8,779 matches
-
apartenență la consensul „civilizat”, nu ține în niciun caz de presupusa „prezumțiozitate” a afirmațiilor mele. Pentru ei, filmul „nu păcătuiește printr-o exotizare fundamentală”. Merită, cred, să ne întrebăm care o fi limita dincolo de care exotizarea devine fundamentală? Despre importanța geografiei locale Un alt argument bizar adus de Gorzo și Lazăr este acela că dacă filmul nu are o estetică de „documentar observațional”, gen Moartea domnului Lăzărescu, atunci nu ar fi nevoie de respectarea geografiei reale a locului. Ni se spune
Artă, politică, ouă încondeiate și forța de seducție a clovnului vestic. Din nou despre Toni Erdmann (I) () [Corola-website/Science/296165_a_297494]
-
care exotizarea devine fundamentală? Despre importanța geografiei locale Un alt argument bizar adus de Gorzo și Lazăr este acela că dacă filmul nu are o estetică de „documentar observațional”, gen Moartea domnului Lăzărescu, atunci nu ar fi nevoie de respectarea geografiei reale a locului. Ni se spune că filmul ar practica „un alt fel de realism” și că „un bucureștean observă falsele proximități geografice create prin montaj, dar dacă un londonez sau un sătmărean nu le observă, cu atît mai bine
Artă, politică, ouă încondeiate și forța de seducție a clovnului vestic. Din nou despre Toni Erdmann (I) () [Corola-website/Science/296165_a_297494]
-
atît mai bine”. Acest pasaj este problematic pe mai multe planuri. În primul rând, nu definește ce fel de realism ar practica Toni Ermann</strong>, ca să înțelegem de ce în acest fel specific de realism nu e o problemă ne-respectarea geografiei. Să zicem că e o scăpare din viteză. <strong>Însă problema principală este alta - faptul că Gorzo și Lazăr dau credit unui soi de autonomie a esteticului, în care practicarea „unui anumit fel de realism” face perfect în regulă ignorarea
Artă, politică, ouă încondeiate și forța de seducție a clovnului vestic. Din nou despre Toni Erdmann (I) () [Corola-website/Science/296165_a_297494]
-
Să zicem că e o scăpare din viteză. <strong>Însă problema principală este alta - faptul că Gorzo și Lazăr dau credit unui soi de autonomie a esteticului, în care practicarea „unui anumit fel de realism” face perfect în regulă ignorarea geografiei locale.</strong> Departe de a fi doar „o pedanterie”, și indiferent de estetica aleasă, acest tip de ignoranță, vizibil pentru orice localnic, se încadrează într-o lipsă de respect tipic colonială pentru configurarea materială a unui spațiu subaltern. Ignoranța aceasta
Artă, politică, ouă încondeiate și forța de seducție a clovnului vestic. Din nou despre Toni Erdmann (I) () [Corola-website/Science/296165_a_297494]
-
depărtat de realismul documentarist / observațional, nu justifică, din punct de vedere politic, acest tip de ignoranță. Gorzo și Lazăr se întreabă, probabil ironic, dacă „David Schwartz e întru totul sigur că <strong>Eu sînt Cuba</strong> e perfect respectuos cu geografia de acolo”. Dacă este perfect respectuos este probabil imposibil de spus, având în vedere că <strong>Soy Cuba</strong> e făcut acum peste 50 de ani, și că a fost, la momentul realizării, un film istoric, deci care prezenta cel
Artă, politică, ouă încondeiate și forța de seducție a clovnului vestic. Din nou despre Toni Erdmann (I) () [Corola-website/Science/296165_a_297494]
-
din <strong>Toni Erdmann</strong>. Deși <strong>Soy Cuba</strong> e departe de a fi un film realist-observațional, această atenție, cel puțin la aspectele cele mai recognoscibile ale configurației Havanei, dă greutate și întărește senzația de respect pentru istoria și geografia locală a echipei cubano-sovietice. Este o întrebare importantă dacă, în ipoteza că Maren Ade ar fi ales să filmeze în Berlin, și-ar fi pus personajele să intre în casă din Alexanderplatz și iasă în față la Checkpoint Charlie. Puțin
