KorAP: Find »[drukola/base=arteră & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...312 313 314 ...420 >

10,486 matches

Corola-website/Law/230371_a_231700

celor ce prezintă leziuni complexe ce se extind spre artere segmentare sau prezintă macroanevrisme (nivel de evidență B). 2. Pacienții ce prezintă stenoză de arteră renală prin leziuni aterosclerotice care au indicație de revascularizare, mai ales în cazul celor cu artere renale multiple sau ramuri ce se desprind precoce din artera renală principală (nivel de evidență B ). 3. Pacienții cu stenoză de arteră renală aterosclerotică ce necesită reconstrucțe aortică pararenală (pentru tratamentul anevrismului de aorta sau a bolii severe oclusive aorto-iliace

GHID din 8 noiembrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea medicină internă - "Managementul pacienţilor cu boală arterială periferică"*) - Anexa nr. 2.. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/230371_a_231700]
segmentare sau prezintă macroanevrisme (nivel de evidență B). 2. Pacienții ce prezintă stenoză de arteră renală prin leziuni aterosclerotice care au indicație de revascularizare, mai ales în cazul celor cu artere renale multiple sau ramuri ce se desprind precoce din artera renală principală (nivel de evidență B ). 3. Pacienții cu stenoză de arteră renală aterosclerotică ce necesită reconstrucțe aortică pararenală (pentru tratamentul anevrismului de aorta sau a bolii severe oclusive aorto-iliace) (nivel de evidență C). 4. BOALĂ ARTERIALĂ MEZENTERICĂ Ischemia mezenterică

GHID din 8 noiembrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea medicină internă - "Managementul pacienţilor cu boală arterială periferică"*) - Anexa nr. 2.. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/230371_a_231700]
stenoză de arteră renală prin leziuni aterosclerotice care au indicație de revascularizare, mai ales în cazul celor cu artere renale multiple sau ramuri ce se desprind precoce din artera renală principală (nivel de evidență B ). 3. Pacienții cu stenoză de arteră renală aterosclerotică ce necesită reconstrucțe aortică pararenală (pentru tratamentul anevrismului de aorta sau a bolii severe oclusive aorto-iliace) (nivel de evidență C). 4. BOALĂ ARTERIALĂ MEZENTERICĂ Ischemia mezenterică acută poate fi datorată trombembolismului, statusului hipercoagulant, disecției arteriale sau fluxului sanguin

GHID din 8 noiembrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea medicină internă - "Managementul pacienţilor cu boală arterială periferică"*) - Anexa nr. 2.. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/230371_a_231700]
inclusiv aortografia laterală, este indicată la pacienții cu suspiciune clinică de ischemie intestinală cronică la care testele neinvazive nu sunt disponibile sau sunt neconcludente (nivel de evidență B). Tratamentul ischemiei cronice intestinale Clasa I 1. Tratamentul endovascular percutanat al stenozei arterei mezenterice este indicat la pacienții cu ischemie intestinală cronică (nivel de evidență B). 2. Tratamentul chirurgical de revascularizare este indicat la pacienții cu ischemie intestinală cronică (nivel de evidență B). Clasa IIB 1. Revascularizarea pentru obstrucție de arteră ce irigă

GHID din 8 noiembrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea medicină internă - "Managementul pacienţilor cu boală arterială periferică"*) - Anexa nr. 2.. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/230371_a_231700]
al stenozei arterei mezenterice este indicat la pacienții cu ischemie intestinală cronică (nivel de evidență B). 2. Tratamentul chirurgical de revascularizare este indicat la pacienții cu ischemie intestinală cronică (nivel de evidență B). Clasa IIB 1. Revascularizarea pentru obstrucție de arteră ce irigă instestinul poate fi luată în discuție la pacienții care suferă o intervenție chirurgicală la nivel aortic sau renal (nivel de evidență B). Clasa III 1. Revascularizarea chirurgicală nu este indicată în cazul pacienților asimptomatici cu obstrucția unei artere

