10,518 matches
-
probabil, el cunoștea varianta latină, de nu și pe cea greacă. Și cunoștea și imensul recul pe care lucrarea l-a avut în cultura europeană. Prin urmare, ceea ce trebuie să înțelegem este că el nu depindea de sursele din spațiul autohton, dar că acestea constituiau un izvor care alcătuia un gust, un orizont de așteptare, un climat cultural propriu eventualului său cititor, de care autorul nu avea cum să nu țină seama; de care știa, de fapt, să profite. O altă
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
se naște din pântecele unei fecioare, sacrificându-se pentru omenire, ci un animal care "și-atunce piare păntru nesocotința și piare păntru nemintea lui"52. Cu titlul ei consacrat sau sub diferite alte titluri (Albinușa, ...), lucrarea a pătruns în spațiul autohton încă din secolul al XVI-lea. Nicolae Cartojan înregistrează doar pomenirea unei traduceri din limba italiană, datând din 1592 de către Gherman Vlahul, din păcate pierdută. Din slavă s-au tradus mai multe variante, cea mai veche în 1620, de către popa
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Istoria ieroglifică ignoră sau, mai corect, intră în contradicție cu aceste stereotipii specifice epocii medievale. O altă sursă inepuizabilă care a fecundat imaginarul românesc o reprezintă romanul popular Alexandria. Când se va scrie o istorie a lecturii în spațiul cultural autohton (dar când se va scrie?), această carte va trebui analizată foarte serios, fiind unul dintre best-seller-urile consacrate de până la finele secolului al XIX-lea și chiar de mai târziu (dacă ținem cont de o "divagare utilă" a lui Bacovia: "O
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
exista o serioasă asimilare a tradiției simbolice medievale (și renascentiste) și a celei heraldice în spațiul românesc cu aproape două secole înaintea lui Cantemir. Dar, față de toate aceste surse și izvoare care începeau să aibă o răspândire în spațiul cultural autohton, Istoria ieroglifică reprezintă un rezervor mult mai bogat, mai variat și prespune o documentare mult mai variată. Cantemir nu a fost străin de surse clasice, precum celebrele lucrări ale lui Aristotel, Ovidius, Aelian, Plinius, Isidor din Sevilla, Albertus Magnus, de
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
orientale, dintre care Kalila și Dimna, Golestanul lui Saadi l-au influențat decisiv și atâtea altele. Orientarea sa era una cultă, livrescă, trădând un enciclopedism rar în epocă și intruvabil pe tărâm românesc. Această trecere în revistă a posibilelor izvoare autohtone nu are, deci, altă intenție decât să sublinieze superioritatea surselor lui Cantemir și, în al doilea rând, să atragă atenția asupra unei orientări populare, orale a culturii române. Or, Cantemir se situează într-o cu totul altă tradiție: cea a
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
maturul Cantemir să se fi bizuit pe amintirile unei lecturi a manuscrisului, făcută la o vârstă necoaptă, în adolescență. Sigur, toate aceste informații nu fac decât să ne readucă la una dintre întrebările inițiale: respira Cantemir aerul nerarefiat al culturii autohtone? S-a format el în acest spațiu cultural, lipsit de continuitate, de organicitate? Reprezintă alegoria sa un efect logic, un rezultat firesc al unor acumulări coerente, succesive, al unor sedimentări culturale sistematice? Sunt întrebări mai curând retorice. Prin acoperirea sa
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Nefărtat după modelul câinelui făcut de Fărtat, e un animal dușmănos omului. De aceea a fost mai târziu conceput ca un acolit, mesager, reprezentant și metamorfoză a diavolului"49. Prin urmare, Cantemir avea de înfruntat serioase rezerve pe care mentalitatea autohtonă (pe care demonstrează, în Descrierea Moldovei, că o cunoștea foarte bine) le-ar fi opus imaginii pozitive a lupului. Pe de altă parte, el pare a fi avut date și despre anumite ipostaze mai puțin întunecate ale acestui animal, de
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
unde semnificațiile sunt mai elaborate și acolo unde referentul se șterge în fața conotației, lupul apare ca o figură mitologică, dacă nu deplin benefică, cel puțin favorabilă și binevoitoare. Aceasta este lupul moștenit de tradiția folclorică din vechile sisteme ale mitologiei autohtone, acesta este lupul totemic, protector, "frate" și călăuză, stăpân al cetelor de tineri inițiați ori războinici, divinitate tutelară ce veghează asupra trecerii marilor praguri, a marilor treceri care jalonează existența umană: nașterea, inițierea și căsătoria, moartea"51. Să recunoaștem, aceeași
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
care selectează, în cazul acvilei (aquila) exclusiv trăsăturile pozitive, spirituale, făcând-o un însemn imperial și un simbol hristic 7. Prin urmare, chiar dacă cel mai adesea, vom întâlni în traducerile dicționarelor de simboluri și ale diferitelor studii sau în comentariile autohtone termenul vultur, trebuie să reținem faptul că acesta acoperă, amestecându-le nepotrivit, ambele tendințe simbolice. Vulturul ar fi, de-a lungul Evului Mediu, conform lui Louis Charbonneau-Lassay, "emblema demonului lăcomiei din cauza hranei stricate și a prăzii infecte pe care această
