12,241 matches
-
București, 1939; Biletul de loterie, București, 1939; Greta Garbo. Viața romanțată a celei mai mari vedete a ecranului, București, 1939; Decebal, București, 1941; Furtună în sat, București, 1947; Zile și nopți în furtună, I-III, pref. Perpessicius, București, 1959-1961. Antologii: Antologia învățătorilor în literatură, București, 1939. Traduceri: N. Pospelov, V. Șabliovski, Literatura rusă, București, 1935; Alice T. Hobbart, Petrol pentru China, București, 1942; Wladislaw Reymont, Țăranii, I-II, București, 1942 (în colaborare cu Th. Holban); ed. 2, București, 1965 (în colaborare
JORDAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287674_a_289003]
-
colaborare cu Ion Mustață) și piese într-un act au fost puse în scenă la diverse teatre din țară. E autorul a numeroase texte destinate difuzării radiofonice (scenarii, scenete, povești ș.a.), fiind prezent, de asemenea, cu povestiri științifico-fantastice, în numeroase antologii apărute în țară și în străinătate. Considerat a fi unul dintre cei mai buni autori specializați în literatura pentru copii, J. îmbină în chip fericit instructivul cu distractivul. Ca umorist, adresându-se adulților, a frecventat, pe de o parte, universul
JURIST. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287689_a_289018]
-
româno-maghiare, iar în „Keleti Újság”, „Napkelet”, „Korunk” este prezent cu revista revistelor românești și recenzii despre cărți românești. Este unul dintre redactorii revistei bilingve româno-maghiare „Aurora” (1922-1923), editată de societatea „Cele trei Crișuri”. Pe lângă activitatea publicistică, K. este realizatorul primei antologii în limba maghiară a poeziei române moderne. Volumul Új román költők antológiája, apărut în 1922, prezintă cititorilor maghiari, în traducerea și cu prefața lui K., poezii de Octavian Goga, N. Iorga, Ion Minulescu, Nichifor Crainic, Demostene Botez, M.G. Samarineanu, Vasile
KERESZTURY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287709_a_289038]
-
Teodor Murășanu, G.M. Zamfirescu, Ecaterina Pitiș, D.N. Teodorescu. Teatrul Maghiar din Cluj a jucat în tălmăcirea lui K. piesa Săptămâna luminată de Mihail Săulescu, reprezentată și la Budapesta cu prilejul unui turneu al teatrului clujean. Traduceri: Új román költők antológiája [Antologia noilor poeți români], Oradea, 1922. Repere bibliografice: O antologie a poeților români (alcătuită și tradusă de Keresztury Sándor), ALA, 1923, 111; Antologia poeților români. Traduceri în limba maghiară de Al. Keresztury, ALA, 1923, 115; Rom. magy. ir. lex., II, 720-721
KERESZTURY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287709_a_289038]
-
Maghiar din Cluj a jucat în tălmăcirea lui K. piesa Săptămâna luminată de Mihail Săulescu, reprezentată și la Budapesta cu prilejul unui turneu al teatrului clujean. Traduceri: Új román költők antológiája [Antologia noilor poeți români], Oradea, 1922. Repere bibliografice: O antologie a poeților români (alcătuită și tradusă de Keresztury Sándor), ALA, 1923, 111; Antologia poeților români. Traduceri în limba maghiară de Al. Keresztury, ALA, 1923, 115; Rom. magy. ir. lex., II, 720-721. O.K.
KERESZTURY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287709_a_289038]
-
Mihail Săulescu, reprezentată și la Budapesta cu prilejul unui turneu al teatrului clujean. Traduceri: Új román költők antológiája [Antologia noilor poeți români], Oradea, 1922. Repere bibliografice: O antologie a poeților români (alcătuită și tradusă de Keresztury Sándor), ALA, 1923, 111; Antologia poeților români. Traduceri în limba maghiară de Al. Keresztury, ALA, 1923, 115; Rom. magy. ir. lex., II, 720-721. O.K.