GHID din 8 noiembrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea medicină internă - "Managementul pacienţilor cu boală arterială periferică"*) - Anexa nr. 2.. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/230371_a_231700]
arteră ce irigă instestinul poate fi luată în discuție la pacienții care suferă o intervenție chirurgicală la nivel aortic sau renal (nivel de evidență B). Clasa III 1. Revascularizarea chirurgicală nu este indicată în cazul pacienților asimptomatici cu obstrucția unei artere intestinale (excepție fac pacienții care suferă o intervenție chirurgicală de revascularizare în sfera arterei aorte sau renale) (nivel de evidență B). ANEVRISMUL LA NIVELUL AORTEI ABDOMINALE, RAMURILOR SALE SAU ARTERELOR MEMBRELOR INFERIOARE Boala anevrismală arterială prezintă aceeași factori de risc

GHID din 8 noiembrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea medicină internă - "Managementul pacienţilor cu boală arterială periferică"*) - Anexa nr. 2.. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/230371_a_231700]
intervenție chirurgicală la nivel aortic sau renal (nivel de evidență B). Clasa III 1. Revascularizarea chirurgicală nu este indicată în cazul pacienților asimptomatici cu obstrucția unei artere intestinale (excepție fac pacienții care suferă o intervenție chirurgicală de revascularizare în sfera arterei aorte sau renale) (nivel de evidență B). ANEVRISMUL LA NIVELUL AORTEI ABDOMINALE, RAMURILOR SALE SAU ARTERELOR MEMBRELOR INFERIOARE Boala anevrismală arterială prezintă aceeași factori de risc aterosclerotici ca și boală arterială ocluzivă. Prezența unui anevrism poate fi suspicionată pe baza

GHID din 8 noiembrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea medicină internă - "Managementul pacienţilor cu boală arterială periferică"*) - Anexa nr. 2.. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/230371_a_231700]
nu este indicată în cazul pacienților asimptomatici cu obstrucția unei artere intestinale (excepție fac pacienții care suferă o intervenție chirurgicală de revascularizare în sfera arterei aorte sau renale) (nivel de evidență B). ANEVRISMUL LA NIVELUL AORTEI ABDOMINALE, RAMURILOR SALE SAU ARTERELOR MEMBRELOR INFERIOARE Boala anevrismală arterială prezintă aceeași factori de risc aterosclerotici ca și boală arterială ocluzivă. Prezența unui anevrism poate fi suspicionată pe baza examenului clinic și confirmată ulterior pe baza examinărilor imagistice neinvazive. Anevrismul de aorta abdominală Anevrismul de

GHID din 8 noiembrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea medicină internă - "Managementul pacienţilor cu boală arterială periferică"*) - Anexa nr. 2.. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/230371_a_231700]
5 cm în cazul bărbaților și mai puțin de 4,5 cm în cazul femeilor (nivel de evidență A). Prevenția rupturii anevrismului de aortă abdominală Clasa I 1. Repararea chirurgicală deschisă a anevrismului de aortă abdominală sau /și anevrismului de arteră iliacă este indicată în cazul pacienților care sunt candidați buni/medii pentru chirurgie (nivel evidență B). 2. Urmărirea periodică trebuie efectuată în vederea punerii în evidență a unui defect intern - endoleak, a micșorării sau stabilității anevrismului exclus și pentru stabilirea necesității

GHID din 8 noiembrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea medicină internă - "Managementul pacienţilor cu boală arterială periferică"*) - Anexa nr. 2.. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/230371_a_231700]
sau stabilității anevrismului exclus și pentru stabilirea necesității unei eventuale intervenții în cazul pacienților tratați endovascular pentru anevrism aortic infrarenal sau iliac (nivel de evidență B). Clasa II a 1. Repararea endovasculară a anevrismului aortic infrarenal sau /și anevrismul de arteră iliacă comună este recomandată în cazul pacienților cu risc înalt operator în cazul intervenției chirurgicale datorită afecțiunilor cardio-pulmonare sau altor afecțiuni asociate (nivel de evidență B). Clasa II b 1. Repararea endovasculară a anevrismului aortic infrarenal și/sau anevrismului de

