8,186 matches
-
sensul „carte de joc”, apoi „hartă”), "mastiquer" „a mesteca”, "sarcophage" „sarcofag”, "capsule" „capsulă” etc. Împrumuturile directe din greacă încep prin secolul al XIV-lea prin traduceri, de exemplu din Aristotel, intensificându-se în epoca Renașterii. De atunci sunt atestate în franceză cuvinte ca "analogue", "économie" „economie” sau "orchestre" „orchestră”. Adoptarea de cuvinte grecești continuă fără încetare, mai ales în limbajele științifice și tehnice: "botanique" „botanică”, "épisode", "phosphore" „fosfor” (secolul al XVII-lea); "acoustique", "euphorie", "sarcastique" (secolul al XVIII-lea); "aphone", "génétique
Lexicul limbii franceze () [Corola-website/Science/331267_a_332596]
-
grecesc și altul din altă limbă. Elementele prime de compunere savantă de origine greacă "archi-" ("archiconnu" „arhicunoscut”), "micro-" ("microfilm"), "mono-" ("monorail" „monoșină”), "hyper-" ("hypermarché" „hipermarket”) sau sufixele "-iser", "-isme" continuă să fie productive. Cuvinte grecești la origine au intrat în franceză și prin intermediul unor limbi moderne ca germana și engleza, care le-au adoptat mai întâi (vezi mai jos). Cuvinte italienești intră în limba franceză începând cu secolul al XIV-lea, prin intermediul comercianților. În acest secol sunt adoptate cuvinte ca "ambassade
Lexicul limbii franceze () [Corola-website/Science/331267_a_332596]
-
italienești intră în limba franceză începând cu secolul al XIV-lea, prin intermediul comercianților. În acest secol sunt adoptate cuvinte ca "ambassade" „ambasadă”, "buste" „bust”, "canon" „tun”, "importance" sau "police" „poliță” (în sensul financiar). În secolul al XV-lea apar în franceză cuvintele "banque" „bancă” și "banqueroute" „faliment al unei bănci”, aduse de cămătari italieni împreună cu activitatea lor. Influența italiană culmină în secolul al XVI-lea datorită unor evenimente istorice precum războaiele pentru teritorii din Italia, mai ales cele duse de regele
Lexicul limbii franceze () [Corola-website/Science/331267_a_332596]
-
balcon", "ballon" „minge”, "bouffon" „bufon”, "caleçon" „izmene”, "colonel", "festin", "jovial", "parapet", "récolte", "valise" etc. Și în secolul al XVII-lea mai sunt adoptate cuvinte italienești, precum "bandit", "bombe" „bombă”, "coupole" „cupolă”, "dessiner", "gazette" „gazetă”, "pantalon" etc. Cuvinte spaniole pătrund în franceză mai ales în secolul al XVII-lea. Este vorba mai întâi de cuvinte propriu-zis spaniole, precum "camarade" sau "moustique" „țânțar”, apoi de cuvinte din limbi amerindiene: "chocolat" „ciocolată”, "cacao", "tomate" „tomată”, "caoutchouc" „cauciuc”, "maïs" „porumb”. Limba portugheză aduce francezei mai
Lexicul limbii franceze () [Corola-website/Science/331267_a_332596]
-
în franceză mai ales în secolul al XVII-lea. Este vorba mai întâi de cuvinte propriu-zis spaniole, precum "camarade" sau "moustique" „țânțar”, apoi de cuvinte din limbi amerindiene: "chocolat" „ciocolată”, "cacao", "tomate" „tomată”, "caoutchouc" „cauciuc”, "maïs" „porumb”. Limba portugheză aduce francezei mai puține cuvinte: "caramel", "marmelade", "pintade" „bibilică” (portugheze propriu-zise), "ananas" (cuvânt dintr-o limbă amerindiană din Brazilia). Influența germanică asupra limbii franceze nu se limitează la suprastratul constituit de limba francilor, ci continuă în Evul Mediu cu împrumuturi din alte
Lexicul limbii franceze () [Corola-website/Science/331267_a_332596]
-
Belgia actuală, se adaugă cuvinte din domeniul pescuitului, marinei și comerțului aduse de olandezi în secolele XVI și XVIII. Astfel de cuvinte sunt "flétan" (numele unei specii de pește), "foc" „foc”, "matelot" și "vrac". Din limbile germanice nordice intră în franceză câteva cuvinte în secolele XVI-XIX: "homard" „homar”, "ski", "nickel" „nichel”, "tungstène" „tungsten”, "vanadium", "thorium" „toriu”. Ultimele patru, nume de metale, provin de la chimiști suedezi. Cuvinte din limba germană propriu-zisă, relativ puține la număr, intră în franceză începând cu secolul al
Lexicul limbii franceze () [Corola-website/Science/331267_a_332596]
-