KERESZTURY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287709_a_289038]
-
diferențe, nu a blocurilor închise, omogene în interior și opuse unul altuia, precum Vestul, Estul și Mitteleuropa par a sugera. • Andrei Marga, Europa și specificul european. Filosofia unificării europene, Cluj, 1995; apud Revenirea în Europa. Idei și controverse românești. 1900-1995, antologie și prefață de Adrian Marino, Craiova, 1996, p. 24. • Octavian Paler, Noi și Europa, în „România liberă“, 6 martie 1992; apud Revenirea în Europa..., p. 226. • Alina Mungiu Pippidi, Vom alunga „Fantomele Balcanilor“?, în „România liberă“, 11 mai 1995; apud
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
în 1947, adică la începuturile exegezei privind poezia lui Blaga. Probabil din motive conjuncturale (persista umbra asupra filosofului „iraționalist”), L. desparte răspicat poezia de filosofia lui Blaga. Capitolele studiului enunță, cu o bogată ilustrație de citate (de fapt o mică antologie), principalele teme lirice: viziunea cosmică - sentimentul identității ontologice a lumii, relansat odată cu Nebănuitele trepte, când, crede L., sentimentul cosmic cedează locul problematicii personale și apoi „umanizării și clarificării”; misterul și mitul (un mister „metafizic”, nu „estetic”, ca la alți poeți
LIVADA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287841_a_289170]
-
analizelor este lucrarea Aron Pumnul - Mihai Eminescu (1943). Chiar dacă își propune „reabilitarea” lui Aron Pumnul, L. discută cu luciditate opiniile filologice și literare ale profesorului cernăuțean și cu discernământ relațiile dintre aceste opinii și opera eminesciană. După sumara și incompleta antologie Scriitori bucovineni (1924), L. a alcătuit, în 1938, o lucrare în două volume, Antologia scrisului bucovinean până la Unire, cuprinzând o selecție reprezentativă și biobibliografii bogate și exacte. Împreună cu S. Drimmer a tipărit în 1934 Geschichte der rumänischen Literatur, carte care
LOGHIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287846_a_289175]
-
Pumnul, L. discută cu luciditate opiniile filologice și literare ale profesorului cernăuțean și cu discernământ relațiile dintre aceste opinii și opera eminesciană. După sumara și incompleta antologie Scriitori bucovineni (1924), L. a alcătuit, în 1938, o lucrare în două volume, Antologia scrisului bucovinean până la Unire, cuprinzând o selecție reprezentativă și biobibliografii bogate și exacte. Împreună cu S. Drimmer a tipărit în 1934 Geschichte der rumänischen Literatur, carte care prezintă succint și exact fenomenul literar românesc, de la folclor până la cenaclul Sburătorul. A editat
LOGHIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287846_a_289175]
-
1862-1932), Cernăuți, 1932; Geschichte der rumänischen Literatur (în colaborare cu S. Drimmer), Cernăuți, 1934; Cernăuți, Cernăuți, 1936; Societatea pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina (1862-1942), Cernăuți, 1943; Aron Pumnul - Mihai Eminescu, Cernăuți, 1943; Iancu cav. de Flondor, București, 1944. Antologii: Scriitori bucovineni, București, 1924; Antologia scrisului bucovinean până la Unire, I-II, Cernăuți, 1938. Ediții: Ion Grămadă, Scrieri literare, Cernăuți, 1924; Eminescu și Bucovina, Cernăuți, 1943. Repere bibliografice: Șt. Ciobanu, „Istoria literaturii române din Bucovina”, „Ardealul”, 1926, 39; Perpessicius, Opere, VIII
LOGHIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287846_a_289175]
-
rumänischen Literatur (în colaborare cu S. Drimmer), Cernăuți, 1934; Cernăuți, Cernăuți, 1936; Societatea pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina (1862-1942), Cernăuți, 1943; Aron Pumnul - Mihai Eminescu, Cernăuți, 1943; Iancu cav. de Flondor, București, 1944. Antologii: Scriitori bucovineni, București, 1924; Antologia scrisului bucovinean până la Unire, I-II, Cernăuți, 1938. Ediții: Ion Grămadă, Scrieri literare, Cernăuți, 1924; Eminescu și Bucovina, Cernăuți, 1943. Repere bibliografice: Șt. Ciobanu, „Istoria literaturii române din Bucovina”, „Ardealul”, 1926, 39; Perpessicius, Opere, VIII, 153-155; Mircea Streinul, Scrisul bucovinean
LOGHIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287846_a_289175]
-
documentelor istorice scoate publicația „Arhiva românească” (1840-1845). În același scop, va aduna în trei tomuri, începând din 1845, cronicile moldovenești (Letopisițile Țării Moldovii), completate, în a doua ediție (I-III, 1872- 1874), și cu cele muntenești. Paralel, editează și o antologie de documente și cronici traduse în franceză, urmărind să atragă interesul savanților străini pentru istoria românilor. La Academia Mihăileană din Iași, unde este numit profesor în 1843, ține memorabilul Cuvânt pentru deschiderea cursului de istorie națională, curs întrerupt în același
KOGALNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287719_a_289048]
-
ostentativ tot soiul de „aberații psihologice și îndrăzneli amorale”), oricât ar fi fost ele de dibaci articulate. A tradus, fiind inclusă în repertoriul Teatrului Național din București (stagiunea 1909-1910), piesa Fracul verde de Émile Augier și Alfred de Musset. O „antologie eroică”, însoțită de comentarii avântate, este Glasul vitejiei (1915), în care L. se include și pe sine cu niște versuri jucăușe. O „încercare critică”, oscilând între judecata de bun-simț și exagerări diletante, prefațează „colecția de hohote și zâmbete” intitulată Umorul
LOCUSTEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287844_a_289173]
-
mânuiește cu oarecare abilitate. Altfel, cele două compuneri sunt firave de tot. SCRIERI: Nevasta lui Cerceluș, București, 1910; Funcționarul de la Domenii, București, 1911; Cincizeci figuri contimporane, cu desene de Iser, București, 1913; Suntem nebuni..., București, 1914; Comisarul Străjescu, București, [1915]. Antologii: Umorul românesc, București, [1915]; Glasul vitejiei, București, 1915. Repere bibliografice: A. de Herz, Portretul unui portretist, RP, 1913, 383; G. Topîrceanu, Scrieri alese, II, îngr. Al. Săndulescu, București, 1971, 578-585; Arghezi, Scrieri, XXIII, 267-268, 369-371; Lovinescu, Opere, VIII, 163-165; Lovinescu
LOCUSTEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287844_a_289173]
-
a Premiului orașului Haifa (1992) și a Premiului ACMEOR (1998). L. a început prin a scrie o poezie cantabilă, de care nu era străină conlucrarea sa cu numeroși compozitori. Tonalitatea se schimbă însă treptat, și în Reversul unui zbor (1993), antologie de autor, locul dominant îl ocupă invocarea elementelor evreiești biblico-istorice și contemporane. Regele David devine astfel prototipul clasic, întrupând victimele persecuțiilor, dar și seria urmașilor glorioși. Tema atât de dificilă a holocaustului și-a aflat mai greu aici echivalențe stilistice
LOVINESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287854_a_289183]
-
Vii tu). E încheierea unei evoluții poetice care s-a desfășurat sub semnul unei mari tristeți. Într-un concis comentariu consacrat eseurilor de istorie a artei din Pegas între Meduza și Perseu (I-II, 1985), Ștefan Borbély observa că această antologie devine „un jurnal indirect”, reflectând „devenirea de sine a unui încarcerat în angoase, care-și disciplinează neliniștea, obiectivând-o în corpul amăgitor al artei”. Observație exactă în ceea ce privește selecția conținută în volumele din 1985; dar o concluzie mai cuprinzătoare va putea
FRUNZETTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287105_a_288434]
-
populare românești, cu imagini ale unor monumente arhitectonice, bisericești și laice. Contribuția esențială o constituie însă tipărirea, de cele mai multe ori pentru prima dată, a unui număr însemnat de poeme din creația românilor din SUA și Canada. Ultimele numere sunt adevărate antologii ale poeziei române din exil. Se remarcă îndeosebi numărul 5 din 1982, cu grupajul Poeți români în America de Nord, în cadrul căruia apar nouăzeci de poeme semnate de peste douăzeci de poeți (George Alexe, Radu Budișteanu, Anton Ciuntu, Dumitru Ichim, Eglantina Dașchievici, Mitică
GANDIRE SI ARTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287145_a_288474]
-
