8,881 matches
-
așa multe trupe în Capitală, toate se îndreaptă spre Milcov. Ce o fi acolo? Joi, o știre pozitivă. În comunicatul lor: „Nimic nou“. Aceasta este formula pe care noi o interpretăm că le merge rău. Mai vorbea Bukarester Tagblatt cu furie de răs punsul Aliaților la propunerile de pace ale împăratului. Nu l-au publicat însă, dar o telegramă din Paris spunea că s-au întrunit Ca merele române la Iași și au votat prin aclamație urmărirea răz boiului până la extrem
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
-i mai dăm curaj. Erau de față toată comisia interimară, Lupu Costache, Mihail Popescu, Crăsnaru etc. Chiar în ziua aceea s-a schimbat brusc și timpul într-un crivăț uscat și înghețat, după o ploaie rece, și în urmă, cu furie, viscolul, care era să fie fără încetare 15 zile de-a rândul, aducând cu el o zăpadă nemaipomenită și cea mai grea iarnă ce am îndurat vreodată. Astfel trecu Sf. Ion, fără o aluzie la ziua atât de sărbătorită în
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
din urmă interzicere îmi era foarte penibilă și cu greu am comunicat o bietelor femei, asigurându-le însă că va veni ziua dorită de ele și de mine, când le voi deschide din nou ușa. Se spunea că această nouă furie a germanilor era pricinuită de știrile rele de pe frontul Somme și [de] luarea Bagdadului de englezi. Nemaiputând nici ieși din casă, nici primi pe nimeni, eram triști, dar liniștiți, când sosi d. Tzigara, anunțându-ne că șederea noastră în București
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
al vrăjmașului, le cânta laude la început, dar mai târziu a scris unui prieten la Berlin o scrisoare spirituală, bătându-și joc de toate prostiile germanilor. Acel prieten lucra cu Ludendorff, care, apucând scrisoarea, a trimis-o la Bucu rești. Furie a personagiilor acuzate, percheziție, confiscarea scri sorilor de la Bussche și internare. Că va vorbi pentru aprovizio narea noastră. Moos sosi și el, mă vesti că, deoarece Lia nu poate pleca, voi porni eu singură, dar îmi refuză orice mijloace de
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
administrativ. Marghiloman mai pierduse din iluzii, cel puțin partizanii lui, ca Bărbulescu și alții, pretindeau că nu-i mai pot vedea. czernin Mama ne trimise și Cartea Roșie a lui Czernin, în care se zugrăvea caracterul lui violent până la extrem. Furia în contra regelui și a lui Ionel, exprimată în termeni așa de cruzi, arată îndestul că era convins de detronarea celui dintâi și, prin urmare, de dispariția celui de al doilea de pe scena politică. Nu și-a închipuit că el va
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
umplu de scârbă și indignare, mai ales că [Stere] ne fusese prieten și că-l credeam cu sufletul curat, de apostol. Uneori îl presupuneam bolnav, alteori ne părea rău de inteligența și cultura lui puse într-o astfel de slujbă. Furia lui în contra războiului și a celor ce l-au făcut era așa de mare, încât în 5 septembrie publică un articol subscris de două ori, în care își bătea joc de Independență, de Coroane de oțel, în care oamenii cei
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
la cantina noastră pentru sosirile și plecările soldaților și ofițerilor români. Cu mine era și Liseta Greceanu care s-a dus, de curiozitate, să-i vadă, eu le am întors spatele până au pornit unii în vagon, ceilalți în oraș. Furia noastră în contra lor era cu atât mai mare, cu cât descoperisem pe sub mână o parte din condițiile faimoasei păci: cesiunea Dobrogei, trecerea pe Olt până la Călimănești, pe Cerna până la Turnu-Severin, pe Prahova până la mănăstirea Predeal, pădurile, cerealele, pescăriile, petrolul, controlul
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
asupra lui parastasul părinților, fusei la morminte cu mai multe geamantane în automobil, încărcai tot ce aveam acolo, afară de mobile, și îmi părăsii de veci acel scump locaș. Când se întoarse doamna din străinătate și află de mutarea mea, nouă furie, dar pe care nu avu ocazia să mi-o arate, căci o evitai. La parastasul din noiembrie, mă invită să petrec noaptea, refuzai, bineînțeles, scriindu i că am în acea zi o conferință a d-lui Lapedatu la Universitatea Liberă
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
de rău și să nu se atace pe fostul rege Carol II; 3. Să nu întâlnească pe prințesa Elisabeta. Aceasta fusese foarte violentă și necuviincioasă la plecarea din țară a Elenei. Îi trăsese chiar o palmă într-un moment de furie. Formarea noului guvern al generalului Antonescu a fost lungă și laborioasă. S-au lăsat miniștrii din cabinetul Gigurtu să subscrie cedarea Dobrogei și Transilvaniei. Cum tot sub dictatură ne aflăm, germanii, prin Garda de Fier, au pus mâna pe guvern
