9,508 matches
-
umor, caracterizându-se drept o persoană serioasă. În opinia sa, „comedia e un gen greu abordabil și rar se ridică la o calitate superioară”. Comediile din ultimii ani i se păreau mai slabe în comparație cu filmele din „epoca de aur a comediei”, la care spectatorii râdeau în hohote. Regizorul afirma însă că filmele cu Stan și Bran îl amuzau în mod deosebit. Cu toate acestea, cineastul nu a exclus realizarea cândva și a unui film de comedie. „Voi face, într-o zi
Nea Mărin miliardar () [Corola-website/Science/303860_a_305189]
-
din „epoca de aur a comediei”, la care spectatorii râdeau în hohote. Regizorul afirma însă că filmele cu Stan și Bran îl amuzau în mod deosebit. Cu toate acestea, cineastul nu a exclus realizarea cândva și a unui film de comedie. „Voi face, într-o zi, și o comedie. Cred că din toate genurile de filme, cel mai greu este comedia. Pentru mine”, a afirmat el. După ce își câștigase o mare popularitate în urma interpretării rolurilor principale din filmele "Dacii" (1967) și
Nea Mărin miliardar () [Corola-website/Science/303860_a_305189]
-
spectatorii râdeau în hohote. Regizorul afirma însă că filmele cu Stan și Bran îl amuzau în mod deosebit. Cu toate acestea, cineastul nu a exclus realizarea cândva și a unui film de comedie. „Voi face, într-o zi, și o comedie. Cred că din toate genurile de filme, cel mai greu este comedia. Pentru mine”, a afirmat el. După ce își câștigase o mare popularitate în urma interpretării rolurilor principale din filmele "Dacii" (1967) și "Mihai Viteazul" (1970) și a rolurilor dramatice din
Nea Mărin miliardar () [Corola-website/Science/303860_a_305189]
-
Bran îl amuzau în mod deosebit. Cu toate acestea, cineastul nu a exclus realizarea cândva și a unui film de comedie. „Voi face, într-o zi, și o comedie. Cred că din toate genurile de filme, cel mai greu este comedia. Pentru mine”, a afirmat el. După ce își câștigase o mare popularitate în urma interpretării rolurilor principale din filmele "Dacii" (1967) și "Mihai Viteazul" (1970) și a rolurilor dramatice din " Atunci i-am condamnat pe toți la moarte" (1972) și "Osînda" (1976
Nea Mărin miliardar () [Corola-website/Science/303860_a_305189]
-
înregistrat de emisiunile televizate cu Nea Mărin, actorul a dorit să joace într-un film de lung-metraj cu Nea Mărin. Amza Pellea i-a propus lui Sergiu Nicolaescu să regizeze filmul, iar regizorul, deși nu avea experiență în filmele de comedie, a acceptat. La început, Nicolaescu a simțit pentru prima dată că-i era frică. Neavând experiență în realizarea filmelor de comedie, el a început să vizioneze filme de comedie americane. În final a optat pentru o comedie cu intrigă polițistă
Nea Mărin miliardar () [Corola-website/Science/303860_a_305189]
-
Pellea i-a propus lui Sergiu Nicolaescu să regizeze filmul, iar regizorul, deși nu avea experiență în filmele de comedie, a acceptat. La început, Nicolaescu a simțit pentru prima dată că-i era frică. Neavând experiență în realizarea filmelor de comedie, el a început să vizioneze filme de comedie americane. În final a optat pentru o comedie cu intrigă polițistă. Scriitorii Vintilă Corbul și Eugen Burada, împreună cu Amza Pellea, au scris scenariul unui film. Sergiu Nicolaescu a depus scenariul filmului la
Nea Mărin miliardar () [Corola-website/Science/303860_a_305189]
-
regizeze filmul, iar regizorul, deși nu avea experiență în filmele de comedie, a acceptat. La început, Nicolaescu a simțit pentru prima dată că-i era frică. Neavând experiență în realizarea filmelor de comedie, el a început să vizioneze filme de comedie americane. În final a optat pentru o comedie cu intrigă polițistă. Scriitorii Vintilă Corbul și Eugen Burada, împreună cu Amza Pellea, au scris scenariul unui film. Sergiu Nicolaescu a depus scenariul filmului la începutul anului 1977, dar președintele C.C.E.S., Miu Dobrescu