germanice nordice intră în franceză câteva cuvinte în secolele XVI-XIX: "homard" „homar”, "ski", "nickel" „nichel”, "tungstène" „tungsten”, "vanadium", "thorium" „toriu”. Ultimele patru, nume de metale, provin de la chimiști suedezi. Cuvinte din limba germană propriu-zisă, relativ puține la număr, intră în franceză începând cu secolul al XII-lea: "liste" (sec. XII), "quille" „popic” (sec. XIII), "cric" (sec. XV). Numărul lor crește întrucâtva din secolul al XVI-lea, în primul rând prin cuvinte din domeniul mineritului, urmare a privilegiilor acordate de regele Francisc
Lexicul limbii franceze () [Corola-website/Science/331267_a_332596]
-
sec. XII), "quille" „popic” (sec. XIII), "cric" (sec. XV). Numărul lor crește întrucâtva din secolul al XVI-lea, în primul rând prin cuvinte din domeniul mineritului, urmare a privilegiilor acordate de regele Francisc I unor mineri germani. Astfel apar în franceză cuvintele "cobalt" (sec. XVI); "bismuth", "zinc" (sec. XVII); "feldspath" „feldspat”, "quartz" „cuarț” (sec. XVIII) . Sunt adoptate și cuvinte legate de viața cotidiană: "trinquer" „a ciocni pahare cu băutură” (sec. XVI), "chic" „șic” (sec. XVIII), "accordéon" „acordeon” (sec. XIX). În secolul
Lexicul limbii franceze () [Corola-website/Science/331267_a_332596]
-
XX-lea sunt adoptate mai multe cuvinte din domenii ca medicina ("allergie" „alergie”, "électrocardiogramme" „electrocardiogramă”), psihologia ("affect" „afect”, "autisme"), politica ("social-démocratie" „social-democrație”) etc. Acestea sunt de fapt formate din cuvinte grecești ("allergie", "électrocardiogramme", "autisme"), latinești ("affect") sau existente anterior în franceză și compuse după model german ("social-démocratie"). Prin intermediul germanei au intrat în franceză și câteva cuvinte din limbi central-europene, precum "calèche" „caleașcă” și "pistolet" din limba cehă, "coche" „diligență” și "sabre" „sabie” din limba maghiară, "cravate" „cravată” din limba croată (etnonimul
Lexicul limbii franceze () [Corola-website/Science/331267_a_332596]
-
alergie”, "électrocardiogramme" „electrocardiogramă”), psihologia ("affect" „afect”, "autisme"), politica ("social-démocratie" „social-democrație”) etc. Acestea sunt de fapt formate din cuvinte grecești ("allergie", "électrocardiogramme", "autisme"), latinești ("affect") sau existente anterior în franceză și compuse după model german ("social-démocratie"). Prin intermediul germanei au intrat în franceză și câteva cuvinte din limbi central-europene, precum "calèche" „caleașcă” și "pistolet" din limba cehă, "coche" „diligență” și "sabre" „sabie” din limba maghiară, "cravate" „cravată” din limba croată (etnonimul "hrvat" „croat”), "uhlan" „ulan” (militar cavalerist) din limba poloneză (care l-a
Lexicul limbii franceze () [Corola-website/Science/331267_a_332596]
-
sabre" „sabie” din limba maghiară, "cravate" „cravată” din limba croată (etnonimul "hrvat" „croat”), "uhlan" „ulan” (militar cavalerist) din limba poloneză (care l-a preluat din limba turcă). Împrumuturile din engleză, atât britanică, cât și americană, sunt cele mai numeroase în franceza actuală, majoritatea lor fiind relativ de dată recentă, dar sunt și împrumuturi mai vechi, de exemplu "beaupré" „catarg (orizontal)” (sec. XIV), "carpette" „carpetă” (sec. XVI), "flanelle" „flanelă” (sec. XVII). Influența engleză se face simțită începând cu mijlocul secolului al XVII
Lexicul limbii franceze () [Corola-website/Science/331267_a_332596]
-
de executarea regelui Carol I (1649) și revocarea Edictului de la Nantes de către Ludovic al XIV-lea (1685), care provoacă emigrarea multor protestanți francezi în Anglia. Aceștia primesc în vizită numeroși intelectuali francezi, care admiră instituțiile politice engleze. Astfel apar în franceză cuvinte ca "speaker" „președintele Camerei Comunelor”, "pamphlet" „pamflet” și "session" „sesiune”, apoi în secolul al XVIII-lea "motion" „moțiune”, "budget" „buget”, "législature" „legislatură”, "mémorandum", "vote" „vot”. În acest secol se manifestă o adevărată anglomanie, care aduce limbii franceze și cuvinte
