8,123 matches
-
s? �n? eleag? c? asemenea remarci, exprimate fie cu sinceritate sau din nechibzuin?? , au toate ? ansele s? at�rne că o piatr? de moar? de g�tul oric? rui politician. Numai c? Iorga nu era deloc politician. Că de obicei, Iorga �? i cheltuia aproape anonim o mare parte din modestele sale venituri pe opere de caritate. Pierdea foarte mult timp r? spunz�nd aproape la toate scrisorile adresate lui ca prim? ministru. Avea personal grij? de orice cerere sau suferin?? a veteranilor 85
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
vol. III, p. 210; vezi ? i ? eicaru, op. cît. , pp. 50 ? i 71. �n plus, familia Iorga a scos �ntotdeauna �n eviden?? acest lucru �n relat? rile f? cute autorului 59 �Neamul rom�nesc�, 2 noiembrie 1921 60 Un element revelator: �n 1923-1924, guvernul a cheltuit ? ase sute de milioane de lei pentru extrem de importantă mi? care cooperatist? , al c? rei succes ar fi putut, �n mare m? sur? , s? decid? asupra problemei Reformei Agrare. �ntre timp, b? ncile particulare au primit ? apte miliarde ? i jum? țațe
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
o creștere și mai mare a beneficiilor obținute din subvenționare. Practic, Într-o măsură mai mică, transferul dinspre cetățeni spre autocrat prin intermediul impozitelor se realizează, În guvernământul democratic, către votanții mediani dinspre ceilalți cetățeni. De asemenea, un guvernământ democratic va cheltui mai mult pentru furnizarea de bunuri și servicii, fiindcă, În anumite limite, aceste cheltuieli vor crește și venitul impozitat al votantului median. Aceste concluzii sunt valabile doar În cazul În care sunt permise subvenții și suma impozitelor depășește suma costurilor
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
conform reglementărilor, realizarea sau nerealizarea obiectivelor respectivelor activități nu e o chestiune care să-i aibă În vedere pe conducătorii de departamente implicați În desfășurarea lor, ci conducerea politică (singura, de altfel, responsabilizată public În ceea ce privește modul În care au fost cheltuiți banii publici). Obiectivul subsidiar urmărit de această filosofie a formării bugetului este corespunzătoare interesului de a proteja bugetul public de eventualele utilizări discreționare la nivelul administrativ al ministerelor. Noua abordare, de la care se revendică atât măsura introducerii planurilor strategice, cât
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
de a proteja bugetul public de eventualele utilizări discreționare la nivelul administrativ al ministerelor. Noua abordare, de la care se revendică atât măsura introducerii planurilor strategice, cât și a bugetării pe programe, pornește de la presupoziții diferite În ceea ce privește modul În care sunt cheltuiți banii publici, precum și rolul managerilor 1 din cadrul organizațiilor reprezentante ale administrației publice. Controlul asupra input-ului Într-o agenție este Înlocuit de controlul asupra output-ului, ceea ce Înseamnă că este important nu atât ceea ce „intră”, În termeni de resurse, În cadrul
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
conforme sau nu cu obiectivele inițiale. Altfel spus, trecerea de la controlul asupra input-ului la cel asupra output-ului are sens numai atunci când este Însoțită de trecerea de la accentuarea asupra controlului a priori al managementului (prin reglementările cu privire la cum trebuie cheltuit banul public) la accentuarea celui a posteriori, În care managerii sunt responsabilizați nu exclusiv pentru modul În care au respectat procedurile, ci, mai ales, pentru rezultatele pe care le-au obținut prin activitățile desfășurate (Marty, Trosa și Voisin, 2006). În
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
perioada 2003-20041, se poate constata faptul că majoritatea covârșitoare a sesizărilor mass-media (peste 80% din informația analizată) s-a centrat pe modul În care au fost organizate licitațiile. Așadar, majoritatea sesizărilor au fost centrate pe modul În care au fost cheltuiți banii publici la nivel local. Sesizările mass-media cu privire la calitatea produselor sau cele cu privire la neasigurarea zilnică a acestor produse au avut o frecvență absolută net inferioară frecvenței sesizărilor pe tema cheltuirii banilor. Cu alte cuvinte, mass-media au fost interesate mult mai
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
local. Sesizările mass-media cu privire la calitatea produselor sau cele cu privire la neasigurarea zilnică a acestor produse au avut o frecvență absolută net inferioară frecvenței sesizărilor pe tema cheltuirii banilor. Cu alte cuvinte, mass-media au fost interesate mult mai mult de cum au fost cheltuiți banii acestui program guvernamental la nivel local, decât de cum s-a derulat ulterior programul. Întrebarea de la care am pornit În analiza problemelor de implementare a programului „Cornul și laptele” a fost definită În termenii următori: „Permite cadrul instituțional (norme, reguli