GHID din 8 noiembrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea medicină internă - "Managementul pacienţilor cu boală arterială periferică"*) - Anexa nr. 2.. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/230371_a_231700]
iliacă comună este recomandată în cazul pacienților cu risc înalt operator în cazul intervenției chirurgicale datorită afecțiunilor cardio-pulmonare sau altor afecțiuni asociate (nivel de evidență B). Clasa II b 1. Repararea endovasculară a anevrismului aortic infrarenal și/sau anevrismului de arteră iliacă comună poate fi luată în discutie și în cazul pacienților cu risc chirurgical mediu sau scăzut (nivel de evidență Între 4 și││Mai mare sau Mai mic Aproximativ jumătate din ele sunt descoperite o dată cu ruperea lor iar mortalitatea este

GHID din 8 noiembrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea medicină internă - "Managementul pacienţilor cu boală arterială periferică"*) - Anexa nr. 2.. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/230371_a_231700]
Clasa II a 1. Repararea prin chirurgie deschisă sau prin tehnici intervenționale este recomandată pentru anevrismele viscerale cu diametrul de 2 cm sau mai mare în cazul femeilor înainte de vârsta fertilă și a bărbaților (nivel de evidență B). Anevrisme ale arterelor membrelor inferioare În general, anevrismele arterelor membrelor inferioarea sunt considerate semnificative când au diametru minim de 3 cm (la nivelul femuralei comune ) sau 2 cm (la nivelul popliteei). Prezența unui anevrism la nivelul arterelor membrelor inferioarea impune examinarea în vederea determinării

GHID din 8 noiembrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea medicină internă - "Managementul pacienţilor cu boală arterială periferică"*) - Anexa nr. 2.. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/230371_a_231700]
chirurgie deschisă sau prin tehnici intervenționale este recomandată pentru anevrismele viscerale cu diametrul de 2 cm sau mai mare în cazul femeilor înainte de vârsta fertilă și a bărbaților (nivel de evidență B). Anevrisme ale arterelor membrelor inferioare În general, anevrismele arterelor membrelor inferioarea sunt considerate semnificative când au diametru minim de 3 cm (la nivelul femuralei comune ) sau 2 cm (la nivelul popliteei). Prezența unui anevrism la nivelul arterelor membrelor inferioarea impune examinarea în vederea determinării prezenței anevrismului de aortă abdominală. Spre deosebire de

GHID din 8 noiembrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea medicină internă - "Managementul pacienţilor cu boală arterială periferică"*) - Anexa nr. 2.. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/230371_a_231700]
nivel de evidență B). Anevrisme ale arterelor membrelor inferioare În general, anevrismele arterelor membrelor inferioarea sunt considerate semnificative când au diametru minim de 3 cm (la nivelul femuralei comune ) sau 2 cm (la nivelul popliteei). Prezența unui anevrism la nivelul arterelor membrelor inferioarea impune examinarea în vederea determinării prezenței anevrismului de aortă abdominală. Spre deosebire de anevrismul de aortă abdominală, istoria naturală a anevrismului arterelor membrelor inferioare nu este spre creștere și ruptură ci spre tromboembolism și tromboză. Recomandări privind managementul anevrismului arterelor membrelor

GHID din 8 noiembrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea medicină internă - "Managementul pacienţilor cu boală arterială periferică"*) - Anexa nr. 2.. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/230371_a_231700]
minim de 3 cm (la nivelul femuralei comune ) sau 2 cm (la nivelul popliteei). Prezența unui anevrism la nivelul arterelor membrelor inferioarea impune examinarea în vederea determinării prezenței anevrismului de aortă abdominală. Spre deosebire de anevrismul de aortă abdominală, istoria naturală a anevrismului arterelor membrelor inferioare nu este spre creștere și ruptură ci spre tromboembolism și tromboză. Recomandări privind managementul anevrismului arterelor membrelor inferioare Clasa I 1. În cazul pacienților cu anevrism de arteră femurală sau poplitee, examenul ecografic sau CT sau RMN sunt

