7,876 matches
-
utilizarea sursei ca apă potabilă, pescuitul etc. Prin urmare, nevoile erau asigurate cu mai mare ușurință, comparativ cu locurile situate în puncte mult îndepărtate de sursele de apă. Izvoarele, au reprezentat subiectul unui respect marcat de superstiție. Fără îndoială că atracția lumii necunoscute a făcut din oameni să respecte în mod deosebit apa, mai ales cea potabilă. Preoții, divini și gânditori, au atribuit izvoarelor un caracter mai mult sau mai puțin mistic și religios; ca urmare a acestui fapt ele au
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
și împreună cu un mucus foarte concentrat le eliberează în mediul înconjurător. Apa are proprietăți uimitoare și cu multiple implicații, dar cea mai puțin cunoscută pare a fi capacitatea ei de a forma o peliculă superficială rezistentă, ce este rezultatul unei atracții reciproce foarte puternice dintre moleculele stratului ei superficial. 30.De existența acestei pelicule superficiale este legată viața multor insecte. Gonitorii (Gerris) trăiesc numai la suprafața apei, fără a se scufunda în apă și fără a ieși pe uscat. Ei pot
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
prezinte ca pe un mag și un pungaș, În afara faptului că avea obiceiuri corupte, apare deci bogat În daruri umane (frumusețe, inteligență, cultură) (Alexandru, 3-4) care constituie cu siguranță o componentă ce nu poate fi neglijată a extraordinarei capacități de atracție și influență exercitate de personaj nu numai asupra mulțimilor ignorante și credule ale nativei Paflagonia și din Întreaga Asie Mică, mulțimi ce alergau la oracolul său, dar și asupra mediilor Înaltei aristocrații senatoriale romane. Într-adevăr, de el s-a
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
care cultura elenistică o pune sub autoritatea lui Zoroastruxe "Zoroastru" sau a altor exponenți importanți ai școlii de Înțelepciune divină, cum ar fi Istaspe sau Ostane, prin tratate de magie, alchimie, astrologie, apocaliptică, sunt fenomene care demonstrează clar forța de atracție pe care a avut-o iranismul. Nu este foarte important să reconstituim cu exactitate procentul iranicității reale a uneia sau a alteia dintre doctrine, ci, În contextul nostru, este mai semnificativ faptul că pecetea lui Zoroastru constituie o garanție autoritară
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
prietenii lor occidentali și europeni decât de vecinii lor indieni, hinduiști sau musulmani. Politica dusă de Coroana britanică, pe de o parte, și, pe de altă parte, propaganda politico-culturală a ultimului șah, Mohammed Reza Pahlavi, a exercitat asupra lor o atracție profundă. Printre numeroasele opere, există una semnificativă În acest sens, Kuruș Memorial Volume, dedicat lui Cirus cel Mare, publicat la Bombay În 1974 În cadrul celebrărilor care s-au ținut la Persepolis (1971) cu ocazia aniversării a 2500 de ani de la
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
cultură pentru inspirație decît la "țărmul nepervertit" și la lumea sămănătorismului. Vorbeau idiș, un dialect german. În anii '50 ai secolului nostru, liderul evreu Nachum Goldmann vorbea, parafrazîndu-l pe Goethe, despre "afinitatea schizofrenică" dintre germani și evrei. El explica această atracție dintre două popoare care le îmbogățea reciproc și care a luat sfîrșit atunci cînd unul dintre ele a început să-l extermine pe celălalt. Afinitatea aceasta rămîne un mister. Dar ea constituie un ingredient esențial în alchimia care i-a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
să părăsească Iașul. La plecarea lor, regele, regina și, firește, Iorga le-au spus la revedere de pe peronul gării. Ceremonia de rămas bun a cuplului regal a fost deosebit de călduroasă. Acestea sînt genul de gesturi mici care conferă regalității atîta atracție 113. Regele nu a ratificat niciodată tratatul de reasigurare a păcii; nici Brătianu sau liberalii. Cuplul regal s-a retras la Bicaz, în pădurile Carpaților. Pe parcursul întregii primăveri și veri a lui 1918, poziția lui Iorga a rămas impenetrabilă în privința
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Austriei și distrugerea Cehoslovaciei, după care Hitler va încerca să pună stăpînire pe coridorul polonez. Atunci cînd Hitler a promis "25 de ani de pace", Iorga a replicat: "Nu-l cred pe Hitler, ci în Mein Kampf"111. Ascensiunea și atracția nazismului nu constituiau o problemă numai pentru România. O mare parte a Europei ieșite din Criză era zăpăcită de ademenirea (sau teama) ici a fascismului (de fascism), colo a comunismului (de comunism) și își pierduse răbdarea din cauza încetinelii cu care
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Mulți români viețuiau în Evul Mediu pe ambele maluri ale cursului inferior al Dunării 210. Dacă zona albano-macedoneană era leagănul ancestral al românilor, atunci de ce a avut loc această migrație în masă într-o singură direcție, spre "Dacia Traiană"? Ce atracție reprezentau pentru ei aceste ținuturi încît au venit într-un număr atît de mare? Ele nu constituiau Pămîntul Făgăduinței, acolo așteptîndu-i iobăgia. Dacă românii au intrat în Transilvania numai în secolele al XII-lea și al XIII-lea ca păstori
