizice și cele psihologice ale ratei dobînzii. El consideră că valoarea se modifică în timp și insistă asupra oportunității investițiilor cu o rată marginală pozitivă a randamentului net. În analiza factorilor subiectivi, Fisher
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
În general, America îmi pare mai vulnerabilă ca oricînd și pe alte planuri. Ceea ce au dezvăluit documentele Wikileaks, apoi cele ale lui Snowden dezvăluie amploarea lui Big Brother și febra securitară care l-a cuprins, deși eu cred că majoritatea americanilor ar risca să moară în atentate decît să fie hăituiți în felul ăsta, pînă la nivele atît de intime. Toate situațiile sau persoanele apărute în viața noastră sunt consecința unor alegeri anterioare, conștient sau inconștient. Încercați să alegeți în mod
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
pare să fie reducerea dorințelor, a așteptărilor, în manieră buddhistă. Asta nu face decît să confirme încă o dată incredibila noastră capacitate de îndurare, suprarealistă aș spune. Noi avem propria realitate, ca un samadhi-tank (un recipient în care se retrag unii americani și li se atrofiază simțurile pentru a deveni mai fericiți), avem propriul ritm în istorie, care seamănă mai mult cu învîrtitul mămăligii. Nu avem prea multe atuuri în hiperconcurența globală, nici avantaje comparative, competitive, sau cumulative. O barcă în bătaia
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
și o tradiție politică drept stat, deci e ușor de manipulat. Dar unde au dispărut europenii, cei care au stîrnit totul, cînd s-a stîrnit conflictul? Păi nu au mijloace. Dar chiar suntem copii? Au crezut că se vor repezi americanii să bombardeze Moscova? Ăștia nu s-au dus nici în Libia. Țările Vișegrad au semnat un Tratat militar distinct, Polonia se supraînarmează și, în general, în Europa entropia crește... Chestiunea e că și ucrainenii au început să se cam lămurească
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
-și întărească unitatea politică și să-și declare idealul spiritual în care cred. Iar între timp să rezolve criza datoriilor, cea de competitivitate, armonizarea fiscală, criza Euro, criza modelului său social, cea demografică, reindustrializarea, remoralizarea ș.a.m.d. Cît despre americani, ce fac cu deficitele, ce fac cu Asia? Apoi, fie vorba-ntre noi, nu credeam că Obama e atît de slab... 4.2. Periferii globale Cine își imaginează că atentatele de la Paris și intensa lor mediatizare înseamnă că pe frontul
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
este suficient. Cine cunoaște situația din armată știe că suntem la fel de pregătiți, păstrînd proporțiile, ca înaintea Primului Război Mondial. Plus că s-a schimbat tipul de război, zis hibrid, adică total. Este adevărat că suntem în NATO, dar eu cred că prezența americanilor cu arme și trupe (puține de altfel) pe teritoriul nostru este mai mult un element de vulnera bilizare, de expunere, decît de garantare a securității. Apoi, în caz de pericol efectiv, sincer nu-l văd pe soldatul fancez, italian, turc
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]