9,565 matches
-
ele (cu predominarea dimensiunii substantivale, adjectivale, verbale): • subiect: „Înc-odată iar și iară / A iubi e primăvară.” (L. Blaga) • complement: „Nu credeam să-nvăț a muri vrodată” (M. Eminescu) • atribut: „Câte țărmuri înflorite, ce palate și cetăți, Străbătute de-al tău farmec ție singură-ți arăți!” (M. Eminescu) • complement predicativ: „Ne-nțeles rămâne gândul Ce-ți străbate cânturile Zboară vecinic îngânându-l Valurile, vânturile.” (M. Eminescu) ș.a.m.d. II. Construcțiile sintactice generate de formele verbal-nominale depind de trăsăturile semantice lexico-gramaticale (personal-impersonal
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
noi adverbe. Pe de alta, numeroși termeni lexicali, bivalenți sub aspect lexico-gramatical, în planul paradigmatic al limbii, își anulează una din valențe, în planul sintagmatic al textului, unde pot funcționa ca adjective sau ca adverbe: „Să mergem împreună,/Sub acel farmec liniștit/De lună.” (M. Eminescu, I, p. 187) $adjectiv$$ - „Răsare luna liniștit/Și tremurând din apă.” (Ibidem, p. 179) $adverb$$. Din perspectiva raportului dintre poziția termenilor lexicali în sistemul limbii și în structura gramaticală a textului, adverbele dezvoltă două subclase
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
raport direct limbă - lume, fără dezvoltarea procesului de conceptualizare propriu unităților lexico-gramaticale: substantive, verbe etc. Când are loc un proces de conceptualizare, interjecțiile devin verbe, substantive, adverbe: a ofta, a scârțâi, of-ul, scârțâit, scârțâire etc.: „Scârțâirea de condeie dădea farmec astei liniști.” (M. Eminescu) În sistemul limbii, interjecțiile se constituie într-o clasă distinctă prin: 1. esența lor (dată de raportul expresie - sens), 2. prin locul și funcția lor în actul de comunicare, 3. prin funcția lor în structura sintactică
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
e în conștiința noastră...” (M.Eminescu) Enunțurile negative sunt totale, dacă nucleul predicațional central (din structura regentei, care reprezintă predicatul frazei, când enunțul e o frază dezvoltată) are aspect negativ, indiferent de aspectul constituenților sintactici, simpli sau propoziționali: „Și în farmecul vieți-mi / Nu știam că-i tot aceea De te razimi de o umbră / Sau de crezi ce-a zis femeia.” (M. Eminescu) sau parțiale, dacă nucleul predicațional central este afirmativ iar un constituent sintactic sau mai mulți prezintă aspect
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
T. Arghezi, 68) „Ajuns prea târziu acolo, n-a mai găsit pe nimeni...” (M. Preda, Cel mai iubit..., II, 110) • locuțiuni adverbiale: de aceea, de asta: „De-aceea zilele îmi sunt / Pustii ca niște stepe, Dar nopțile-s de-un farmec sfânt / Ce nu-l mai pot pricepe.” (M. Eminescu, I, 175) Observații: Planul semantic concret al locuțiunii adverbiale de aceea este conținut de obicei într-o propoziție anterioară, pe care o reia: „Sunt nuci bătrâni, continuă Gavrilescu, de aceea atâta
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
pe la pretură sau pe la gară...” (M. Preda, M. Sg., I, 53) Tipuri structuraletc "Tipuri structurale" a. simplu; se realizează prin: • substantive: „Grațierea nu are efecte asupra pedepselor complementare, afară de cazul când se dispune altfel...” (C.P.) • pronume: „Peste crengi scânteie stele, Farmec dând cărării strâmte, Și afară doar de ele Nime-n lume nu ne simte.” (M. Eminescu, I, 209) „Cu excepția mea toată lumea avea câini, dar nu discutam despre ei.” (O. Paler, Viața..., 110) „Dar ceea ce constatăm cu părere de rău este
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
