8,422 matches
-
fericit omul, când pune tot gândul și purtarea lui de grijă, în ce chip și cu ce mijloace va putea să vază copiii lui rânduiți spre pricopseala învățăturii, după cum vedem nu numai în Sfânta Scriptură, ci și la toate istoriile fericind pre părinții aceia care pun silința lor cu neadormiți ochi pentru învățătura copiilor lor... Această învățătură dar, văzând-o noi că este adormită întru întunerecul lenevirii, ni s-au rănit inima de foametea aceasta ce se află înrădăcinată în sufletele
IACOV PUTNEANUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287479_a_288808]
-
gravitează în jurul a două teme esențiale: dezabuzarea și singurătatea, rezultate din distilarea poetică a unor suferințe greu de imaginat. Experiența pușcăriei, nenumită ca atare, este pretutindeni prezentă, făcând din autor un al doilea Ulise, dar nu unul care se întoarce fericit în Ithaca, ci unul care, trecând prin infernul oamenilor, și-a pierdut orice iluzie: „Am uitat undeva o parte din mine... Eram așa de atent să nu pierd nimic! / Numai fete urâte am întâlnit azi. / Fără mine întreg mă voi
CARAION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286096_a_287425]
-
Cronici, 230-234; Vasile Savel, Contimporanii. Schițe și portrete literare, Arad, 1920, 5-11; Tudor Arghezi, În umbra lui Ilarion, „Hiena”, 1920, 12-13; Darie [Cezar Petrescu], Lăsați-l să doarmă ..., „Hiena”, 1920, 12-13; Victor Eftimiu, Ilarie Chendi, „Hiena”, 1920, 12-13; Gala Galaction, Fericească-l scriitorii, toată lumea recunoască-l..., „Hiena”, 1920, 12-13; N. Iorga, În amintirea zilelor celor bune, „Hiena”, 1920, 12-13; Ion Minulescu, Omul cu spadă, „Hiena”, 1920, 12-13; Gh. Adamescu, Istoria literaturii române, București, 1923, 520; Lovinescu, Critice, I, 105; Lovinescu, Ist.
CHENDI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286191_a_287520]
-
discursivă, verbalizează, interpretează și semantizeză cotidianul. Iar uneori se înregistrează salturi bruște - dar plauzibile, spre contemplarea „filosofică” a generalităților, a sensului existenței, a legităților și semnificațiilor. Finalul - cu sinuciderea Iuniei, probabil din slăbiciune, din inadaptare, din neputința de a fi fericită - învederează înclinația naratorului de a recurge la ipoteze, supoziții, variante de „adevăr”, într-o „anchetă” care nu e „polițistă”, ci gnoseologică. În Erou fără voie (1994; Premiul Asociației Scriitorilor din Iași), un scriitor îi cere unui personaj „real”, care a
CIMPOESU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286227_a_287556]
-
determinate de sarcină, bărbații nu aveau așa ceva. Aceasta înseamnă, după părerea lui Maslow, într-un anumit fel, să fii schimbat, să vezi lucrurile diferit, să trăiești într-o lume diferită, să ai percepții diferite, oarecum o tendință de a trăi fericiți până la adânci bătrâneți. Acestea sunt drumuri diferite către experiențe mistice. Deși sunt atât de numeroase, Maslow crede că nu ar trebui nici una trecută cu vederea. Altele privesc muzica; aceste experiențe culminante sunt relevate mai ales prin ceea ce numim „muzică clasică
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
poverty. Connections between experience and life philosophies may be twofold: compensatory and moralizing. The former underestimates the importance of a given factor in influencing happiness, while the latter overestimates it. Întrebări despre fericire Care sunt căile prin care putem fi fericiți, și cum putem evita suferința? Aceste întrebări stârnesc de secole reflecția - răspunsurile diferite traducându-se în concepții de viață diferite. Profunzimea și nuanțele unei astfel de teorii asupra fericirii umane, oricât de simplist ar fi elaborată, par să sfideze posibilitatea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
spirituală, cei care o definesc cognitiv, sau cei care o înțeleg prin raportare la calitatea relațiilor interumane. În cele ce urmează vom studia teoriile individuale despre fericire fără a diferenția între accepțiunile date conceptului, întrebându-i pe oameni dacă sunt fericiți și ce anume este necesar pentru fericire, considerând termenul ca un dat. O a doua limită se referă la pretențiile de veridicitate ale acestor „filozofii de viață” măsurate prin întrebări de chestionar. Datele la care avem acces reflectă în mare
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
avem acces reflectă în mare măsură instrumentul prin care sunt obținute. Subiecților li se solicită acordul sau dezacordul cu formulări generale și rezultă astfel diagnostice sociale cu un grad de generalitate ridicat (de exemplu, „oamenii săraci cu greu pot fi fericiți”). Este însă probabil că rostul filozofiilor pe care aceste răspunsuri le reflectă nu este să reprezinte o teorie sociologică adevărată, ci să ofere orientare în viață celor care le formulează (de exemplu, traducându-se în „eu cu greu aș putea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