Lexicul limbii franceze () [Corola-website/Science/331267_a_332596]
-
domeniile, dar în cazul limbii franceze această influență este favorizată și de faptul că 28,24 % din lexicul limbii engleze sunt împrumuturi din latină și 5,3 % împrumuturi din greacă, limbi care sunt surse foarte importante de împrumuturi și pentru franceză. Dintre exemplele de mai sus, "carpette", "pamphlet", "session", "motion", "législature", "mémorandum", "vote" sunt la bază cuvinte latinești. În plus, influențele reciproce dintre engleză și franceză sunt intense și neîntrerupte începând cu cucerirea Angliei, în secolul al XI-lea, de către normanzii
Lexicul limbii franceze () [Corola-website/Science/331267_a_332596]
-
5,3 % împrumuturi din greacă, limbi care sunt surse foarte importante de împrumuturi și pentru franceză. Dintre exemplele de mai sus, "carpette", "pamphlet", "session", "motion", "législature", "mémorandum", "vote" sunt la bază cuvinte latinești. În plus, influențele reciproce dintre engleză și franceză sunt intense și neîntrerupte începând cu cucerirea Angliei, în secolul al XI-lea, de către normanzii vorbitori ai unei limbi "oïl". Astfel, 28,3 % din cuvintele englezești sunt de origine normandă sau franceză. Un fenomen interesant este „întoarcerea” în franceză a
Lexicul limbii franceze () [Corola-website/Science/331267_a_332596]
-
și franceză sunt intense și neîntrerupte începând cu cucerirea Angliei, în secolul al XI-lea, de către normanzii vorbitori ai unei limbi "oïl". Astfel, 28,3 % din cuvintele englezești sunt de origine normandă sau franceză. Un fenomen interesant este „întoarcerea” în franceză a multor cuvinte intrate din aceasta în engleză în timpul Evului Mediu. Dintre exemplele de mai sus este cazul cuvintelor "budget", "frac", "court", "cricket", "sport", "record", "tennis". Alte cuvinte conțin elemente sau unul din elemente franceze la origine, combinate în engleză
Lexicul limbii franceze () [Corola-website/Science/331267_a_332596]
-
elemente sunt de origine franceză; "touriste" < "tourist", din cuvântul francez "tour" și sufixul latinesc (grecesc la origine) "-ist"; "globe-trotter", din cuvintele de origine franceză "globe" și "trot", cu sufixul englezesc "-er". În limbajele științifice și tehnice, majoritatea cuvintelor preluate de franceză din engleză sunt de fapt formate în aceasta pe baza unor cuvinte latinești sau grecești. De exemplu "abrasif" „abraziv”, "admittance" „admitanță” și "vitamine" „vitamină” sunt formate pe baze latinești, iar "systémique" „sistemic”, "topologie" și "xénon" „xenon” pe baze grecești. Cuvinte
Lexicul limbii franceze () [Corola-website/Science/331267_a_332596]
-
fapt formate în aceasta pe baza unor cuvinte latinești sau grecești. De exemplu "abrasif" „abraziv”, "admittance" „admitanță” și "vitamine" „vitamină” sunt formate pe baze latinești, iar "systémique" „sistemic”, "topologie" și "xénon" „xenon” pe baze grecești. Cuvinte arabe au intrat în franceză pe mai multe căi. Încă în Evul Mediu, contactele dintre cruciați și arabi, precum și vecinătatea cu Spania cucerită de arabi au avut unele consecințe lingvistice. De exemplu, din secolul al XII-lea datează în franceză cuvântul "amiral" cu sensul de
Lexicul limbii franceze () [Corola-website/Science/331267_a_332596]
-
Cuvinte arabe au intrat în franceză pe mai multe căi. Încă în Evul Mediu, contactele dintre cruciați și arabi, precum și vecinătatea cu Spania cucerită de arabi au avut unele consecințe lingvistice. De exemplu, din secolul al XII-lea datează în franceză cuvântul "amiral" cu sensul de „emir” la sarazini, iar din secolul al XIII-lea cu sensul de astăzi. Alte cuvinte împrumutate în acea epocă sunt "farde" devenit ulterior prin derivare "fardeau" „povară” (sec. XII); "arsenal", "jarre" „urcior”, "luth" „lăută” (sec
Lexicul limbii franceze () [Corola-website/Science/331267_a_332596]
-