în ansamblu: „Sunt plin de fantasme și de dorințe ca o pasăre care țipă când răsare soarele și o orbește.” (O. Paler) Termenii implicați în coordonarea copulativă pot fi: a. fraze: „Prea ne pierdusem tu și eu În al ei farmec, poate, Prea am uitat pe Dumnezeu Precum uitarăm toate, Și poate că nici este loc Pe-o lume de mizerii Pentr-un atât de sfânt noroc Străbătător durerii!” (M. Eminescu, I, 185) b. propoziții nondependente: „Ca toamna cea târzie e
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
cultură, 196) $diletanți/ începători: nume predicativ care realizează, succesiv, în complementaritate cu verbul copulativ sunt, funcția de predicat descriptiv$$, „Ș-apoi... cine știe de este mai bine A fi sau a nu fi...” (M. Eminescu, I, 38) $subiect$$ „Și în farmecul vieți-mi Nu știam că-i tot aceea De te razimi de o umbră Sau de crezi ce-a zis femeia.” (M. Eminescu, I, 113) $subiect$$ „Câțiva au ucis, Câțiva ispășesc ori un furt ori un vis.” (T. Arghezi, 122
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
chiar scund. Coordonarea opozitivă se stabilește între termeni al căror conținut semantic se opune, în interiorul opoziției afirmativ-negativ; unul din termeni, de obicei primul, este negat pentru a se afirma celălalt: „Eminescu nu cântă incidențele unei iubiri, ci iubirea, nu cântă farmecele unei femei, ci femeia.” (G. Ibrăileanu, Scriitori, 12) Termenii implicați în coordonarea opozitivă pot fi: • propoziții: „Nu-mi trebuie flamuri, Nu voi sicriu bogat, Ci-mi împletiți un pat Din tinere ramuri.” (M. Eminescu, I, 216) • contituenți sintactici, purtători (singuri
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de apoziție relativă, mai aproape - sintactic - de relația de dependență (dar fiind și o alternativă la relația de coordonare), este comutabil cu Ø numai termenul secund: „Se spune că ar fi fost lipoveancă, ceea ce explica albeața excesivă a pielii și farmecul suav al ochilor pierduți într-un fel de păcat șiret.” (C. Țoiu, 29) iar ordinea termenilor nu poate fi schimbată. Multiplicarea funcțiilor sintactice prin apozițietc "Multiplicarea func]iilor sintactice prin apozi]ie" Relația de apoziție absolută nu dezvoltă funcții sintactice
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
în cadrul căreia sunt utilizate în mod echilibrat cele trei materiale de bază: lemnul, piatra și lutul, fie separat, fie în combinație. Ca urmare, casele vechi sau cele noi, care păstrează în totalitate sau în bună măsură arhitectura tradițională, au un farmec aparte. În afară de casele propriu-zise, se remarcă portalurile sculptate și bisericile din lemn, adevărate monumente de artă, întâlnite în multe regiuni ale țării: în Maramureș (prezente aproape în fiecare sat, unele având peste 500 de ani vechime, precum cea din Cuhea
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
turistice a țării, litoralul Mării Negre, dispunând el însuși de importante atracții și dotări turistice. CLUJ-NAPOCA Cel mai mare oraș din Transilvania, situat pe valea Someșului Mic și dominat de o serie de dealuri (Feleac, Hoia, Cetățuia etc.), care îi sporesc farmecul. Palatul Culturii din Iași Catedrala Sfântul Mihail din Cluj Napoca Cazinoul din Constanța Universitatea București București — Ateneul Român AȘEZĂRILE OMENEȘTI 87 Catedrala ortodoxă din Timișoara Craiova Alba-Iulia Piața Sfatului - Brașov Este unul dintre cele mai vechi orașe din țară, fiind întemeiat
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
știu că lui Hristos, Îi sunt dragi numai copiii Cei cu sufletul milos. Și copiii buni la suflet, Azi, cu bucurie, dau Cozonaci și ouă roșii La copiii care n-au. Hristos a înviat de Aurelia Pop Zori de aur, farmec sfânt, Murmur dulce pe pamant; Zvon de sfinte melodii, Cimitire cu făclii, Candele cu tămâieri Cântece de mângâieri. Freamăte și șoapte, Sunete de clopote Viorele pe vâlcele, Muguri pe rămurele, Ghiocei și toporași, Mielușei și iepurași; Puișori în pufișori, Stropi
