8,208 matches
-
acestui ierarh roman, propunând astfel anul 1414 ca timp al ridicării bisericii. Deși lăcașul de cult se impune privirii prin echilibrul formelor sale, adevărata valoare a bisericii se relevă la interior, acolo unde vizitatorul descoperă pe suprafața pereților existența unui decor iconografic remarcabil. Cea mai mare parte a ansamblului pictural a stat ascunsă multă vreme sub tencuielile impersonale impuse de Reformă în secolul al XVII-lea. Readuse parțial la lumină în anii 1994 și 2009-2010, prin munca de migală a pictorilor
Biserica Sfântul Ierarh Nicolae din Ribița () [Corola-website/Science/324645_a_325974]
-
obținut un premiu César în 2003 la secțiunea cele mai bune costume, vestimentație care a fost creată de Philippe Guillotel, Florence Sadaune și Tanino Liberatore. La același ediție a acelui festival a mai fost nominalizat în secțiunile "cel mai bun decor" și "cel mai bun actor într-un rol secundar", aici regăsindu-se doi dintre actori Gérard Darmon și actorul francez cu origini marocane Jamel Debbouze. În 2002 a obținut o nominalizare și la Premiile Academiei Europene de Film. În anul
Astérix și Obélix: Misiune Cleopatra () [Corola-website/Science/324745_a_326074]
-
spontană, capturarea ilegală a unor specii din fauna sălbatică a parcului, extinderea anexelor gospodărești și terenurilor agricole sau practicarea unor sporturi extreme (mașini de teren, ATV-uri, motociclete) ce perturbă fonic arealul. Parcul Natural Munții Maramureșului a constituit un impresionant decor al filmului documentar „Țapinarii - Tribul Muntelui” în regia lui Petru Pap. Filmul a paricipat la Festivalul internațional de scurtmetraje „Filmul de Piatră” (Piatră Neamț) din septembrie 2014, unde primește Premiul special al juriului pentru imagine. În vecinătatea parcului natural se
Parcul Natural Munții Maramureșului () [Corola-website/Science/324814_a_326143]
-
toate, din lipsa de afinitate a lui Gulea pentru fantastic.”" Călin Stănculescu consideră că filmul lui Gulea este păstrat în memoria fanilor verniști de "„profeția cinematografului în opera lui Jules Verne și replica unui film baroc care se desfășoară în decoruri de thriller carpatin”". Un alt critic, Ioan Lazăr, constată că scenariștii și regizorul mută accentul dinspre latura fantastică a poveștii lui Jules Verne către o posibilă semnificație de profunzime a textului. Filmul pleacă de la o realitate social-politică a vremii, mișcarea
Castelul din Carpați (film din 1981) () [Corola-website/Science/326090_a_327419]
-
orizont al unui spirit incomensurabil de pur." (Valentin Protopopescu, realizator "Texte si Pretexte", Radio Romania Cultural) „Cartea este o incursiune în fascinanta lume a Tibetului, populată cu personaje ale căror valori și credințe sunt surprinzătoare pentru europeanul obișnuit. Desfășurată în decorul pitoresc al vechii capitale tibetane, Lhasa, și în cel al lamaseriei, unde autorul și-a făcut ucenicia, viața de călugăr buddhist apare ca o călătorie sinuoasă și plină de neprevăzut pe drumul către autocunoaștere și iluminare. Spectaculoasa civilizație tibetană ni
Al treilea ochi (carte) () [Corola-website/Science/326149_a_327478]
-
mai bune efecte vizuale la a 71-a ediție a Premiilor Oscar din 1998, distincția fiindu-i atribuită lui Kevin Mack, Joel Hynek, Nickolas Brooks și Stuart Robertson. El a fost nominalizat și la Premiul Oscar pentru cele mai bune decoruri. A câștigat Premiul Art Directors Guild pentru excelență în design de producție.