Artă, politică, ouă încondeiate și forța de seducție a clovnului vestic. Din nou despre Toni Erdmann (I) () [Corola-website/Science/296165_a_297494]
-
echipei cubano-sovietice. Este o întrebare importantă dacă, în ipoteza că Maren Ade ar fi ales să filmeze în Berlin, și-ar fi pus personajele să intre în casă din Alexanderplatz și iasă în față la Checkpoint Charlie. Puțin probabil. Nerespectarea geografiei locale se întâmplă rareori în filme cu pretenții de etnografiere a unor medii din orașe „importante”, din „lumea întâi”. Însă este perfect la îndemână, când vorbim de orașe oricum „necunoscute”, pe care le prezentăm „etnografic” spectatorului vestic. Despre clase sociale
Artă, politică, ouă încondeiate și forța de seducție a clovnului vestic. Din nou despre Toni Erdmann (I) () [Corola-website/Science/296165_a_297494]
-
din ce în ce mai rapid discipline științifice profesionale. Antoine Lavoisier și alții chimiști și fizicieni au început să conecteze lumea animată și neanimată prin chimie și fizică. Naturalist-exploratorii au cercetat interacțiunile între organismele și ambianța și metode prin care aceste legături depind de geografie — fondând discipline precum biogeografie, ecologie și etologie. Naturaliștii au început să nu mai sprijine esențialismul și să ia în considerare importanța extincției și caracterul schimbător al speciilor. Teoria celulară a dat o nouă perspectivă asupra bazelor fundamentale ale vieții. Aceste
Biologie () [Corola-website/Science/296515_a_297844]
-
Geografia (din grecescul "γεωγραφία"—"geographia", însemnând „a descrie pământul”) este știința care studiază relieful, terenurile, trăsăturile, locuitorii și fenomenele Pământului. O traducere literală ar fi „să descrii sau să scrii despre Pământ”. Prima persoană care a folosit cuvântul „geografie” a fost
Geografie () [Corola-website/Science/296518_a_297847]
-
Geografia (din grecescul "γεωγραφία"—"geographia", însemnând „a descrie pământul”) este știința care studiază relieful, terenurile, trăsăturile, locuitorii și fenomenele Pământului. O traducere literală ar fi „să descrii sau să scrii despre Pământ”. Prima persoană care a folosit cuvântul „geografie” a fost Eratosthenes (276—194 î.Hr.). Patru direcții tradiționale ale cercetării în domeniul geografiei sunt analiza spațială a fenomenelor naturale și umane (geografia ca un studiu al distribuției), studiul fizic (al locurilor și regiunilor), studiul relației dintre om și uscat
Geografie () [Corola-website/Science/296518_a_297847]
-
studiază relieful, terenurile, trăsăturile, locuitorii și fenomenele Pământului. O traducere literală ar fi „să descrii sau să scrii despre Pământ”. Prima persoană care a folosit cuvântul „geografie” a fost Eratosthenes (276—194 î.Hr.). Patru direcții tradiționale ale cercetării în domeniul geografiei sunt analiza spațială a fenomenelor naturale și umane (geografia ca un studiu al distribuției), studiul fizic (al locurilor și regiunilor), studiul relației dintre om și uscat și cercetarea în domeniul științelor Pământului. Cu toate acestea, geografia modernă este o disciplină
Geografie () [Corola-website/Science/296518_a_297847]
-
traducere literală ar fi „să descrii sau să scrii despre Pământ”. Prima persoană care a folosit cuvântul „geografie” a fost Eratosthenes (276—194 î.Hr.). Patru direcții tradiționale ale cercetării în domeniul geografiei sunt analiza spațială a fenomenelor naturale și umane (geografia ca un studiu al distribuției), studiul fizic (al locurilor și regiunilor), studiul relației dintre om și uscat și cercetarea în domeniul științelor Pământului. Cu toate acestea, geografia modernă este o disciplină cuprinzătoare care încearcă să înțeleagă Pământul cu toate complexitățile