GHID din 8 noiembrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea medicină internă - "Managementul pacienţilor cu boală arterială periferică"*) - Anexa nr. 2.. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/230371_a_231700]
nivelul arterelor membrelor inferioarea impune examinarea în vederea determinării prezenței anevrismului de aortă abdominală. Spre deosebire de anevrismul de aortă abdominală, istoria naturală a anevrismului arterelor membrelor inferioare nu este spre creștere și ruptură ci spre tromboembolism și tromboză. Recomandări privind managementul anevrismului arterelor membrelor inferioare Clasa I 1. În cazul pacienților cu anevrism de arteră femurală sau poplitee, examenul ecografic sau CT sau RMN sunt recomandate pentru excluderea anevrismului contralateral sau anevrismului de aortă abdominală (nivel de evidență B). 2. Pacienții care prezintă

GHID din 8 noiembrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea medicină internă - "Managementul pacienţilor cu boală arterială periferică"*) - Anexa nr. 2.. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/230371_a_231700]
abdominală. Spre deosebire de anevrismul de aortă abdominală, istoria naturală a anevrismului arterelor membrelor inferioare nu este spre creștere și ruptură ci spre tromboembolism și tromboză. Recomandări privind managementul anevrismului arterelor membrelor inferioare Clasa I 1. În cazul pacienților cu anevrism de arteră femurală sau poplitee, examenul ecografic sau CT sau RMN sunt recomandate pentru excluderea anevrismului contralateral sau anevrismului de aortă abdominală (nivel de evidență B). 2. Pacienții care prezintă o masă popliteală palpabilă au recomandarea de examinare ecografică pentru excluderea unui

GHID din 8 noiembrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea medicină internă - "Managementul pacienţilor cu boală arterială periferică"*) - Anexa nr. 2.. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/230371_a_231700]
poplitee, examenul ecografic sau CT sau RMN sunt recomandate pentru excluderea anevrismului contralateral sau anevrismului de aortă abdominală (nivel de evidență B). 2. Pacienții care prezintă o masă popliteală palpabilă au recomandarea de examinare ecografică pentru excluderea unui anevrism de arteră poplitee (nivel de evidență B). 3. Pacienții cu anevrism de arteră poplitee de 2 cm în diametru sau mai mare au recomdarea de reparare a anevrismului pentru prevenirea complicațiilor tromboembolice (nivel de evidență B). 4. Pacienții cu pseudoanevrism anastomotic sau

GHID din 8 noiembrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea medicină internă - "Managementul pacienţilor cu boală arterială periferică"*) - Anexa nr. 2.. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/230371_a_231700]
anevrismului contralateral sau anevrismului de aortă abdominală (nivel de evidență B). 2. Pacienții care prezintă o masă popliteală palpabilă au recomandarea de examinare ecografică pentru excluderea unui anevrism de arteră poplitee (nivel de evidență B). 3. Pacienții cu anevrism de arteră poplitee de 2 cm în diametru sau mai mare au recomdarea de reparare a anevrismului pentru prevenirea complicațiilor tromboembolice (nivel de evidență B). 4. Pacienții cu pseudoanevrism anastomotic sau anevrism simptomatic de arteră femurală au indicația de reparare (nivel de

GHID din 8 noiembrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea medicină internă - "Managementul pacienţilor cu boală arterială periferică"*) - Anexa nr. 2.. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/230371_a_231700]
evidență B). 3. Pacienții cu anevrism de arteră poplitee de 2 cm în diametru sau mai mare au recomdarea de reparare a anevrismului pentru prevenirea complicațiilor tromboembolice (nivel de evidență B). 4. Pacienții cu pseudoanevrism anastomotic sau anevrism simptomatic de arteră femurală au indicația de reparare (nivel de evidență A). Clasa II a 1. Urmărirea ecografică anuală este recomandată în cazul pacienților cu anevrism asimptomatic de arteră femurală mai mic de 3 cm în diametru (nivel de evidență C). 2. În