O iubire fără sfârșit (film) () [Corola-website/Science/326199_a_327528]
-
pierdute, dar câștigate prin iscusință și curaj, jucat, cum știm, cu alura lui „dumas”-iană de Florin Piersic, în avem pe „Buză de Iepure”, interpretat, la rândul lui, de un cascador cum nu avem prea mulți, Cseh Szabolcs.”") Lazăr evidențiază decorurile și costumele care "„accentuează ambianța de crepuscul ori de voluntarism de paradă al unor scene”", calitatea imaginii lui Ion Anton, muzica lui George Grigoriu "„cu ritmurile ei lejere”", recitalul lui David Ohanesian și rolul secundar al lui Jean Constantin. Concluzia
Misterele Bucureștilor () [Corola-website/Science/326200_a_327529]
-
a început scenografia filmului, descoperind lângă clădirea Teatrului de Comedie o casă veche cu pereții scorojiți, "„cu o înfățișare de decrepitudine tristă și sobră”", considerată sugestivă pentru retorica filmului. Potrivit profesoarei Elena Saulea, casa Giurgiuveanu este probabil „cel mai expresiv decor de film românesc”. Scenografia va fi încredințată în continuare arhitectului Radu Boruzescu, care a interpretat și rolul lui Felix Sima în acest film. Soția scenografului, Miruna Boruzescu, s-a ocupat de costumele din film. Muzica a fost interpretată de o
Felix și Otilia () [Corola-website/Science/326267_a_327596]
-
de epocă reconstituită cu mijloacele frescei cinematografice”. Criticul laudă intuiția regizorului de a distribui în rolul lui Felix un tânăr neprofesionist (scenograful Radu Boruzescu) care i-a conferit personajului "„inocențele și stângăciile unei tinereți reale”". Atmosfera, pusă în valoare de decoruri, de imaginea în Graphys color și de muzica lui Anatol Vieru, pare a fi una dintr-un muzeu de ceară, iar personajele interpretate de actorii inspirat aleși par a fi figuri de ceară provenite din Muzeul Grévin. Petre Rado constată
Felix și Otilia () [Corola-website/Science/326267_a_327596]
-
se creează un mediu demodat, asemănător cu cel degajat de fotografiile vechi de la începutul secolului al XX-lea, care degajă o atmosferă de însingurare. Calitatea esențială a filmului este considerată a fi etalarea unor tipuri reprezentative de personaje descrise realist. Decorul joacă un rol important în filmul lui Mihu. „În filmul lui Iulian Mihu, decorul își asumă o funcție activă, de personaj semantic, prefigurând sensul absorbției, sau oricum al unei experiențe în care inițiativa lui Felix nu va conta întotdeauna. Decorul
Felix și Otilia () [Corola-website/Science/326267_a_327596]
-
secolului al XX-lea, care degajă o atmosferă de însingurare. Calitatea esențială a filmului este considerată a fi etalarea unor tipuri reprezentative de personaje descrise realist. Decorul joacă un rol important în filmul lui Mihu. „În filmul lui Iulian Mihu, decorul își asumă o funcție activă, de personaj semantic, prefigurând sensul absorbției, sau oricum al unei experiențe în care inițiativa lui Felix nu va conta întotdeauna. Decorul devine în felul acesta una din vocile (filmice) ale narațiunii, înainte ca în rol
Felix și Otilia () [Corola-website/Science/326267_a_327596]
-
Decorul joacă un rol important în filmul lui Mihu. „În filmul lui Iulian Mihu, decorul își asumă o funcție activă, de personaj semantic, prefigurând sensul absorbției, sau oricum al unei experiențe în care inițiativa lui Felix nu va conta întotdeauna. Decorul devine în felul acesta una din vocile (filmice) ale narațiunii, înainte ca în rol să intre culoarea, investită și aceasta cu o valoare estetică pregnantă”. Criticul de film Călin Stănculescu consideră inspirată distribuirea în rolurile principale a doi actori neprofesioniști
Felix și Otilia () [Corola-website/Science/326267_a_327596]
-