Geografie () [Corola-website/Science/296518_a_297847]
-
ale cercetării în domeniul geografiei sunt analiza spațială a fenomenelor naturale și umane (geografia ca un studiu al distribuției), studiul fizic (al locurilor și regiunilor), studiul relației dintre om și uscat și cercetarea în domeniul științelor Pământului. Cu toate acestea, geografia modernă este o disciplină cuprinzătoare care încearcă să înțeleagă Pământul cu toate complexitățile sale naturale și artificiale — nu doar unde sunt obiectele, dar și cum au fost create și cum vor fi. Ca „legătură dintre om și științele fizice”, geografia
Geografie () [Corola-website/Science/296518_a_297847]
-
geografia modernă este o disciplină cuprinzătoare care încearcă să înțeleagă Pământul cu toate complexitățile sale naturale și artificiale — nu doar unde sunt obiectele, dar și cum au fost create și cum vor fi. Ca „legătură dintre om și științele fizice”, geografia este divizată în două mari ramuri, geografia umană și geografia fizică. Anaximandru din Milet (cca. 610 î.Hr. - cca. 545 î.Hr.), se pare că este menționat de către istoricii greci ca fiind adevăratul fondator al geografiei. Se consideră că Anaximandru este inventatorul
Geografie () [Corola-website/Science/296518_a_297847]
-
încearcă să înțeleagă Pământul cu toate complexitățile sale naturale și artificiale — nu doar unde sunt obiectele, dar și cum au fost create și cum vor fi. Ca „legătură dintre om și științele fizice”, geografia este divizată în două mari ramuri, geografia umană și geografia fizică. Anaximandru din Milet (cca. 610 î.Hr. - cca. 545 î.Hr.), se pare că este menționat de către istoricii greci ca fiind adevăratul fondator al geografiei. Se consideră că Anaximandru este inventatorul unui instrument, cu care grecii puteau să
Geografie () [Corola-website/Science/296518_a_297847]
-
Pământul cu toate complexitățile sale naturale și artificiale — nu doar unde sunt obiectele, dar și cum au fost create și cum vor fi. Ca „legătură dintre om și științele fizice”, geografia este divizată în două mari ramuri, geografia umană și geografia fizică. Anaximandru din Milet (cca. 610 î.Hr. - cca. 545 î.Hr.), se pare că este menționat de către istoricii greci ca fiind adevăratul fondator al geografiei. Se consideră că Anaximandru este inventatorul unui instrument, cu care grecii puteau să măsoare latitudinea. De
Geografie () [Corola-website/Science/296518_a_297847]
-
legătură dintre om și științele fizice”, geografia este divizată în două mari ramuri, geografia umană și geografia fizică. Anaximandru din Milet (cca. 610 î.Hr. - cca. 545 î.Hr.), se pare că este menționat de către istoricii greci ca fiind adevăratul fondator al geografiei. Se consideră că Anaximandru este inventatorul unui instrument, cu care grecii puteau să măsoare latitudinea. De asemenea se crede că Anaximandru este primul om care a prezis eclipsa de soare. Tot grecii au fost cei care pentru prima oară au
Geografie () [Corola-website/Science/296518_a_297847]
-
consideră că Anaximandru este inventatorul unui instrument, cu care grecii puteau să măsoare latitudinea. De asemenea se crede că Anaximandru este primul om care a prezis eclipsa de soare. Tot grecii au fost cei care pentru prima oară au explorat geografia atât ca știință cât și ca artă, acest lucru realizându-se prin intermediul cartografiei, filosofiei, literaturii sau chiar al matematicii. În privința primei persoane care a afirmat că forma Pământului este sferică există semne de întrebare, crezându-se că primul care a
Geografie () [Corola-website/Science/296518_a_297847]
-