GHID din 8 noiembrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea medicină internă - "Managementul pacienţilor cu boală arterială periferică"*) - Anexa nr. 2.. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/230371_a_231700]
tromboembolice (nivel de evidență B). 4. Pacienții cu pseudoanevrism anastomotic sau anevrism simptomatic de arteră femurală au indicația de reparare (nivel de evidență A). Clasa II a 1. Urmărirea ecografică anuală este recomandată în cazul pacienților cu anevrism asimptomatic de arteră femurală mai mic de 3 cm în diametru (nivel de evidență C). 2. În cazul pacienților cu ischemie acută și anevrism de arteră poplitee, tromboliză pe cateter și /sau trombectomia mecanică sunt indicate pentru restabilirea fluxului distal și rezolvarea emboliei

GHID din 8 noiembrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea medicină internă - "Managementul pacienţilor cu boală arterială periferică"*) - Anexa nr. 2.. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/230371_a_231700]
A). Clasa II a 1. Urmărirea ecografică anuală este recomandată în cazul pacienților cu anevrism asimptomatic de arteră femurală mai mic de 3 cm în diametru (nivel de evidență C). 2. În cazul pacienților cu ischemie acută și anevrism de arteră poplitee, tromboliză pe cateter și /sau trombectomia mecanică sunt indicate pentru restabilirea fluxului distal și rezolvarea emboliei (nivel de evidență B). 3. În cazul pacienților care au diametrul arterei poplitee dublu față de cel corespunzător pentru vârsta și sex, urmărirea ecografică

GHID din 8 noiembrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea medicină internă - "Managementul pacienţilor cu boală arterială periferică"*) - Anexa nr. 2.. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/230371_a_231700]
C). 2. În cazul pacienților cu ischemie acută și anevrism de arteră poplitee, tromboliză pe cateter și /sau trombectomia mecanică sunt indicate pentru restabilirea fluxului distal și rezolvarea emboliei (nivel de evidență B). 3. În cazul pacienților care au diametrul arterei poplitee dublu față de cel corespunzător pentru vârsta și sex, urmărirea ecografică anuală este recomandată (nivel de evidență C). 4. Pacienții cu anevrism de arteră femurală sau poplitee au indicație de tratament antiagregant (nivel de evidență C). ALGORITM DE DIAGNOSTIC ȘI

GHID din 8 noiembrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea medicină internă - "Managementul pacienţilor cu boală arterială periferică"*) - Anexa nr. 2.. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/230371_a_231700]
fluxului distal și rezolvarea emboliei (nivel de evidență B). 3. În cazul pacienților care au diametrul arterei poplitee dublu față de cel corespunzător pentru vârsta și sex, urmărirea ecografică anuală este recomandată (nivel de evidență C). 4. Pacienții cu anevrism de arteră femurală sau poplitee au indicație de tratament antiagregant (nivel de evidență C). ALGORITM DE DIAGNOSTIC ȘI TRATAMENT ÎN CAZUL UNEI FORMAȚIUNI ÎN FOSA POPLITEE (figura 10) Atitudinea în pseudoanevrismul de artera femurală post cateterizare Clasa I 1. Pacienții cu suspiciune

GHID din 8 noiembrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea medicină internă - "Managementul pacienţilor cu boală arterială periferică"*) - Anexa nr. 2.. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/230371_a_231700]
nivel de evidență C). 4. Pacienții cu anevrism de arteră femurală sau poplitee au indicație de tratament antiagregant (nivel de evidență C). ALGORITM DE DIAGNOSTIC ȘI TRATAMENT ÎN CAZUL UNEI FORMAȚIUNI ÎN FOSA POPLITEE (figura 10) Atitudinea în pseudoanevrismul de artera femurală post cateterizare Clasa I 1. Pacienții cu suspiciune de pseudoanevrism de arteră femurală post cateterizare trebuie evaluați ecografic - Doppler (nivel de indicatie B). 2. Tratamentul inițial recomandat pacienților cu pseudoanevrism mare și /sau simptomatic este compresia ghidata ecografic și

GHID din 8 noiembrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea medicină internă - "Managementul pacienţilor cu boală arterială periferică"*) - Anexa nr. 2.. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/230371_a_231700]