însă probabil că rostul filozofiilor pe care aceste răspunsuri le reflectă nu este să reprezinte o teorie sociologică adevărată, ci să ofere orientare în viață celor care le formulează (de exemplu, traducându-se în „eu cu greu aș putea fi fericit dacă aș fi sărac, astfel încât voi încerca să îmi îmbunătățesc situația materială”). Chiar dacă noi ne construim concepții elaborate despre ce înseamnă fericirea și cum poate fi ea atinsă, aceste concepții sunt deseori recunoscute ca fiind relative - întrucât fericirea noastră și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
faptul că există un consens relativ asupra influenței pe care o au asupra fericirii credința în Dumnezeu, familia, prietenii, banii și sănătatea: Tabelul SEQ Tabelul \* ARABIC 1. Posibilitatea fericirii în condiții adverse Credeți că următoarele categorii de oameni pot fi fericiți, sau nu? (%) Cei care nu cred în Dumnezeu Cei bolnavi Cei fără familie Cei fără prieteni Cei săraci Nu pot fi fericiți 62 60 53 51 36 Se poate, dar este greu 26 32 36 38 44 Pot fi fericiți
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
Tabelul SEQ Tabelul \* ARABIC 1. Posibilitatea fericirii în condiții adverse Credeți că următoarele categorii de oameni pot fi fericiți, sau nu? (%) Cei care nu cred în Dumnezeu Cei bolnavi Cei fără familie Cei fără prieteni Cei săraci Nu pot fi fericiți 62 60 53 51 36 Se poate, dar este greu 26 32 36 38 44 Pot fi fericiți 12 8 11 11 21 Total 100 100 100 100 100 Sursă: BOP/FSD, mai 2005. Putem observa că în opinia publică
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
fericiți, sau nu? (%) Cei care nu cred în Dumnezeu Cei bolnavi Cei fără familie Cei fără prieteni Cei săraci Nu pot fi fericiți 62 60 53 51 36 Se poate, dar este greu 26 32 36 38 44 Pot fi fericiți 12 8 11 11 21 Total 100 100 100 100 100 Sursă: BOP/FSD, mai 2005. Putem observa că în opinia publică lipsa credinței în Dumnezeu și boala sunt considerate piedicile cele mai serioase în atingerea fericirii, urmate de lipsa
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
ci indică o credință sinceră în dificultățile de a atinge fericirea trăite de aceste categorii de oameni. Putem observa că persoanele fericite sunt în general semnificativ mai dispuse să accepte ideea că toți oamenii, indiferent de situația lor, pot fi fericiți, probabil datorită proiectării propriei dispoziții asupra celorlalți: Tabelul SEQ Tabelul \* ARABIC 2. Fericirea proprie și filozofia fericirii Luând totul în considerare, cât de fericit(ă) vă considerați? Foarte fericit Destul de fericit Nu prea fericit Foarte nefericit Total Cei săraci nu
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
indiferent de situația lor, pot fi fericiți, probabil datorită proiectării propriei dispoziții asupra celorlalți: Tabelul SEQ Tabelul \* ARABIC 2. Fericirea proprie și filozofia fericirii Luând totul în considerare, cât de fericit(ă) vă considerați? Foarte fericit Destul de fericit Nu prea fericit Foarte nefericit Total Cei săraci nu pot fi fericiți 28% 28% 6% 60% 36% Cei care nu cred în Dumnezeu nu pot fi fericiți 59% 57% 69% 75% 62% Sursă: BOP/FSD, mai 2005. Cât de reale sunt piedicile fericirii
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
proiectării propriei dispoziții asupra celorlalți: Tabelul SEQ Tabelul \* ARABIC 2. Fericirea proprie și filozofia fericirii Luând totul în considerare, cât de fericit(ă) vă considerați? Foarte fericit Destul de fericit Nu prea fericit Foarte nefericit Total Cei săraci nu pot fi fericiți 28% 28% 6% 60% 36% Cei care nu cred în Dumnezeu nu pot fi fericiți 59% 57% 69% 75% 62% Sursă: BOP/FSD, mai 2005. Cât de reale sunt piedicile fericirii? În ceea ce privește obstacolele discutate mai sus în calea atingerii fericirii
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
Luând totul în considerare, cât de fericit(ă) vă considerați? Foarte fericit Destul de fericit Nu prea fericit Foarte nefericit Total Cei săraci nu pot fi fericiți 28% 28% 6% 60% 36% Cei care nu cred în Dumnezeu nu pot fi fericiți 59% 57% 69% 75% 62% Sursă: BOP/FSD, mai 2005. Cât de reale sunt piedicile fericirii? În ceea ce privește obstacolele discutate mai sus în calea atingerii fericirii, ne punem întrebarea: sunt aceste piedici reale, la nivel social? Afectează ele semnificativ nivelul fericirii
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