cheie care leagă aceste stiluri este dorința de exprimare a sentimentelor interioare în favoarea verosimilitudinii naturii. Istoricul de film Richard Peterson a declarat că „Cinematografia germană a devenit cunoscută pentru poveștile horror psihologice și pentru emoții stranii, generate prin lumi, amenajarea decorului și unghiul camerei de filmat.” Aceste tehnici de filmare a atras teme expresioniste. Exemple influente ale expresionismului german includ "Cabinetului doctorului Caligari" (1920) de Robert Wiene, ce prezintă un doctor bolnav psihic și "Das Wachsfigurenkabinett" (1925) de Paul Leni, despre
The Cat and the Canary (film din 1927) () [Corola-website/Science/322506_a_323835]
-
doctorului Caligari". Precum se anticipase, regizorul Paul Leni a transformat piesa de teatru a lui Willard într-un film expresionist potrivit pentru publicul american. Istoricul Bernard F. Dick a observat că „Leni a redus expresionismul german, cu clarobscurul lui ciudat, decoruri asimetrice și stilizare excesivă, la un format compatibil cu practica de film americană.” Jenn Dlugos a considerat că „multe piese de teatru adaptate în filme în anii 1920, cad în capcana de a arăta ca «o piesă de teatru realizată
The Cat and the Canary (film din 1927) () [Corola-website/Science/322506_a_323835]
-
cu practica de film americană.” Jenn Dlugos a considerat că „multe piese de teatru adaptate în filme în anii 1920, cad în capcana de a arăta ca «o piesă de teatru realizată pentru marele ecran», accentul căzând mai puțin pe decor, iar jocul actoricesc este exagerat.” "The Cat and the Canary" s-a dovedit a fi o excepție, Richard Scheib considerând că „stilul lui Leni are ceva care ridică "The Cat and the Canary"” fiind de părere că nu e „doar
The Cat and the Canary (film din 1927) () [Corola-website/Science/322506_a_323835]
-
mod dramatic, dar pentru aceste filme, indicii convenționale și o explicație logică, cel puțin o explicație plauzibilă în retrospectivă, sunt de obicei cruciale, și sunt prima grijă a realizatorilor filmului.” Pe lângă faptul că a regizat, Leni a fost și proiectantul decorului. Decorul a fost creat de Leni și fabricat de Charles D. Hall, care avea să creeze decorurile pentru "Dracula" (1931) și "Frankenstein" (1931). Leni a dorit să evite realismul pentru modelele vizuale care reflectau trăirile personajelor: „Nu e realitate extremă
The Cat and the Canary (film din 1927) () [Corola-website/Science/322506_a_323835]
-
dramatic, dar pentru aceste filme, indicii convenționale și o explicație logică, cel puțin o explicație plauzibilă în retrospectivă, sunt de obicei cruciale, și sunt prima grijă a realizatorilor filmului.” Pe lângă faptul că a regizat, Leni a fost și proiectantul decorului. Decorul a fost creat de Leni și fabricat de Charles D. Hall, care avea să creeze decorurile pentru "Dracula" (1931) și "Frankenstein" (1931). Leni a dorit să evite realismul pentru modelele vizuale care reflectau trăirile personajelor: „Nu e realitate extremă, ceea ce
The Cat and the Canary (film din 1927) () [Corola-website/Science/322506_a_323835]
-
în retrospectivă, sunt de obicei cruciale, și sunt prima grijă a realizatorilor filmului.” Pe lângă faptul că a regizat, Leni a fost și proiectantul decorului. Decorul a fost creat de Leni și fabricat de Charles D. Hall, care avea să creeze decorurile pentru "Dracula" (1931) și "Frankenstein" (1931). Leni a dorit să evite realismul pentru modelele vizuale care reflectau trăirile personajelor: „Nu e realitate extremă, ceea ce camera percepe, dar realitatea evenimentului din interior, ceea ce e mai profund, mai de efect și mai
The Cat and the Canary (film din 1927) () [Corola-website/Science/322506_a_323835]
