9,140 matches
-
naiba și-a permis să-l lase acolo? își zisese. Dar mișcarea îl făcu să cadă cu fața în jos pe dușumea. Indiferent al cui va fi fost, nu-l putea lăsa acolo în praf, așa că-l ridică. Dar apoi curiozitatea îl învinse, se gândi că ar vrea să-l privească, așa că-l trase de-o parte și-l așeză pe șevalet. Pe urmă se dădu câțiva pași înapoi ca să-l vadă mai bine. I se tăie respirația. Înfățișa o femeie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
acestui imbold. El recunoaște în sine o satisfacție artistică - puțin înspăimântătoare - în contemplarea răului. Dar sinceritatea îl silește să mărturisească adevărul că dezaprobarea pe care o simte față de anumite acțiuni nu-i nici pe departe atât de intensă cum e curiozitatea pentru motivația acestora. Un personaj ticălos, logic și complet, exercită asupra creatorului său o fascinație care înfrânge legea și ordinea. Îmi închipui că Shakespeare l-a născocit pe Iago cu un elan și o poftă pe care nu le cunoscuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
lui pe care altfel nu și-o poate exprima. Satisfacția lui este legată de sentimentul de eliberare. Scriitorul este mai preocupat să afle decât să judece. În sufletul meu simțeam o oroare absolut sinceră față de Strickland și alături de ea o curiozitate rece de a-i descoperi mobilurile. Mă uluia și abia așteptam să văd cum privește el tragedia pe care a adus-o în viețile unor oameni ce-l trataseră cu atâta bunătate. Am înfipt cu îndrăzneală bisturiul: — Stroeve mi-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
gânduri. — E un pictor mizerabil. — Dar e un om admirabil. Și un bucătar excelent, adăugă râzând batjocoritor. Împietrirea lui era de-a dreptul neomenească, și în indignarea mea nu mai eram dispus să-mi îndulcesc vorbele. Chiar dacă e o simplă curiozitate, aș vrea să-mi spui dacă ai simțit cumva măcar o undă de remușcare pentru moartea lui Blanche Stroeve? Îi urmăream cu atenție trăsăturile să văd dacă i se schimbă cât de cât expresia, dar fața îi rămase impasibilă. De ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
-și dezvălui ascunzișurile cele mai profunde ale sufletului. Urcând scara nesfârșită a casei în care locuia Strickland, mărturisesc că eram puțin emoționat și nerăbdător. Mi se părea că mă aflu în pragul unei aventuri surprinzătoare. M-am uitat plin de curiozitate prin cameră. Odăița era mai mică și mai goală decât mi-o aminteam. Mă întrebam ce ar zice prietenii mei care voiau neapărat ateliere vaste și spuneau că nu pot lucra dacă nu sunt toate condițiile pe placul lor. — Cred
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
roșcovan și părul alb. Era genul de om care-ți stârnește pe loc simpatia. Ne-a primit imediat într-o cameră pe care ai fi putut foarte bine s-o găsești într-o casă din Franța, și vreo două dintre curiozitățile polineziene expuse acolo aveau într-adevăr o înfățișare ciudată. Mi-a apucat mâna în mâinile lui imense și m-a privit cordial, deși în ochii lui se citea o mare viclenie. Când i-a strâns mâna căpitanului Brunot s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
apăsare care mă neliniștea. Nu, nu voiam s-o pierd. O cucerisem prin luptă, trebuia s-o pierd tot prin luptă. Nu înțelegeam să dărâm din cauza unei prostii, dealtfel neconsumate, tot ceea ce clădisem cu atâta trudă. Am recitit din simplă curiozitate, apoi cu interes tot mai cres-cînd, numeroase pasaje din scrisorile mele. Dumnezeule, eu le scrisesem? Fusesem în stare să aștern pe hârtie frazele acelea de foc? Ceva de necrezut! Erau chemările înaripate ale iubirii, strigătele deznădejdii, tânguirile dorului neîmplinit, în
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
nimerit fritr-un restaurant și acolo, timp de două ore, am pus la cale căsătoria noastră, fixîndu-i data, locul și celelalte amănute. (Îmi stătea pe buze s-o întreb pe Mihaela cine era tânărul care o ceruse, dar mi-am reprimat curiozitatea amînînd-o pe altă dată, când aveam să fim singuri.) Eu trebuia să fac un drum în provincie pentru a cere părinților consimțământul. Mi-era indiferent dacă mi-l dădeau sau nu (eram major de mult). Îmi făceam mai mult o
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