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
a scris-o. * Arderea pe rug nu se mai practică; Inchiziția - da! * Atunci când ne răstignim unul pe altul, folosim cuvinte în locul cuielor. * Vai de steaua celor care și-au făcut din stele căzătoare chip cioplit. * Erupțiile vulcanice sunt crize de furie ale Pământului. * Peștii sunt ființe care nu au vrut să evolueze în oameni. * Necuvântătoarele au avantajul de a nu spune prostii. * Animalele domestice au acceptat sclavia pentru a ușura viața omului. * A stăpâni lumea nu înseamnă a fi superior ei
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
un spectacol de teatru, asistându-l parcă să-și spună rolul bine învățat și pus în scenă cu tot felul de gesticulări. Tăceam și ascultam fierbând la foc mic și cum era normal am început și eu să clocotesc de furie, amintindu-i de toate cele adresate mie de când venisem în tabără. Când am auzit că nu mai are ce vorbi cu mine, m-am întors și am urcat în cameră, făcându-mi bagajul. Imediat, ghicindu-mi gândul, au intrat în
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
întrebuințându-se ca mijloc respectiv contra bolnavilor privarea de mâncare, faptele fiind descrise textual astfel: "alienații când devin furioși se pun în bașcă, uneori și în cămașa de forță, dar niciodată nu li se dă calmante. Dacă un alienat în furia lui ar fi adresat cuvinte injurioase cuiva sau ar fi fost agresiv, se trimite la bașcă și în aceeași zi nu i se permite a i se da mâncare; acest fapt s-a întâmplat fiind eu de față și a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
ia atitudine. Să mai notez că poezia incriminată fusese publicată de revista Luceafărul, seria Ștefan Bănulescu. Perfida intervenție demascatoare a trezit parcă un resort care stătea adormit în Ceaușescu, mai mult apatic până în acel moment. El a izbucnit roșu de furie: — Dar unde era redactorul care a publicat poezia, cum răspunde el de ceea ce publică? Trebuie dat afară imediat! În tăcerea consternată care a urmat, atenția tuturor a fost atrasă de reacția lui Geo Bogza. Lent, solemn, acesta s-a ridicat
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
neliniștitor, obsedant, întruchipat simbolic de „trista vietate“, câinele Degringo. Urmează poeziile din Nevoia de cercuri (1966), mai lirice decât... Aventurile lirice. Ele captează ecouri din spațiile intimității, ale erosului, cultivă tonul elegiac. Dar nu exclud nici sarcasmele, umorile negre, exasperările, furiile, pendularea între râs și plâns, în vechiul spirit din Aritmetică sau din Libertatea..., volume de altfel încorporate în Nevoia de cercuri. Acum poetul își reprezintă un „personaj“, o proiecție a ideii sale despre condiția umană. Acest personaj este un ins
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
în afirmațiile lui acuzatoare, ce este învinuire întemeiată sau numai bănuială fără putință de confirmare. Dar până atunci, asistăm la autosurparea galopantă a unui prestigiu, nefericit efect al abandonării în voia pornirilor resentimentare date la iveală cu un fel de furie. Iar din resentiment ce literatură poate ieși? O literatură pe care D. Țepeneag a supraevaluat-o cândva „de dragul cauzei“ și pe care acum o privește cu extremă severitate: „Cum s ar putea, mai exact, caracteriza acest soi de literatură? Sigur
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
Headlong Horses, Headless Horsemen: An Essay on the Chivalric Epics of Pulci, Boiardo, and Ariosto", în Exile and Change în Renaissance Literature, Yale University Press, New Haven, 1984, pp. 33-75. Giannotti, Donato, "Della repubblica de' viniziani", în Opere, 2 vol., Furio Diaz (ed.), Marzorati, Milano, 1974, I, p. 129. Gilbert, Felix, "Otto Hintze", în Gilbert, History: Choice and Commitment, Harvard University Press, Cambridge, Mass., 1977, pp. 242-274. Goldthwaite, Richard A., The Building of Renaissance Florence: An Economic and Social History, Baltimore
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Tip. del Seminario, 1847; și Rinaldo Fulin, "Frammento inedito dell' Itinerario în terra fermă di Marino Sanuto", Archivio veneto, 22 (1871), pp. 1-48. A se compară și cu Donato Giannotti, "Della repubblica de' viniziani", în idem, Opere, vol. 2, (ed.) Furio Diaz, Marzorati, Milano, 1974, I, p. 129. Procedurile venețiene de apel, inclusiv acelea implicându-i pe Auditori Novi, au fost recent reconstituite după "leze Pisana" din1492, text publicat în Novissimorum Statutorum ac Venetarum Legum Volumen, Pinelli, Veneția, 1729, fols. 156v-158v