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
Cornul și laptele”, Argeș (2003) Gestionarea 1 banilor publici este modelată folosind o rețea de schimb conectată negativ, cu conexiuni de tip inclusiv-exclusiv. Resursele valorizate (banii publici) sunt controlate direct (conform legii) de către Consiliul Județean Argeș. Această instituție nu poate cheltui sumele respective de bani decât prin organizarea de licitație. Necesitatea de a organiza licitație pentru gestionarea banilor publici reprezintă o instituție formală, o constrângere formală, În direcția cheltuirii eficiente a fondurilor. Pentru a realiza bunul public, Consiliul Județean Argeș trebuie
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
au respectat toate constrângerile. Sesizarea făcută de mass-media a constat În faptul că bunul public furnizat de Consiliul Județean Argeș s-ar fi realizat la costuri mult mai mari În raport cu calitatea. Cu alte cuvinte, banii publici nu ar fi fost cheltuiți eficient de autoritățile locale. Care este problema sesizată de mass-media În ceea ce privește producerea acestui bun public de către Consiliul Județean Argeș? Mass-media și-au construit sesizarea pe faptul că firmele câștigătoare ale licitației sunt „apropiate de PSD”1. Contractul pentru transport a
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
public sunt estimate la 48 de unități valorice publice - 24 de unități pentru producerea alimentelor și 24 de unități pentru transportul alimentelor -, atunci constrângerile financiare sunt la nivelul a 48 de unități. Cu alte cuvinte, Consiliul Județean Argeș nu poate cheltui mai mult de 48 de unități. În rețeaua de schimb nr.1 (prezentată anterior), nodul Consiliul Județean Argeș ocupă poziția cea mai puternică. În aceste condiții, schimbul de resurse În rețeaua de schimb nr. 1 trebuie să se realizeze, În
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
realizeze la un punct de echilibru de 16:8 din două motive: a) nodul Consiliul Județean concentrează În rețeaua de schimb nr. 1 mai multă putere decât celelalte puncte (societățile care participă la licitație); b) Consiliul Județean este obligat să cheltuiască eficient banii publici (adică trebuie să se comporte rațional: să selecteze cea mai bună ofertă În urma licitației și să atingă, În condiții de concurență, un raport de echilibru Între calitatea produselor achiziționate și banii cheltuiți pentru achiziționarea acestora). Punctul de
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
Consiliul Județean este obligat să cheltuiască eficient banii publici (adică trebuie să se comporte rațional: să selecteze cea mai bună ofertă În urma licitației și să atingă, În condiții de concurență, un raport de echilibru Între calitatea produselor achiziționate și banii cheltuiți pentru achiziționarea acestora). Punctul de echilibru de 16:8 este simulat În mod teoretic și ideal. Situațiile empirice ar trebui să tindă către un astfel de punct de echilibru la care se realizează schimbul. Dar ce reprezintă acest punct de
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
Județean Argeș, dorind să gestioneze eficient banii publici, va viza un punct de echilibru rațional de schimb cât mai aproape de 16:8 (adică, din cele 24 de unități pe care le are la dispoziție, Consiliul Județean Argeș va Încerca să cheltuiască cât mai puțin, undeva În jurul valorii de opt unități). Situația descrisă mai sus este ceea ce, probabil, În limbaj mediatic, s-ar putea numi „a fi responsabil pentru gestionarea banului public”. În analiza de rețea socială, comportamentul actorilor este definit În
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
să-și modifice comportamentul În direcția Îmbunătățirii beneficiilor obținute de pe urma relațiilor de schimb. Pe baza constrângerilor de schimb de mai sus, pentru ca rețeaua de schimb nr. 1 să-și modifice punctul de echilibru de schimb - adică pentru ca CJ Argeș să cheltuiască mai mult sau mai puțin de opt unități -, pot apărea următoarele situații: • Cazul 1: firmele participante la licitație sau cel puțin una dintre acestea să-și permită să coboare oferta sub pragul de opt unități. Cu alte cuvinte, să fie
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
vom adopta scenariul conform căruia punctul de echilibru de schimb s-a modificat ca urmare a Încălcării/modificării cadrului instituțional, atunci pot apărea două situații: fie echilibrul de schimb se modifică În favoarea Consiliului Județean Argeș, ceea ce Înseamnă că vor fi cheltuite mai puțin de opt unități, fie se modifică În favoarea firmelor participante la licitație, ceea ce Înseamnă că, practic, Consiliul Județean Argeș va cheltui mai mult de opt unități. Cum prima situație este imposibilă - nici o firmă nu poate fi rațional interesată să
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