ridicat în pripă capul, și-a rotit gâtul, apoi a încremenit. I s-a mai zbătut o vreme pielița ochilor, apoi a încetat. Priveam deschizătura adâncă de unde ieșiseră la iveală toate chestiile acoperite până mai odinioară de pene. Muream de curiozitate ce o să facă pasărea așa, transformată. Am luat cu grijă cărămizile, mai întâi de pe o aripă, apoi de pe cealaltă. Curios. Stătea întinsă pe spate. I-am ridicat capul apucând-o cu două degete de cioc. A rămas tot culcată. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
Nu era prea mult, dar pentru o stațiune balneară era suficient. Coi continua după revoluție. I-am spus lui Adél - aș vrea să văd orașul înainte de a pleca. Până atunci nu văzusem mare lucru din el. Pur și simplu din curiozitate. Va fi bombardat din nou, nu-i așa? Mi-a promis că mă duce. Pe jos, pur și simplu la plimbare, căci peste câteva zile va fi deja imposibil. În fiecare dimineață, căldura ce răzbătea pe ușa brutăriei din orașul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
că v-am învățat ce este viața - a spus el. Dar înainte să plece acasă, elevii lui l-au cărat în piață pe unul din indivizii care construiseră monumentul. Adél nu-a vrut să mă lase la fereastră. — Mor de curiozitate - i-am răspuns eu. Mi-a fost și mie profesor. A făcut-o cu un iepure. Mulțimea avea o frânghie lungă. La unul din capete a făcut un laț pe care l-a înfășurat de gâtul bărbatului. Apoi a aruncat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
căci drumurile de întoarcere erau tare complicate. S-ar putea să se spargă și știu toți nebunii că un urs lipit nu mai e atât de valoros. Nu ți-e rușine? l-am întrebat, nu din superioritate morală, ci din curiozitate. — Mi-e rușine toată ziua, dar degeaba. Când îmi calculez venitul, îmi trece. Apropo! Domnul Engelhard nu făcea ca mine? și-a luat paltonul și s-a făcut nevăzut. M-a înșelat cumsecade. Mi-am dat seama și nu m-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
care-l purta tot timpul în cosițe era aidoma spicelor de grâu coapte. În loc de ochi avea două migdale învelite-n albastrul Dumnezeiesc, luați de pe cer, motiv din cauza căruia deruta era la înălțime pentru orice persoană care încearcă a-și liniști curiozitatea. Gâtul asemănător al unei lebede stăpânea albul rupt din Univers, pregătit pentru a-l înveli cu cele mai scumpe salbe de oriunde. Corpul creionat de către cel mai mare pictor de pe pământ valsa în mersu-i de felină. În pieptu-i diafan vibrau
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
cu multă iarbă și cu tot felul de flori care mai de care mai frumoase, peste care soarele își revărsa în cascadă razele puternic de calde. Lângă buturuga rămasă în urma tăierii copacului am văzut un șirag de mărgele. Mintea și curiozitatea de copil m-au determinat să mă aplec și să iau de jos ceea ce îmi furase privirea. O voce disperată și profundă mi-a strigat în ureche: -Nuuu! ... Am încremenit într-o poziție anevoioasă și am observat un șarpe viu
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
scene ale vieții care m-au marcat brutal, producându-mi neliniște. De aceea, drumul pe care urma să-l croiesc, cel puțin așa judeca mintea mea atunci, plutea în ceață deasă și vedeam că destinul meu era îngropat în întuneric, curiozitatea ducându mi viitorul într-un necunoscut întunecat. Doream să prind un licurici care să-mi arate și să-mi lumineze calea. Și am constatat, dar mult mai târziu că acel licurici numai pentru mine încă nu era născut. Acea lumină
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
verzi. În continuă comunicare cu Înaltul cerului era pasărea măiastră Ciocârlia, căreia îi închin poeziile „Te las”, „Pe câmpie” și „Mă-nchin”. Ca viața nopții să-mi coloreze sângele care încă din preadolescență îmi fierbea de dor de ducă și curiozitate, într-o noapte de august am fost martor la Marele spectacol. M-am putut ferici la lumina lunii care mângâia fețele lucrătorilor din lanurile de grâu, martor ocular pe câmpia de la Tricova, ocazie cu care am compus poezia „Marea simfonie
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
omul nu i-a găsit denumire încă, îți sădește în suflet, fără voie, o melancolie grea și amară, care, în cazul multora, dă ființă unor adevărate anomalii de comportament. Ei bine, omul acesta ciudat reuși să stârnească în mine o curiozitate de nestăvilit și, îmboldit fiind de aversa care tocmai încetase și care lăsase loc unei liniști adânci, mi-am apropiat urechea de sticla ferestrei, dându-mi, astfel, osteneala să aud acele vorbe, abia perceptibile, ale bătrânului. Ele sunau cam așa