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
artistul Viorica Toporaș trebuie să rețină mobilitatea intelectuală ca expresie a unei fervori spirituale, culturalitatea asigurată de frecventarea studiilor de limbă și literatură română . Concomitent, în tușele gracile ale acestui portret în mișcare trebuie să se regăsească în dimensiune psihologică farmecul omului, inepuizabil în optimism și definitiv în disciplina creației. Pictorița iubește ceea ce face și rezervele ei de tandrețe se dovedesc inepuizabile. Raporturile cu natura sunt întotdeauna cordiale și, de aceea, face din uimire un exercițiu de admirație față de miracolul vieții
Memoria acuarelei by Viorica Topora? () [Corola-publishinghouse/Science/84080_a_85405]
-
pictorița lasă impresia că se comportă ca un reporter implicat în subiectul abordat, unde flexibilitatea dialogului asigură pătrunderea în zone de mare rafinament. Schema compozițională se ivește după îndelungi peregrinări estivale și autumnale, pornește de la un impuls interior determinat de farmecul unui loc și apoi se construiește în funcție de relațiile formelor înscrise în spațiul grafic. În mod evident trebuie subliniată ideea că spre a ajunge la performanțele de-acum a căutat cu asiduitate calea cea mai potrivită de atinge esența expresivă a
Memoria acuarelei by Viorica Topora? () [Corola-publishinghouse/Science/84080_a_85405]
-
structuri, pe cât de ascunse, pe atât de fremătătoare. Acuarelele ei dovedesc eficiența, profitabilă pentru frumos, de „tatonare pipăită a spațiului - înalțime - lățime - adâncime, spre a-l transpune pe o suprafață“ întru aducerea prin vizual a invizibilului. Adică a inefabilului. A farmecului estetic. VIORICA TOPORAȘ te face să simți ceea ce Jean Grenier numea, ca fiind propriu Mediteranei, “un fel de amestec de cer, de pământ și de apă, variabil pentru fiecare și alcătuind climatul nostru”, (...) “o lumină care face ca lumea să
Memoria acuarelei by Viorica Topora? () [Corola-publishinghouse/Science/84080_a_85405]
-
floral propune, de fapt un haiku (să amintim doar „Și viața aceea violetă...”). Nuanțarea violetului ce amintește de piesele sale de rezistență - „Hibernalele” - expuse anterior, potențată de izbucnirile fove în culori calde, atestă maturitatea ca plasticiană a Vioricăi Toporaș. Regăsim farmecul discret al reveriei, vis și realitate, în mai „stinsele”: „Aristocrate”, „Cumințenie”, „Visare”, „Biruința plăpînzilor”. Impresionismul din „Balerinele”, în care adevăratul erou este lumina și în care tușa este elementul ordonator al panoului, îi succed piesele fove citate, la care adăugăm
Memoria acuarelei by Viorica Topora? () [Corola-publishinghouse/Science/84080_a_85405]
-
ce Și la gust și la culoare, cându i perfect de băut. Și când bei din el oleacă, un fior simți că se-nalță De la tălpi pânʹ la creștet și începi a te ncălzi. Iar prin corp, ca printr-un farmec, și se ntinde o vi e forță O nespusă viociune, ruj pe față se ivi. Griji, nevoi, necazuri grele pier din obosita minte Și în locul lor survine visuri mândre de poet Ce te-cântă și-ți adună tot ce avei
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
putin armonizate cu natura. Natură schimbată prin interveția omului, antropomorfizata , devine obiect estetic prin actul perceperii, trăirii emoționale. Trăirea satisfacției estetice are ca resorturi instinctul, trebuința de frumos, de absolut, experiența dobândită în actul contemplării. „Trezesc admirație lumea vegetală cu farmecul ei prin forme, linii și culori, lumea animală prin forme, culori, mișcări, moduri de viață. Trezesc admirație peisajele marine, alpine, montane, suprafețele râurilor, lacurilor și oceanelor, șesurile, dealurile, pădurile tropicale, savanele, deserturile” ( E. Macavei, 2002, p. 253Ă. Omul însuși prin