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
frontiere și tânguindu-și mila?", se întreabă romancierul european, pentru a continua:"Ajuns-a el la vreun rezultat practic preamărindu-și națiunea și hulind tot ce nu e român? Ori poate că tocmai dimpotrivă, exploatând simțământul național deslănțuit cu atâta furie de dânsul, au putut și mai bine să-și rotunjească domeniile, să-ngenuncheze poporul și să devină "marii români" de azi...?" În treacăt fie zis, recunoaștem aici, în aceste formulări propagandistice, găunoșenia viitoarei limbi de lemn pe care o vor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
se poate de exactă și rămâne valabilă până în ziua de azi când vocile se întretaie într-o polemică mult mai subtilă, fiecare din preopinenți luând atitudine tranșant belicoasă de parcă și-ar disputa propria existență, propria cauză. Discreditarea de către unii stârnește furii în tabăra adoratorilor, "apărători ai altarului" poetului, "strigând în gura mare "profanare!" când cineva încearcă să-l vadă pe poet ca om". Sunt acestea ideile pe care medicul C. Vlad le etalează în Prefața unei cărți incitante pentru vremea aceea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
toate zilele. Atunci toată lumea, care se afla în fața dărâmăturilor transparentului, se prinse de mână într-o horă strașnică, uriașă, cum nu se mai văzuse în orașul nostru, în care oameni de toate vârstele, de toate treptele sociale, jucau cu o furie ne bună și în acelaș timp cântau în cor: Hai să dăm mână cu mână Cei cu inima română; Să-nvârtim hora frăției Pe pământul României; Unde-i unul nu-i putere La nevoi și la durere, Unde-s doi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
să mă cârpe-e-ști! În aceeași clipă auzii o zdravănă palmă răsunând pe obrazul birjarului, așa de zdravănă, că i-a căzut pălăria și chitia 86 de pe cap. Atâta mi-a trebuit și mie! Imediat îl lovii și eu cu aceeași furie pe celălalt obraz, încât fața jidanului căpătă o coloare stacoșie parc-ar fi fost sulemenită. Eu, dealtfel, nu sunt un om pornit, supus la accese de iuțală. Mărturisesc însă că în acel moment nu mai știam ce fac, molipsit fiind
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
celălalt obraz, încât fața jidanului căpătă o coloare stacoșie parc-ar fi fost sulemenită. Eu, dealtfel, nu sunt un om pornit, supus la accese de iuțală. Mărturisesc însă că în acel moment nu mai știam ce fac, molipsit fiind de furia fratelui meu. Ha-a-a-a! Dv. Mă bateți, mă ucideți ca-n codru!... urlă jidanul exasperat. Las că voi învăța eu!... Îți vedea dv. cum se bat oamenii la noi. Hi!... strigă el biciuind caii, care porniră în trap mare. Și astăzi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
și fără să fiu expus la lovituri sau împușcături. Dumnezeule!... ce vra să zică turbarea omului!... Bine a zis poetul Schiller: "Stricător e dintele tigrului, periculos e tigrul trezit din somn, dar mai grozav decât toate grozăviile e omul în furia lui". Nu voi uita niciodată priveliștea ce aveam dinaintea ochilor. Peste patru mii de oameni ieșiți din minte se îmbrânceau, vociferau, înjurau, învârtind o pădure de ciomege deasupra capetelor lor. Ce vroiau ei? Să meargă la Palat, să puie mâna
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
Iar eu, care stam culcat și priveam la toate aceste fără ca lucrul să-mi pară neînțeles sau peste fire, m-am simțit deodată rădicat în sus și luat în neștire de vârtejul danțului. Ș-atunci, Dumnezeule!... S-a stârnit o furie de joc nepotolită, o orgie turbată, satanică; râdeau munții, se strâmba luna, crâșneau din dinți plăieșii, arcașii, pușcașii și se zbuciumau a peire, parcă-i vânturau ielele, și s-ar fi zbuciumat așa cât lumea, dacă năprasnic un fulger născut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
1983: 204) Concluzie Din nou, cei mulți sunt mai incoruptibili decât cei puțini; ei sunt ca o cantitate mai mare de apă care este mai greu de impurificat decât o cantitate mică. Individul este pasibil de a fi biruit de furie sau de altă pasiune, iar atunci rațiunea sa este obligatoriu pervertită; dar este greu de presupus că un număr mare de persoane ar fi toate prinse de aceeași pasiune și ar greși toate în același timp. (Aristotel Politica, 1286a) În
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]