Nea Mărin miliardar () [Corola-website/Science/303860_a_305189]
-
în filmele de comedie, a acceptat. La început, Nicolaescu a simțit pentru prima dată că-i era frică. Neavând experiență în realizarea filmelor de comedie, el a început să vizioneze filme de comedie americane. În final a optat pentru o comedie cu intrigă polițistă. Scriitorii Vintilă Corbul și Eugen Burada, împreună cu Amza Pellea, au scris scenariul unui film. Sergiu Nicolaescu a depus scenariul filmului la începutul anului 1977, dar președintele C.C.E.S., Miu Dobrescu, a stabilit la 25 aprilie 1977 o ordine
Nea Mărin miliardar () [Corola-website/Science/303860_a_305189]
-
venit să-l întrebe de unde are valută. Papaiani le-a arătat dolarul, iar milițienii au râs și au plecat așa cum au venit. Regizorul a afirmat că a avut emoții la realizarea acestui film, deoarece nu avea experiență în regizarea de comedii. El s-a apucat să studieze comedia americană, dorind să facă un film cu tentă polițistă. Coloana sonoră a acestui film conține secvențe din două piese muzicale de pe albumul „Jeff Wayne's Musical Version of The War of the Worlds
Nea Mărin miliardar () [Corola-website/Science/303860_a_305189]
-
Papaiani le-a arătat dolarul, iar milițienii au râs și au plecat așa cum au venit. Regizorul a afirmat că a avut emoții la realizarea acestui film, deoarece nu avea experiență în regizarea de comedii. El s-a apucat să studieze comedia americană, dorind să facă un film cu tentă polițistă. Coloana sonoră a acestui film conține secvențe din două piese muzicale de pe albumul „Jeff Wayne's Musical Version of The War of the Worlds” (1978). Este vorba de "The Eve of
Nea Mărin miliardar () [Corola-website/Science/303860_a_305189]
-
trebuit doar să-i dea drumul în film, fiindcă oricare ar fi calitatea acestuia, Nea Mărin, și încă miliardar, umple sălile de spectacol”". Criticul Tudor Caranfil a dat filmului trei stele din cinci și a făcut următorul comentariu: "„În această comedie, la scenariul căreia a colaborat și Amza, regizorul a izbutit o eficace și adesea irezistibilă farsă parodică în care protagonistul a apărut într-un memorabil dublu rol, iar Puiu Călinescu a uluit într-o reușită pastișă a unui șleampăt și
Nea Mărin miliardar () [Corola-website/Science/303860_a_305189]
-
încurcăturile de situații ale intrigii, personajul devenit legendar al lui Nea Mărin, cu identitatea falsificată, își pierde atuul principal, arta povestirii». Dar are, oare, «arta povestirii» fotogenie?...”" Analizând acest film, Andrei Gorzo l-a considerat o pastișă a filmelor de comedie americane din perioada cinematografiei mute, din care a preluat o serie de clișee (fugărirea unor personaje care se împiedică și cad, trasul de șuturi în fund, bătaia cu frișcă etc.). El afirmă că scenariul filmului pare a fi scos „din
Nea Mărin miliardar () [Corola-website/Science/303860_a_305189]
-
a preluat o serie de clișee (fugărirea unor personaje care se împiedică și cad, trasul de șuturi în fund, bătaia cu frișcă etc.). El afirmă că scenariul filmului pare a fi scos „din fundul magaziei de vechituri a teatrului de comedie”, iar concepția regizorală a lui Nicolaescu ar fi fost bazată exclusiv „pe câteva priviri distrate aruncate pe un episod sau două din Cascadorii râsului”. Acest film este considerat modelul din care s-au inspirat alte succese cinematografice populare precum "Miss
Nea Mărin miliardar () [Corola-website/Science/303860_a_305189]
-
distrate aruncate pe un episod sau două din Cascadorii râsului”. Acest film este considerat modelul din care s-au inspirat alte succese cinematografice populare precum "Miss Litoral", "A doua cădere a Constantinopolului" sau "Garcea și oltenii", asemănătoare ca stil cu comediile americane cu Burt Reynolds, care se adresau gustului cinefil al camionagiilor și cowboy-lor.