arabe, de exemplu "hasard" „întâmplare, hazard” (sec. XII); "algorithme" „algoritm” (sec. XIII); "guitare" „ghitară”, împrumutat de arabă din greacă (sec. XIII). În Evul Mediu, cărturarii arabi excelează în științe. Ei aduc în Europa o seamă de termeni care intră în franceză prin intermediul latinei medievale, din domenii ca: Și prin intermediul englezei au intrat câteva cuvinte arabe în franceză, de exemplu "moire" „moar” (sec. XVII), apoi "mohair" (sec. XIX), cu același etimon ca primul cuvânt. Unele cuvinte au intrat în argoul militarilor francezi
Lexicul limbii franceze () [Corola-website/Science/331267_a_332596]
-
arabă din greacă (sec. XIII). În Evul Mediu, cărturarii arabi excelează în științe. Ei aduc în Europa o seamă de termeni care intră în franceză prin intermediul latinei medievale, din domenii ca: Și prin intermediul englezei au intrat câteva cuvinte arabe în franceză, de exemplu "moire" „moar” (sec. XVII), apoi "mohair" (sec. XIX), cu același etimon ca primul cuvânt. Unele cuvinte au intrat în argoul militarilor francezi, cu ocazia cuceririlor franceze din Magreb, în secolul al XIX-lea. Dintre acestea unele se păstrează
Lexicul limbii franceze () [Corola-website/Science/331267_a_332596]
-
ocazia cuceririlor franceze din Magreb, în secolul al XIX-lea. Dintre acestea unele se păstrează în registrul familiar, de exemplu "toubib" „doctor” (medic), "clébard" „javră”, "souk" „harababură” (în arabă „piață”). Începând cu anii 1960, în urma imigrației din Magreb, vorbitorii de franceză preiau unele cuvinte din domeniul gastronomic, precum "couscous" (mâncare pe bază de urluială de grâu fiartă), "merguez" (cârnăcior din carne de oaie) sau "méchoui" (miel sau oaie la proțap; masă la care se servește). Alte cuvinte sunt limitate la registrul
Lexicul limbii franceze () [Corola-website/Science/331267_a_332596]
-
la proțap; masă la care se servește). Alte cuvinte sunt limitate la registrul familiar: "fissa" „repede”, "un chouia" „un pic”, "avoir la baraka" „a avea baftă”. La fel ca majoritatea limbilor europene, indiferent de familia din care fac parte, și franceza a adoptat numeroase cuvinte internaționale. Acestea aparțin unor domenii variate, mai ales științifice și tehnice, din care multe au intrat în vorbirea curentă: Sursa directă a acestor cuvinte poate fi limba în care au apărut inițial, de exemplu în cazul
Lexicul limbii franceze () [Corola-website/Science/331267_a_332596]
-
când reflectă o realitate specifică unei anumite țări (monedele naționale, "hamburger", "pizza") ori, în cazul termenilor științifici și tehnici, din limba descoperitorului sau inventatorului ("aluminium", "dinosaure", "téléphone"). Alteori este vorba de o limbă intermediară, ca în cazul cuvintelor "chocolat" (în franceză intrat din spaniolă, care l-a împrumutat din limba nahuatl) sau "algèbre" (din arabă, prin intermediul latinei medievale). În cazul numelor de unități de măsură formate din numele de familie ale unor savanți, precum "volt", nu se poate vorbi despre o
Lexicul limbii franceze () [Corola-website/Science/331267_a_332596]
-
conjugarea a doua), de la ele s-au derivat alte cuvinte pe teren francez ("bijou" > "bijoutier", "bijouterie"; "gémir" > "gémissement" „geamăt”, "camarade" > "camaraderie"). Uneori împrumutul ia formă franceză prin etimologie populară. Astfel, sintagma engleză "country dance" „dans de la țară” a devenit în franceză "contredanse", primul element fiind interpretat greșit ca fiind "contre" „contra”. Cuvântul împrumutat poate fi integrat fonetic și morfologic, dar să fie simțit totuși ca un împrumut, dacă denumește o realitate străină. Este, de exemplu, cazul cuvântului "zèbre", care se pronunță
Lexicul limbii franceze () [Corola-website/Science/331267_a_332596]
-
exprimă bucurie, durere, mânie, mirare, decepție etc., care cu timpul s-au fixat într-o anumită formă sonoră articulată. Unele, din cauza originii lor, sunt asemănătoare în diferite limbi, fără să fie vorba de împrumuturi. Exemple de asemenea interjecții sunt în franceză "ah", "hé", "oh", "pst" etc. Pe lângă interjecțiile de acest fel există și unele create prin conversiune din alte părți de vorbire (vezi mai jos). Onomatopeele imită zgomote prin complexe sonore compuse din sunete ale limbii. Unele sună la fel sau
Lexicul limbii franceze () [Corola-website/Science/331267_a_332596]