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Iorga își amintea cu ironie sarcastică cum: "Își frîngea profesorul Cuza disperat mîinile" în Adunare, în timp ce se discuta problema drepturilor egale ale evreilor. O viață de om..., vol. III, p. 36 103 Partidul Comunist aflat în ilegalitate nu prezenta nici o atracție pentru evrei și (într-o măsură și mai mică) pentru tineretul maghiar 104 O viață de om..., vol. III, pp. 204-207 105 Zelea Codreanu, op. cit., pp. 75-78. Proteste împotriva competiției intelectului evreiesc nu existau numai în România. Puține din colegiile
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Comunismul s-ar putea să fi fost soluția greșită, dar dilema căreia Îi răspundea era cum nu se poate mai reală. În Occident, perspectiva schimbării radicale a fost depășită pe neobservate, nu În ultimul rând datorită ajutorului (și presiunii) Statelor Unite. Atracția platformelor de front popular - și a comunismului - a pălit: ambele erau rețete pentru vremuri grele, iar În Occident, cel puțin după 1952, dificultățile nu mai erau chiar atât de mari. și așa, În deceniile care au urmat, incertitudinile primilor ani
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
fusese organizat pentru a duce un război total”. Fascismul și războiul au transformat astfel planificarea economică dintr-o noțiune marginală, heterodoxă și deseori controversată În politica economică oficială a perioadei postbelice. Această filieră compromițătoare nu a afectat Însă cu nimic atracția exercitată de planificare: fie că era asociată cu stânga, cu dreapta, cu ocupația sau cu războiul, planificarea nu era asociată cu politica discreditată a anilor interbelici - un avantaj unanim recunoscut. În esență, planificarea Însemna Încredere În stat. În multe țări
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
și radicalizant, al doilea a avut exact efectul contrar: oamenii tânjeau după normalitate. În consecință, oamenii de stat a căror experiență Își avea rădăcinile dincolo de agitatele decenii interbelice, În epoca mult mai calmă și Încrezătoare de dinainte de 1914, exercitau o atracție deosebită. Prin Însăși continuitatea persoanei lor, ei puteau Îndulci dificila tranziție de la climatul politic incandescent din trecutul recent la o eră iminentă de transformări sociale fulgerătoare. Indiferent de eticheta de partid, vechii oameni de stat ai Europei deveniseră toți practicanți
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
din Polonia, Cehoslovacia, Ungaria și România reprezentau o minoritate oprimată și detestată. Tinerii evrei laici nu aveau multe opțiuni politice: sionismul, bundismul 10, social-democrația (acolo unde era legală) sau comunismul. Fiind cel mai ambițios și ferm antinaționalist, comunismul prezenta o atracție aparte. Cu toate defectele ei trecătoare, Uniunea Sovietică oferea o alternativă revoluționară, Într-un moment În care Europa Centrală și de Est avea de ales Între un trecut autoritar și un viitor fascist. Experiența războiului accentuase și mai mult atracția
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
atracție aparte. Cu toate defectele ei trecătoare, Uniunea Sovietică oferea o alternativă revoluționară, Într-un moment În care Europa Centrală și de Est avea de ales Între un trecut autoritar și un viitor fascist. Experiența războiului accentuase și mai mult atracția față de URSS. Evreii care se aflau În Polonia ocupată de sovietici după atacul german din 1939 au fost deportați către est, unde boala și suferința i-au ucis pe mulți. Dar nu au fost sistematic exterminați. Înaintarea Armatei Roșii prin
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Pacea. Ei sunt forțele Răului, noi suntem de partea Binelui. Cum spunea Klaus Mann la Paris În 1935: „Nu știu ce sunt fasciștii, dar eu nu sunt și mă opun”. De vreme ce oponenții antifascismului Își defineau poziția În primul rând ca anticomunistă (de unde atracția exercitată de naziști asupra elitelor conservatoare, din Danemarca până În România), această simetrie perfectă Îi avantaja polemic pe comuniști. Filocomunismul - sau măcar anti-anticomunismul - era esența logică a antifascismului 9. Desigur, Uniunea Sovietică avea tot interesul să atragă atenția asupra meritelor ei
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Hammett, Upton Sinclair -, ci și Albert Einstein, Thomas Mann, Alberto Moravia, Tom Paine și Henry Thoreau. În Austria, mulți observatori au remarcat că, În „Bătălia Cărții”, America Își făcea singură probleme. Din fericire pentru Occident, cultura populară americană exercita o atracție pe care inepția politică nu reușea să o eclipseze. Condamnând oficial cinematograful american și jazzul decadent, comuniștii aminteau de vederile lui Goebbels - un net dezavantaj. În timp ce statele comuniste est-europene au proscris jazzul ca pe un gen decadent și venetic, „Europa