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
a se "certa" întregul studiu de față. 36 Vezi Dan Cernovodeanu, Știința și arta heraldică în România, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1977, în special Anexa (Abum heraldic), unde sunt reproduse zeci de steme, sigilii având ca mobilă animale, păsări, autohtone sau exotice; Ștefan S. Gorovei, Animalele ȚărilorModovei. Variațiuni istorice, în "Revista de istorie socială", XII-XV, 2008-2010 (apărută în 2011), pp. 124-135; în același loc: Tudor Radu-Tiron, Bestiarul heraldic muntean, p. 111-123, Sorin Iftimi, Animalele în heraldica boierească din Moldova (secolele
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
brâncovenească, în "Revista de istorie socială", XII-XV, 2008-2010 (apărută în 2011), pp. 95-110. Autoarea avansează o ipoteză foarte interesantă, care marchează începuturile unei schimbări de atitudine, a unei contestări discrete, deocamdată, a gândirii religioase specifice perioadei medievale, în spațiul cultural autohton: "Desigur, aceste reprezentări vehiculează o simbolistică codificată de tradiția medievală occidentală, peste care cărțile populare (Fiziologul, Alexandria) au așternut un alt strat de semnificații. Apariția lor mult mai târzie în raport cu arta romanică și gotică, precum și tipologia compozițiilor în care sunt
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
a se "certa" întregul studiu de față. 104 Vezi Dan Cernovodeanu, Știința și arta heraldică în România, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1977, în special Anexa (Abum heraldic), unde sunt reproduse zeci de steme, sigilii având ca mobilă animale, păsări, autohtone sau exotice; Ștefan S. Gorovei, Animalele ȚărilorModovei. Variațiuni istorice, în "Revista de istorie socială", XII-XV, 2008-2010 (apărută în 2011), p. 124-135; în același loc: Tudor Radu-Tiron, Bestiarul heraldic muntean, p. 111-123, Sorin Iftimi, Animalele în heraldica boierească din Moldova (secolele
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
brâncovenească, în "Revista de istorie socială", XII-XV, 2008-2010 (apărută în 2011), p. 95-110. Autoarea avansează o ipoteză foarte interesantă, care marchează începuturile unei schimbări de atitudine, a unei contestări discrete, deocamdată, a gândirii religioase specifice perioadei medievale, în spațiul cultural autohton: "Desigur, aceste reprezentări vehiculează o simbolistică codificată de tradiția medievală occidentală, peste care cărțile populare (Fiziologul, Alexandria) au așternut un alt strat de semnificații. Apariția lor mult mai târzie în raport cu arta romanică și gotică, precum și tipologia compozițiilor în care sunt
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
exploatează SF-ul în benzile desenate și desenele animate printre care se numără și celebra Ghost in the Shell (1995). India publică primul roman de Salman Rushdie, Grimus (1975)47. Să remarcăm totodată și că există, în zilele noastre, colecții autohtone în Egipt și Siria, netraduse în Franța și care nu întrețin o legătură evidentă cu SF-ul din Statele Unite. Unii cititori francezi, din cauza traducerilor eteroclite adesea făcute de mântuială și amputate sau a copertelor cu o imagistică naivă ale unor
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
Posturile de radio menționate, a căror ascultare se făcea pe ascuns, diseminau atât informații din domeniul politicii internaționale, cât și interpretări și comentarii ale evenimentelor interne, din România, precum și noutăți în muzică și cultură, în general. în vreme ce posturile și media autohtonă erau în totalitate aservite oamenilor regimului și nu se bucurau de nici un interes în rândurile populației, posturile străine influențau modul de a gândi și înțelege al românilor, întrețineau o speranță de schimbare. Astfel, sprijiniți de emisiunile posturilor străine care făceau
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de departe. Un autor născut în 1890, educat în școală cu poeziile lui Eminescu, hrănit în adolescență de noul val al sensibilității simboliste, condiționat la vârsta matură de limbajele moderniste, are doar câteva alegeri: între un imaginar urban sau unul autohton, între un limbaj saturat metaforic sau unul plat denotativ, între o postură de avangardă sau una de ariergardă. Situația lui Mumuleanu e specifică autorilor care "încep" o literatură. Scriitorii care sunt contemporani cu fondarea unei literaturi au încă sentimentul unei
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
prin referințele istorice implicite, posibilitatea de a conferi membrilor societății un grad ridicat de autonomie în acțiune și în gândire - și prin asta, de a-i pune în posesia capacității lor creatoare. De fapt, Heliade Rădulescu face din această figură autohtonă a nobleții echivalentul locurilor comune ale libertății și egalității, și o compară cu valorile care i-au animat pe revoluționarii francezi: "acestea toate și consecințele lor nu pot proveni și nu sunt mișcate decât de o facultate internă a sufletului