Nea Mărin miliardar () [Corola-website/Science/303860_a_305189]
-
Păcală este un film de comedie românesc din 1974, regizat de Geo Saizescu după un scenariu scris de Dumitru Radu Popescu și Geo Saizescu. Personajul principal al filmului este Păcală, un erou al snoavelor populare românești, cunoscut pentru umorul și istețimea sa. Rolurile principale sunt interpretate
Păcală (film) () [Corola-website/Science/303861_a_305190]
-
Filmul este alcătuit din două părți: prima parte are 65 de minute, iar partea a doua 61 de minute. Cei doi scenariști au primit în 1974 Premiul special al juriului Asociației Cineaștilor din România (ACIN) pentru contribuția lor la promovarea comediei cinematografice românești. "Păcală" se află pe locul 2 în topul celor mai vizionate film românești din toate timpurile după cum atestă un comunicat din 2006 al Uniunii Autorilor și Realizatorilor de Film din România. Într-o familie nevoiașă de pe un „picior
Păcală (film) () [Corola-website/Science/303861_a_305190]
-
acestor fotograme, s-a putut reconstitui creația lui Aurel Petrescu. Aceste reconstituiri au fost prezentate în studiul „Documente inedite Aurel Petrescu” publicat de Aurora Pancaldi și Bujor T. Râpeanu în revista „Cinema” nr. 10/1967. Filmul "Păcală în lună", o „comedie bufă cu desene animate”, se concentra mai mult pe aspectele științifico-fantastice ale aparatelor de zbor și pe peisajele lunare închipuite de desenator decât pe personajul Păcală. Câteva fotograme din "Păcală amorezat" au fost publicate în revista „Cinema”, care anunța, în
Păcală (film) () [Corola-website/Science/303861_a_305190]
-
continuat să propun scenariul în ciuda scuzelor lor că «Păcală» era prea scump”, a completat el. După realizarea acestui film, actorului Sebastian Papaiani i s-a lipit eticheta de Păcală și nu i s-au oferit decât roluri în filme de comedie. Pentru iacest rol, actorul a primit suma de 26.000 de lei ca onorariu, deși în scripte fugura că a primit 40.000 de lei. Regizorul a considerat că „«Păcală» este fără îndoială un film emblematic ca gândire socio-culturală și
Păcală (film) () [Corola-website/Science/303861_a_305190]
-
umorului românesc, iar mulți spectatori se regăseau într-una din pățaniile prin care trecea personajul. Scenariștii Dumitru Radu Popescu și Geo Saizescu au primit în 1974 Premiul special al juriului Asociației Cineaștilor din România (ACIN) pentru contribuția lor la promovarea comediei cinematografice românești. Filmul a fost întâmpinat în majoritate cu reacții pozitive. Criticul D.I. Suchianu afirma la premieră că apariția acestui film este „o adevărată sărbătoare națională”, „un moment de sărbătoare în istoria artei cinematografice românești”, „o contribuție la folclorul universal
Păcală (film) () [Corola-website/Science/303861_a_305190]
-
unele observații, definind plastic natura filmului: „Proiect și vis mai vechi al cineastului, filmul "Păcală" este o mărturie a ambiției lui Geo Saizescu de a contopi, în limitele unei narațiuni cinematografice, balada și snoava, proverbul și gluma, basmul popular și comedia modernă sau tradițională (...). Tonul simplu al povestirii, montajul rapid și eficient, interpretarea neîngroșată dau o idee despre capacitățile regizorale în registru comic ale lui Geo Saizescu”. În voluminoasa lucrare "„Istoria filmului românesc (1897-2000)”" (2000), criticul Călin Căliman considera că "Păcală