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
bunuri de consum, produsele agricole fiind lăsate să-și afle singure prețul. Câteva dintre statele membre mai mici, cum ar fi Austria, Elveția sau Suedia, puteau prospera exploatând nișe de piață pentru produsele industriale cu valoare adăugată mare și pentru atracțiile turistice. Altele, cum ar fi Danemarca, depindeau de Marea Britanie ca piață de desfacere pentru carnea și produsele lor lactate. Însă Marea Britanie avea nevoie, pentru exporturile industriale, de o piață mult mai extinsă decât Îi puteau oferi mărunții ei aliați din
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
următorul deceniu, stabilitatea În restul blocului. Această stabilitate a avut Însă prețul ei. Sistemul socialist pierduse, pentru cei mai mulți oameni care trăiau sub comunism, toate promisiunile radicale, utopice și vizionare cu care fusese asociat odinioară și care erau o parte din atracția sa - În special pentru tineri - nu mai departe de Începutul anilor ’50. Devenise acum doar un mod de viață care trebuia Îndurat. Ceea ce nu Însemna că nu putea dăinui pentru multă vreme - după 1956, puțini anticipau un sfârșit apropiat al
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
pitorești, magazine de corturi și accesorii, ghiduri tipărite și distribuitori autorizați de echipament specific. Stațiunile turistice mai vechi - de-a lungul coastelor și din zonele rurale din nordul și vestul Europei - prosperau. Locații proaspăt descoperite (sau redescoperite) au devenit noile atracții, figurând la loc de cinste În broșurile turistice lucioase și În folclorul popular. Riviera franceză, cândva un refugiu liniștit unde ierna nobilimea edwardiană, a căpătat o imagine tânără și seducătoare grație noului gen al filmului estival: În 1956, Roger Vadim
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
oamenii intrau doar dacă erau atrași de un film anume. Pentru distracția obișnuită, pentru a vedea ce se mai Întâmplă În lume, ei se orientau În schimb către televizor. În ciuda faptului că era un mediu „tânăr”, televiziunea a constituit o atracție deosebită pentru audiența mai În vârstă, mai cu seamă În primii ani, când era reglementată de stat și precaută cultural. Dacă altădată ascultau radioul sau mergeau la cinema, acum oamenii stăteau acasă și se uitau la televizor. Sportul comercial, Îndeosebi
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
deveniți suverani, drepturile moderne. După 1945, elementul definitoriu al relației a devenit păienjenișul de beneficii sociale și strategii economice prin care statul Își servea supușii - și nu invers. Ulterior, ambițiile atotcuprinzătoare ale statului asistențial occidental aveau să-și piardă din atracție, poate și pentru că nu mai reușeau să se materializeze: șomajul, inflația, o populație Îmbătrânită și ritmul Încetinit al creșterii economice au contribuit toate la incapacitatea statului de a asigura echilibrul promis. Transformările de pe piața internațională de capital și din comunicațiile
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
uitare, obnubilați de practica și teoria comunistă oficială. „Exhumarea” scrierilor lui Luxemburg, Lukács, Gramsci și alți marxiști uitați de la Începutul secolului 11 a fost Însoțită de redescoperirea lui Marx Însuși. Revelația unui Marx nou și vizibil diferit era tocmai esența atracției marxiste În acei ani. „Vechiul” Marx era cel al lui Lenin și Stalin: gânditorul victorian ale cărui scrieri neopozitiviste despre societate anticipau și validau centralismul democratic și dictatura proletariatului. Chiar dacă nu putea fi Învinovățit de aplicările date scrierilor sale de
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
pentru prima oară, simte sub tălpi pământul național”. Această admirație plină de abnegație pentru modele străine nu era nouă În Europa: Tocqueville o remarcase cândva la intelighenția prerevoluționară din Franța secolului al XVIII-lea, și tot ea explica În parte atracția exercitată de Revoluția din Octombrie. Dar, În anii ’60, exemplul Orientului Îndepărtat sau al Americii de Sud devenise standardul la care Europa trebuia să aspire. Studenții radicali din Milano și Berlin erau Încurajați să imite stratagemele orientale de succes: cu o combinație
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
lor fuseseră expulzate ca etnici germani: Prusia Orientală, Polonia, Cehoslovacia. Nu Întâmplător, nostalgia părinților pentru trecutul dispărut se reflecta involuntar În visul lor: o Germanie mai bună la est. RDG, În ciuda (sau poate din cauza?) cenzurii și represiunii autoritariste, prezenta o atracție aparte pentru tinerii radicali: era exact contrariul Republicii de la Bonn și nici nu pretindea altceva. Astfel, ura radicalilor pentru „ipocriziile” Republicii Federale Îi făcea să fie extrem de creduli În fața comuniștilor din Est, care pretindeau că au Înfruntat trecutul și au
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]