-
New York pe 9 septembrie 1927, și s-a dovedit a fi un succes comercial. În revista "Variety" s-au publicat următoare: „Ce distinge versiunea Universal de ... piesă, este mânuirea inteligentă a lui Paul Leni a unei teme ciudate, introducerea unor decoruri și idei noi, cu care a devenit identificabil ... Filmul este puțin prea lung ... Totuși, este o producție mai mult decât satisfăcătoare.” Criticul de la ziarul "New York Times" a fost de părere că: „Acesta este un film ce ar trebui prezentat multor
The Cat and the Canary (film din 1927) () [Corola-website/Science/322506_a_323835]
-
subliniat faptul că solista „încă arată bine! E ca și cum ar întineri”. Revista "Rap-Up" a descris videoclipul ca unul „care îți taie răsuflarea”, apreciind și aspectul fizic al interpretei. Websiteul postului de televiziune U TV a catalogat locația aleasă drept un „decor de vis”, apreciind și „coregrafia excelentă”. Lopez a interpretat pentru prima dată înregistrarea „I'm Into You” în timpul festivalului Capital FM Summertime Ball desfășurat pe Wembley Stadium din Londra, Anglia, în prima partea a lunii iunie a anului 2011. În timpul
I'm Into You () [Corola-website/Science/322543_a_323872]
-
acolo a fost înregistrată ca fiind Andria de Terence în 1476. Acesta a fost urmată de mai multe piese de teatru clasice inspirat de dramaturgi florentini, cum ar fi Giovan Battista Cini. Realizate pentru amuzamentul curții cultivate Medici, ele conțineau decoruri elaborate create de arhitectul curții Baldassarre Lănci.
Palazzo Pitti () [Corola-website/Science/322610_a_323939]
-
pe diverse obiecte pe lângă care trec protagoniștii, stilul vizual al filmului pare să semene cu o reclamă. Opinia lui era împărtășită și de jurnalista Iulia Blaga, care considera filmul ca fiind „o lungă reclamă stilizată și lipsită de viață” cu decoruri frumoase și personaje lipsite de autenticitate. Potrivit autoarei cronicii, "„alternativa regizorului (care debutează astfel pe marele ecran) la un gen de cinema care a relansat cinematografia autohtonă făcând-o una dintre cele mai apreciate din lume e un film din
Bună, ce faci? () [Corola-website/Science/322705_a_324034]
-
pierdut la Valea Faurului, cadrele s-au păstrat în bună stare, indicând forma inițială pe care acestea le aveau și la biserica din Cerșanii de Jos. La biserica din Cerșani trebuie remarcate dimensiunile mari ale cadrelor de fereastră și varietatea decorului, care întrec pe cele de la foarte bine păstrata biserică de lemn din Jupânești, una dintre cele mai valoroase biserici de lemn din Muntenia. Momentul renovării acestui lăcaș în forma pe care o prezintă azi a fost consemnat într-o pisanie
Biserica de lemn din Cerșani Vale () [Corola-website/Science/322769_a_324098]
-
căsătoria lui(nou născut) cu Maria(care avea doi ani), fiica lui Henric al VIII-lea al Angliei și a lui Catherine de Aragon. Este botezat la Amboise în 25 aprilie 1519, iar Leonardo da Vinci este chemat să proiecteze decorurile. Între timp, Francisc I, învins în bătălia de la Pavia, este luat ostatic de Împăratul Carol Quintul, inițial la Alcázar la Madrid. Pentru a se putea întoarce în Franța, Francisc I semnează Tratatul de la Madrid 1526, iar Carol Quintul îi cere
Francisc al III-lea, Duce de Bretania () [Corola-website/Science/322783_a_324112]
-
Peck în rolul lui Atticus Finch. A fost un succes atât din perspectiva profiturilor, cât și din punctul de vedere al criticii. A câștigat trei premii Oscar: Gregory Peck, pentru cel mai bun actor, Premiul Oscar pentru cele mai bune decoruri (Alb-negru) și Premiul Oscar pentru cel mai bun scenariu adaptat.
Să ucizi o pasăre cântătoare () [Corola-website/Science/322816_a_324145]