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
m-a înduioșat și m-a pus adânc pe gânduri. Dorind să aflu mai multe amănunte despre această sumbră și ciudată întâmplare, tocmai din dorința mare de a dezvălui cititorului lucruri cât mai apropiate de adevăr, am fost împins de curiozitate să vizitez mormântul acestui Eugen. La marginea cimitirului catolic, într-un colț aproape pustiu, lângă un zid crăpat, pe care urca o iederă, departe de toate monumentele funerare impunătoare și înzorzonate, în capătul unei cărări acoperite toată cu buruieni jilave
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
intrigi bine țesute și de mister, ce au puterea de a schimba în întregime fața lucrurilor, dar care, în cele din urmă, ajung să se spulbere în cele patru zări, dispărând subit, nu înainte, totuși, de a băga nedumerire și curiozități de tot felul în oameni, îndemnându-i la clevetiri îndrăznețe, care cu greu se mai potolesc. Pe când traversam și eu un astfel de cartier periferic și profund angoasant, în auz mi-a răsunat clar o asemenea istorisire, încât n-am
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
pauză, continuă: ai un nume foarte frumos, unul care mi-a atras atenția îndată. Știi cumva de unde provine, sau măcar bănuiești? Femeia nu-i răspunse, dar, înclinând puțin capul în semn de nedumerire, în ochii ei se putu zări repede curiozitatea mare, ce-i sticlea. El spuse mai departe: - Maria este un nume foarte vechi, un nume biblic. El provine din limba ebraică, de la cuvântul Miriam, care are o semnificație dublă: pe de o parte, înseamnă amărăciune, dar, pe de altă
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
pentru care se găsea ea în acel loc, de vreme ce, după cum își dăduse el destul de bine seama, aceasta nu era deloc nebună și nici vreo boală înrudită cu nebunia nu avea. Totuși, într o seară, el nu-și mai putu stăpâni curiozitatea crescândă, sau nu mai dori s-o facă și, cu o vibrație îndrăzneață și hotărâtă în glas, o întrebă direct, fără ocolișuri: - Spune-mi de ce te găsești aici, Maria! Vreau să aflu! Un azil de nebuni are unica menire să
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
Dedal fugeau noaptea din grădini dacă nu erau legate? Sau cum se face că într-o Grecie în care Icar și-a permis cutezanța nebunească de a zbura spre soare, folosind niște aripi lipite cu ceară, nimeni n-a avut curiozitatea să se suie în Olimp? Aș putea povesti cu lux de amănunte "plimbările" mele prin Atena în vremea când Frina îi poza lui Praxitele pentru Afrodita din Cnid. Și m-am gândit de nenumărate ori la singura condiție pe care
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
Trec grăbit prin fața sarcofagelor de marmură și a vitrinelor cu arme feudale. Am făcut o reverență pioasă dinaintea vestigiilor trecutului, pot să mă plimb pe aleile însorite ale parcului! Mă întorc, după câtva timp, în mausoleu să-mi satisfac o curiozitate răutăcioasă. Vreau să văd ce figuri au scriitorii turci când se uită la tablourile unde e glorificată lupta antiotomană. Dar nu observ nici un scriitor turc și mă las păgubaș. " Obiectivul" următor e în afara orașului. După ce trecem printr-o "Balta Albă
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
în toată Elveția. Adaugă: "Poșta mă cunoaște. E de ajuns să fie trecut pe plic numele meu". Sunt gata să mă mir cum de-l cunoaște toată poșta elvețiană ― datorită celebrității familiei? sau datorită lui? ― dar, iarăși, renunț, îmi reprim curiozitatea. Iau "coperta", căreia i-a alăturat un poem, și plec. În cabină, mă apuc să le studiez. Pe contracopertă, lângă fotografia lui Theo deghizat în femeie, se află un catren în germană: Ach Thea von der Schmitten, ich kenne Dich
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
Poemul mă surprinde și mai mult. Templul rotund al altarelor Athenei Pronaia* Doar trei coloane au rămas în picioare din rotonda ta, Athena Pronaia, și nimeni nu plânge; și Phoebus însuși în carul său solar strălucește legat încă de o curiozitate josnică a inimii. O, deci, nici unul dintre oamenii de lângă noi nu simte durerea? Sunteți voi, așadar, toți, dușmanii acestei Zeițe? astfel încît nu plângeți și nu strigați către ea în orele voastre cele mai grele, și nu vă ajută pentru
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]