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Agandeca... Hamlet, Macbeth, Richard, Conrad, Alfred etc.; nu se părură la gustul lor nepervertit nici mai puțin sonore, nici mai puțin nobile decât Teseii, Heraclizii și Atrizii Greciei 110. Aici se referă în mod precis la texte populate cu nume autohtone, dar bătaia e mai lungă. Pentru că ce înseamnă să ai personaje cu nume naționale? Ce efecte poate avea o epopee sau o dramă cu protagoniști pe care îi cheamă Mircea sau Ștefan? Numele e cel care atestă în domeniul biografic
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
altfel spus, oameni-funcție. Nu e clar care sunt "genurile" reprezentate de fiecare în parte, nici modul în care multitudinea de personalități își împart și saturează domeniul culturii române. În mod sigur însă, contează ca antonomaza să fie realizată în material autohton, nu străin. În același articol despre "decăderea" literaturii române, Heliade Rădulescu denunță utilizarea antonomazelor de import, faptul că în cultura română circulă nume-gen de origine străină: ...și apoi ei între sine se numesc barzi, boemi, Tassi și Virgilii și Bérangeri
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
de aspirații naționaliste. Reprezentările vocației - chiar și în spațiul literar - depind de economia țării, de aparatul funcționăresc, de marile teme care monopolizează piața locală a dorințelor, de rezonanțele (ortodoxe) ale vocabularului religios. Chemarea literară are mai multe legături cu nomenclatorul autohton al profesiilor decât cu noțiunea universală a aplecării spre literatură. Totuși, dacă am ținut să reamintesc aici unele detalii ale acestor demonstrații a fost pentru că, fără să rezolve nimic din problemele unei culturi minore, ele ne reamintesc natura profund democratică
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
promenadă devenea prielnic. Adesea, conacul ori castelul realizat nu se situa pe un loc gol, ci cu arhitecți și peisagiști aduși chiar din străinătate se realiza în jurul lor adevărate grădini fabuloase. Erau fântâni și alei, verdeață de tot felul, flori autohtone și exotice, arbori de aceeași categorie, păsări, chiar și păuni, care făceau deliciul privitorilor. Erau organizate și adevărate ștranduri în care domnițele aveau locuri de privilegiu. Boierii, ca și domnitorii odinioară, știau să se bucure de aerul dulce și parfumat
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
în schimbul cărora primeau scutiri de la unele biruri și havanele, de la Divanul domnesc, dar plăteau o dare individuală fixă, direct către vistierie, în funcție de starea și puterea economică a fiecăruia, urmare a unei învoieli intervenite (rupta). Ruptașii erau oameni străini, neamestecați cu autohtonii, dar erau supuși... Locuitori ai satelor, proveniți dintre țărani, ruptașii erau o clasă de oameni ai străinilor slobozi, care pentru a se deplasa și petrece în liniște prin țară, făceau ruptoare cu visteria, adică un fel de învoială de a
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
apoi și restului trebuințelor, găsim pe meseriașii români „amorțiți în rutinele vechi". Dar cum domnii țărilor române dau voie și evreilor și armenilor să înființeze bresle naționale închise, să permită și străinilor să intre în ele, uneori străinii înlocuind meseriașii autohtoni, se surpă însăși temelia existenței breslelor, dar se introduce noul spirit capitalist. Raportul dintre meseriaș și consumator se schimbă, calfa nu mai lucrează doar pentru meșterul său și nici meșterul pentru un cerc restrâns de consumatori. La sfârșitul veacului al
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
lei. De la poloni ne veneau polturaci și șuștaci, de la rușirubla și popeica, dar circulau și galbenul venețian și cel olandez. Din Austria - „talerul cu leul", coroana, pitacii, groșițele, sfanții și creițarii. Începând cu secolul al XV-lea, deducem, alături de moneda autohtonă, în Țările Române erau în circulație o varietate de monede străine: austriece, rusești, turcești, poloneze, germane, franceze etc. - , haosul monetar inspirând la poezie atât pe cei din vechime, cât și cititorii de mai târziu: „Bagă mâna scoate punga,/ Scoate banii
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Că atunci, „negus¬torii veneau la Bancă cu sacul plin de polițe și plecau cu sacul plin de bani", impunându-se operațiu¬nile bancare mai perfecționate. Aici în lumea zarafilor și ai cămătarilor, a negustorilor străini, dar acum tot mai autohtoni, a apărut și și-a deschis drumul acum circa 140 de ani moneda românească - romanatul, despre care Dicționarul enciclopedic român nu suflă nici o vorbă, datorită lui și sprijinitorilor lui aveam să asistăm ulterior la ființarea și declanșarea și a marilor
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]