definitivă, București, 1978; Patria libertății, București, 1979; Steaua nebunului, București, 1982; Povești auzite de la bunicul meu, București, 1983; Un spațiu mai curat, Cluj-Napoca, 1991; Pur și alte poezii & alte referințe critice, București, 2001; Omnia 60 - Inedit 1, București, 2003. Traduceri: Antologia lirică a Uniunii Scriitorilor din Carinthia, București, 1993; Zarko-Petan, Minunata viață a lui Iosip B. Tito, București, 1993; Lev Deleta, Wolfang Mayer-König, Oglinda în care ne privim, București, 1996; Frank Geerk, Trandafirii dictatorului, București, 1999 (în colaborare cu Nora Iuga
GAVRIL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287179_a_288508]
-
Universitatea din Oxford, apărute sub titlul Ilchester Lectures on Greeko-Slavonic Literature and Its Relations to the Folkore of Europe During the Middle Ages (1887), prin conferințe și articole publicate în revista „Folklore”, ulterior și în ampla introducere la prima sa antologie de povești românești, Rumanian Bird and Beast Stories (1915), o primă și masivă intrare a legendelor și poveștilor românești în circuit european. Tot în scopul promovării literaturii și folclorului românesc colaborează la Encyclopaedia Britannica (ediția 11, 1910-1911; ediția 14, 1929-1932
GASTER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287172_a_288501]
-
60 de ani din luptele naționale ale românilor transilvăneni, Oradea, 1935; Eugeniu Carada, Oradea, 1936; La Presse périodique en Roumanie, Oradea, 1936; Aurel Mureșianu, Cluj, 1938; Iosif Vulcan, Oradea, 1942; Mitropolitul Ioan Vancea, Oradea, 1942; Istoria literaturii eline, București, f. a. Antologii: Poeți în rugăciune, Oradea, 1943. Traduceri: Dimitrie Cantemir, Despre Coran, introd. trad., Cernăuți, 1927. Repere bibliografice: Ioan Georgescu, „Albina”, 1923, 45; N. Iorga, Calendare. Rolul lui I. Georgescu în editarea calendarelor Asociațiunii, GT, 1920, 6; Ion Pillat, Români din Ungaria
GEORGESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287219_a_288548]
-
care primește Premiul Național pentru debut „Mihai Eminescu”. În România, după 1990, scrie la „România literară”, „Viața românească”, „Luceafărul”, „Poesis”, „Poezia”, „Tribuna”, „Dacia literară” ș.a. De asemenea, colaborează cu poezie la reviste culturale americane și este prezent în mai multe antologii editate în SUA. „Optzecist atipic”, cum l-a numit Nicolae Manolescu, G. este un poet vizionar și metafizic ce elaborează vaste structuri de tip baroc, palimpsestice, proiecte care dovedesc ambiții cosmologice și epistemologice. Fastul ceremonios al descrierii, simbolismul plurivalent și
GEORGESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287220_a_288549]
-
și 1905 a fost profesor și la Institutele Unite din același oraș. Timp de zece ani a ținut lecții de literatură latină la Universitatea ieșeană. A devenit membru al Junimii în 1880. Rezultate ale activității sale profesorale pot fi considerate Antologia latină sau Modele de bucăți alese din prozatorii și poeții latini (1893), precum și o ediție a textului latin al Bucolicelor (1909) lui Vergiliu. Cu atenție deosebită, s-a aplecat apoi asupra corespondenței lui Cicero și a tratatului său Despre datorii
GHEORGHIU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287240_a_288569]
-
Cicerone și a lui Cesar, Iași, 1901; Studii după corespondența lui Cicerone, Iași, 1901; Praecepta insigniora litteraria, Iași, 1904; Studiu critic asupra tractatului lui Cicerone intitulat „De Oficiis”, Iași, 1907; Arta dramatică și împărțirile teatrului vechi la romani, Iași, 1908. Antologii: Antologie latină, Iași, 1893. Repere bibliografice: Dafin, Figuri, I, 53-55; Sadoveanu, Opere, XVI, 448-452; Dicț. lit. 1900, 393-394. D.M.
GHEORGHIU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287240_a_288569]
-
și a lui Cesar, Iași, 1901; Studii după corespondența lui Cicerone, Iași, 1901; Praecepta insigniora litteraria, Iași, 1904; Studiu critic asupra tractatului lui Cicerone intitulat „De Oficiis”, Iași, 1907; Arta dramatică și împărțirile teatrului vechi la romani, Iași, 1908. Antologii: Antologie latină, Iași, 1893. Repere bibliografice: Dafin, Figuri, I, 53-55; Sadoveanu, Opere, XVI, 448-452; Dicț. lit. 1900, 393-394. D.M.
GHEORGHIU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287240_a_288569]