cu persoanele care au suferit în familia proprie, prin divorț sau văduvie. O proporție de 18% dintre cei divorțați sau văduvi declară că sunt foarte nefericiți, comparativ cu doar 4% dintre cei căsătoriți; 63% dintre cei căsătoriți declară că sunt fericiți, comparativ cu 38% dintre adulții divorțați sau văduvi. De asemenea, aproape 40% dintre cei divorțați sau văduvi declară că ar schimba totul dacă ar fi să trăiască viața de la capăt, față de doar 23% dintre cei căsătoriți. Mulțumirea cu prietenii este
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
cei divorțați sau văduvi declară că ar schimba totul dacă ar fi să trăiască viața de la capăt, față de doar 23% dintre cei căsătoriți. Mulțumirea cu prietenii este și ea asociată cu fericirea: de exemplu, dintre cei foarte mulțumiți, 75% sunt fericiți sau foarte fericiți, față de 43% dintre cei nu prea mulțumiți cu prietenii. Singura piedică în calea fericirii care pare să nu fie, de fapt, o piedică, este credința în Dumnezeu. În ciuda teoriilor împărtășite de majoritatea oamenilor, religiozitatea nu este asociată
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
în postura de observatori ai acestor obstacole. Putem astfel studia legătura dintre propria experiență și concepția despre fericire. Cei mai săraci Oamenii mai puțin înstăriți sunt în medie mai sceptici decât cei prosperi în ceea ce privește capacitatea celor săraci de a fi fericiți. Din acest punct de vedere, filozofia persoanelor mai înstărite reflectă proverbul „bogatul nu crede celui sărac”. De exemplu, 24% dintre cei care au autoturism cred că săracii pot fi fericiți, față de 19% dintre cei care nu au autoturism. În cazul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
decât cei prosperi în ceea ce privește capacitatea celor săraci de a fi fericiți. Din acest punct de vedere, filozofia persoanelor mai înstărite reflectă proverbul „bogatul nu crede celui sărac”. De exemplu, 24% dintre cei care au autoturism cred că săracii pot fi fericiți, față de 19% dintre cei care nu au autoturism. În cazul sărăciei, observatorii (și anume, persoanele mai înstărite) par să subestimeze dificultățile cu care se confruntă „trăitorii”, și anume cei mai săraci. Observatorii elaborează ceea ce am putea numi o teorie consolatoare
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
condițiilor necesare fericirii. Cei mai bolnavi O situație similară o întâlnim în cazul importanței acordate bolii în atingererea fericirii: cei care sunt foarte nemulțumiți de starea lor de sănătate sunt mai frecvent sceptici (70% consideră că bolnavii nu pot fi fericiți) decât cei foarte mulțumiți (doar 50% consideră că bolnavii nu pot fi fericiți). De asemenea, vârsta este asociată puternic cu teoria despre boală și fericire: dacă 13% dintre tinerii sub 24 de ani cred că oamenii bolnavi pot fi fericiți
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
importanței acordate bolii în atingererea fericirii: cei care sunt foarte nemulțumiți de starea lor de sănătate sunt mai frecvent sceptici (70% consideră că bolnavii nu pot fi fericiți) decât cei foarte mulțumiți (doar 50% consideră că bolnavii nu pot fi fericiți). De asemenea, vârsta este asociată puternic cu teoria despre boală și fericire: dacă 13% dintre tinerii sub 24 de ani cred că oamenii bolnavi pot fi fericiți, doar 4% dintre cei de peste 60 de ani cred acest lucru. Tabelul SEQ
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
fericiți) decât cei foarte mulțumiți (doar 50% consideră că bolnavii nu pot fi fericiți). De asemenea, vârsta este asociată puternic cu teoria despre boală și fericire: dacă 13% dintre tinerii sub 24 de ani cred că oamenii bolnavi pot fi fericiți, doar 4% dintre cei de peste 60 de ani cred acest lucru. Tabelul SEQ Tabelul \* ARABIC 3. Vârsta și concepția privind fericirea Categorii de vârstă Total Cei bolnavi... 18-24 ani 25-39 ani 40-59 ani 60 de ani și peste Nu pot
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
4% dintre cei de peste 60 de ani cred acest lucru. Tabelul SEQ Tabelul \* ARABIC 3. Vârsta și concepția privind fericirea Categorii de vârstă Total Cei bolnavi... 18-24 ani 25-39 ani 40-59 ani 60 de ani și peste Nu pot fi fericiți 48 57 66 70 63 Se poate, dar este greu 39 35 28 27 31 Pot fi fericiți 13 8 6 4 6 Total 100 100 100 100 100 Sursă: BOP/FSD, mai 2005. Observatorii bolii au o teorie consolatoare
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
privind fericirea Categorii de vârstă Total Cei bolnavi... 18-24 ani 25-39 ani 40-59 ani 60 de ani și peste Nu pot fi fericiți 48 57 66 70 63 Se poate, dar este greu 39 35 28 27 31 Pot fi fericiți 13 8 6 4 6 Total 100 100 100 100 100 Sursă: BOP/FSD, mai 2005. Observatorii bolii au o teorie consolatoare, în comparație cu cei care se consideră bolnavi. Este desigur posibil ca în spatele acestor diferențe să se ascundă și înțelegeri
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]