Păcală (film) () [Corola-website/Science/303861_a_305190]
-
acestei slăbiri poate fi văzută în seria de decizii ale tribunalelor, din acea perioadă. Una dintre cele mai importante figuri ale anilor de sfârșit de existență a listelor negre a fost John Henry Faulk. Gazdă a unui emisiuni radio de comedie de după-amiază, Faulk era o persoană cu vederi de stânga, activă în cadrul sindicatului din care făcea parte, Federația Americană a Artiștilor de Televiziune și Radio. El a fost cercetat de AWARE, una dintre multele firme particulare care cercetau indivizii bănuiți
McCarthism () [Corola-website/Science/303968_a_305297]
-
ce găzduiește cele două instituții teatrale din Oradea: Teatrul Regina Maria și Teatrul Szigligeti. Sala este dispusă pe 3 nivele, oferind inițial până la 1.000 de locuri, din care 578 pe scaune. Intrarea, foarte impresionantă, este încadrată de statuile zeiței Comediei, respectiv a Tragediei. Aspectul exterior îmbină armonios stilul neoclasic, dominant în ansamblul fațadei, cu elemente neorenascentiste și neobaroce, în timp ce finisajele și ornamentațiile interioare se impun printr-un accentuat ton rococo. Edificiul este structurat pe trei niveluri: sală, loji, balcon. În
Teatrul de Stat din Oradea () [Corola-website/Science/304028_a_305357]
-
în a doua parte a vieții sale. Printre cele mai cunoscute lucrări se numără Simfoniile nr. 5 și 7 și Cvartetele nr. 8 și 15. Alte lucrări includ operele "Doamna Macbeth din Mțensk", "Nasul" și neterminata "Jucătorii" bazată pe o comedie scrisă de Nikolai Gogol; șase concerte (câte două pentru pian, vioară și violoncel), două triouri de pian și o cantitate mare de muzică de film. Muzica lui Șostakovici prezintă influența multor compozitori pe care el îi admira: Bach în fugi
Dmitri Șostakovici () [Corola-website/Science/304002_a_305331]
-
premiul I la Festivalul Mamaia pentru "Un albastru infinit", compusă de Marcel Dragomir. În 1981 intră în distribuția musicalului "Corina" realizat de compozitorul Edmond Deda și Cella Tănăsescu după "Jocul de-a vacanța" (Mihail Sebastian), apoi "Fratele meu, Charles" (după comedia Școala bârfelilor de Richard Rinsley Sheridan) și "Adio femei". În 1985 apare în filmul "Rămășagul" regizat de Ion Popescu Gopo. De-a lungul carierei a reușit să colaboreze cu unii dintre cei mai mari și mai buni compozitori români: Ion
Angela Similea () [Corola-website/Science/304097_a_305426]
-
the Apes", "Patton" și "Papillon"). Goldsmith a compus muzică pentru multe genuri, inclusiv filme de război ("The Blue Max"), film noir ("Chinatown"), filme de acțiune ("Rambo: First Blood" și primele două continuări), thriller erotic ("Basic Instinct"), filme sport ("Hoosiers", "Rudy"), comedii de familie ("The Trouble with Angels"), filme western ("Breakheart Pass"), filme de aventură ("King Solomon's Mines", "The Mummy"), filme horror ("The Omen", "Poltergeist"), adaptări după benzi desenate ("Supergirl"), filme de animație ("The Secret of NIMH", "Mulan") și SF ("Total
Jerry Goldsmith () [Corola-website/Science/304125_a_305454]