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
te ; ▪ ac tiv ita te fro n ta la , în di v id u al a, în pe re ch i; ▪ pr o ba sc ris a. 6 o re 3.3 Proiecte de activitate 3.3.1 Natură și farmecul ei Subiectul: Receptarea textului liric “Iarnă”, de Vasile Alecsandri Obiectiv interdisciplinar: Dezvoltarea limbajului din perspectiva lingvistică, plastică și muzicală Obiective operaționale: Pe parcursul activității didactice elevii vor fi capabili: Literatura pentru copii - 1Ă Să citească fluent, expresiv și conștient poezia; 2Ă
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
tradițional și pe de altă parte să contribuie la dezvoltarea susținută a zonelor folclorice atât din punct de vedere economic, social, cât și ecologic. Creșterea vertiginoasă a numărului de turiști care își petrec vacanțele în unele regiuni a distrus uneori farmecul vechilor frumuseți naturale, a poluat în bună măsură apele litorale, a afectat monumente arhitectonice și istorice. Aceste efecte negative au apărut ca urmare a punerii pe prim plan a considerentelor financiare. Trebuie să punem în balanță aspectul financiar, avantajele dezvoltării
APLICAREA MARKETINGULUI ?N TURISMUL RURAL by Nicoleta DOSPINESCU () [Corola-publishinghouse/Science/83097_a_84422]
-
marea bucurie pe care o resimt turiștii în luna aprilie a fiecărui an când albul zăpezii reci este preluat de cel al florilor (merilor, cireșilor, caișilor etc.) care în plus prin parfumul emanat și prin armonia dintre flori creează un farmec aparte sau prin bucuria acelora care fie că se tratează pentru ochi cu apa de la vița de vie, când este tăiată, fie în timpul culesului strugurilor, prin cură se tratează mai multe afecțiuni combinate (urologice, ale glandelor interne și a tubului
POTEN?IALUL DE DEZVOLTARE AL TURISMULUI DIN COMUNA CIUREA ? JUDE?UL IA?I by Alecsandru Puiu TACU () [Corola-publishinghouse/Science/83101_a_84426]
-
E vremea strânsului roadelor toamnei și a aprovizionării cu legume și fructe pentru iarnă. Producătorii acestora au invadat piața orașului, expunându le cât mai vizibil pentru a atrage atenția cumpărătorilor despre bogăția și varietatea produselor prezentate. Acest lucru dă un farmec deosebit și produce o imagine frumoasă prin bogăția de culori a pieței în acest anotimp. Splendoarea culorilor încântă privirile cumpărătorilor și a trecătorilor. Îmi place anotimpul toamnei, pentru că parcurile, viile, câmpiile, pădurile sunt acoperite de un covor ruginiu. Totul este
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
Splendoarea culorilor încântă privirile cumpărătorilor și a trecătorilor. Îmi place anotimpul toamnei, pentru că parcurile, viile, câmpiile, pădurile sunt acoperite de un covor ruginiu. Totul este multicolor. Întreaga natură se pregătește pentru iarna care va veni cât de curând. Corina Popa FARMECUL TOAMNEI A venit, a venit Toamna. A venit cu o mantie ruginie, cu trenă lungă și cu năframă galbenă într-o caleașcă aurită. Hlamida ei este cu o mulțime de nuanțe cafenii. Regina mândră în culoare își scoase fardurile, începând
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
o seară fermecată de vară, pe când toată lumea visa, cerul sclipea de nenumăratele stele aurii, cu muzica lor fermecată la care nu puteai rămâne nepăsător. Pe covorul imens, se vedeau siluete încântătoare, iar în mijlocul lor dansa o preafrumoasă stea, aprinsă de farmecul muzicii. Se spune că demult, demult, de când s-a născut Hristos și de mai de mult, stelele sunt mărturia că El trăiește pe pământ. De aceea, eu aș vrea să zbor și să ajung la steaua mea pe care nici
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]