apărea două situații: fie echilibrul de schimb se modifică În favoarea Consiliului Județean Argeș, ceea ce Înseamnă că vor fi cheltuite mai puțin de opt unități, fie se modifică În favoarea firmelor participante la licitație, ceea ce Înseamnă că, practic, Consiliul Județean Argeș va cheltui mai mult de opt unități. Cum prima situație este imposibilă - nici o firmă nu poate fi rațional interesată să Încheie o relație de schimb sub pragul de opt unități (nu poate produce/transporta cu mai puțin de opt unități; a se
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
vedea constrângerea de schimb d) -, rezultă că singura modificare a echilibrului de schimb trebuie să fie În direcția unor cheltuieli publice mai mari. Adică un nou echilibru de schimb, În aceste condiții, Înseamnă ca CJ Argeș să-și propună să cheltuiască mai mult de opt unități, În condițiile În care nivelul calității rămâne constant. Așadar, pentru ca rețeaua de schimb să-și modifice punctul de echilibru de schimb 16:8, trebuie să se modifice/să se Încalce cadrul instituțional. Însă o modificare
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
echilibrului de schimb presupune ca ambii parteneri să-și Îmbunătățească poziția, adică amândoi să câștige În urma schimbării echilibrului de schimb. (Nu trebuie să uităm faptul că suntem totuși Într-o situație de negociere 1). Cum CJ Argeș ar trebui să cheltuiască mai mult pentru bunuri de aceeași calitate, Înseamnă că doar firmele participante la licitație Își Îmbunătățesc poziția. De ce totuși CJ Argeș ar fi de acord să cheltuiască mai mult pentru bunuri pe care le poate achiziționa la prețuri mai mici
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
totuși Într-o situație de negociere 1). Cum CJ Argeș ar trebui să cheltuiască mai mult pentru bunuri de aceeași calitate, Înseamnă că doar firmele participante la licitație Își Îmbunătățesc poziția. De ce totuși CJ Argeș ar fi de acord să cheltuiască mai mult pentru bunuri pe care le poate achiziționa la prețuri mai mici? De ce ar prefera CJ Argeș un nou echilibru de schimb - defavorabil, de această dată -, În condițiile În care deține puterea În relația de schimb? Pentru a putea
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
echilibru de schimb de 16:8. Un prim beneficiu ar fi reprezentat de evitarea sancțiunilor negative pe care Încălcarea cadrului instituțional le atrage (este vorba despre prevederile legale). Un al doilea beneficiu ar fi reprezentat de faptul că CJ Argeș cheltuie eficient banii publici. Acest lucru Înseamnă că banii rămași necheltuiți pot fi direcționați de instituțiile statului către cetățean prin alte proiecte de stat, de care pot beneficia și membrii CJ Argeș, ca cetățeni. Un al treilea beneficiu ar fi unul
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
analiza, printr-un graf, mecanismele care permit CJ Argeș să câștige beneficii mai profitabile și, deci, să modifice punctul de echilibru de schimb 2. Figura 8.2. Rețeaua de schimb nr. 2: rețeaua de schimb prin care banii publici sunt cheltuiți ineficient Cheile de lectură ale rețelei de schimb nr. 2: graful de mai sus este compus din rețeaua de schimb nr. 1, pe care am discutat-o anterior, la care am mai adăugat o serie de legături cu alte noduri
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
beneficii superioare celor obținute de pe urma punctului de echilibru de schimb anterior (16:8). În afara echilibrului de schimb 16:8, următorul punct de echilibru de schimb preferat de OJ PSD Argeș ar fi 0:24, adică situația ideală În care sunt cheltuiți toți banii alocați pentru producerea bunului public: 24 de unități pentru transport și 24 de unități pentru producerea alimentelor. Prin cheltuirea integrală a fondurilor alocate programului „Cornul și laptele”, se realizează o schimbare a caracterului banilor: din bani publici În
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
noi ne consum]m resursele f]r] rezerve pentru a satisface chiar și nevoilor minore ale familiei sau ale prietenilor, înainte de a ne gândi m]car la nevoile cruciale ale str]inilor. Ni se pare normal ca p]rinții s] cheltuie mai mulți bani pe juc]riile copiilor lor decât ar cheltui într-un an pe ajutoare pentru persoane defavorizate. Este adev]rât c] societatea uman] le asigur] facilit]ți persoanelor din afara ei, dar pornește de la aceeasi predispoziție spre familie care
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
chiar și nevoilor minore ale familiei sau ale prietenilor, înainte de a ne gândi m]car la nevoile cruciale ale str]inilor. Ni se pare normal ca p]rinții s] cheltuie mai mulți bani pe juc]riile copiilor lor decât ar cheltui într-un an pe ajutoare pentru persoane defavorizate. Este adev]rât c] societatea uman] le asigur] facilit]ți persoanelor din afara ei, dar pornește de la aceeasi predispoziție spre familie care contureaz] societ]țile animale. Aceeași considerare se aplic] și unei alte
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]