a fost facută de catre Hipparchus. El a creat un sistem sexazecimal derivat din matematica babiloniană. Paralelele și meridianele erau divizate în 360°, fiecare grad având distanța de 60′ (minute). Din secolul al treilea, metodele chinezești de studiere și scriere a geografiei literare au devenit mult mai complexe decât cele europene mult mai târziu scrise (de prin secolul 13). Geografii chinezi ca Liu An, Pei Xiu, Jia Dan, Shen Kuo, Fan Chengda și Xu Xiake au scris pagini importante. Perioada evului mediu
Geografie () [Corola-website/Science/296518_a_297847]
-
erau divizate în 360°, fiecare grad având distanța de 60′ (minute). Din secolul al treilea, metodele chinezești de studiere și scriere a geografiei literare au devenit mult mai complexe decât cele europene mult mai târziu scrise (de prin secolul 13). Geografii chinezi ca Liu An, Pei Xiu, Jia Dan, Shen Kuo, Fan Chengda și Xu Xiake au scris pagini importante. Perioada evului mediu a fost de asemenea importantă, cele mai însemnate dezvoltări și de mare impact făcându-se în secolele 16
Geografie () [Corola-website/Science/296518_a_297847]
-
de asemenea importantă, cele mai însemnate dezvoltări și de mare impact făcându-se în secolele 16 și 17, atunci când exploratori precum Cristofor Columb, Marco Polo și James Cook au descoperit multe teritorii noi (Lumea Nouă). În secolele 18 și 19 geografia a fost recunoscută ca disciplina academică și a devenit una dintre disciplinele de bază ale curicumurilor universităților. De asemenea în secolul 19 au apărut multe societăți geografice ca "Société de Géographie" în 1821, "The Royal Geographical Society" în 1830, "Russian
Geografie () [Corola-website/Science/296518_a_297847]
-
în 1830, "Russian Geographical Society" în 1845, "American Geographical Society" în 1851 și "National Geographic Society" în 1888. Influența lui Immanuel Kant, Alexander von Humboldt, Carl Ritter și Paul Vidal de la Blache poate fi vüzută ca un punct plecare al geografiei de la filozofie la un subiect academic. Odată cu modernizarea tehnologiilor, geografia s-a dezvoltat, divizându-se în mai multe categorii, încercând să înțeleagă și să cuprindă totalitatea fenomenelor întâlnite în natură sau produse de activitatea omului. Geografia ca disciplină poate fi
Geografie () [Corola-website/Science/296518_a_297847]
-
în 1851 și "National Geographic Society" în 1888. Influența lui Immanuel Kant, Alexander von Humboldt, Carl Ritter și Paul Vidal de la Blache poate fi vüzută ca un punct plecare al geografiei de la filozofie la un subiect academic. Odată cu modernizarea tehnologiilor, geografia s-a dezvoltat, divizându-se în mai multe categorii, încercând să înțeleagă și să cuprindă totalitatea fenomenelor întâlnite în natură sau produse de activitatea omului. Geografia ca disciplină poate fi împărțită în două mari ramuri: geografia umană și geografia fizică
Geografie () [Corola-website/Science/296518_a_297847]
-
un punct plecare al geografiei de la filozofie la un subiect academic. Odată cu modernizarea tehnologiilor, geografia s-a dezvoltat, divizându-se în mai multe categorii, încercând să înțeleagă și să cuprindă totalitatea fenomenelor întâlnite în natură sau produse de activitatea omului. Geografia ca disciplină poate fi împărțită în două mari ramuri: geografia umană și geografia fizică. Prima se concentrează asupra influenței omului asupra mediului și a spațiului în care locuiește. Cea de a doua studiază mediul natural și cum clima, vegetația, solurile
Geografie () [Corola-website/Science/296518_a_297847]
-
academic. Odată cu modernizarea tehnologiilor, geografia s-a dezvoltat, divizându-se în mai multe categorii, încercând să înțeleagă și să cuprindă totalitatea fenomenelor întâlnite în natură sau produse de activitatea omului. Geografia ca disciplină poate fi împărțită în două mari ramuri: geografia umană și geografia fizică. Prima se concentrează asupra influenței omului asupra mediului și a spațiului în care locuiește. Cea de a doua studiază mediul natural și cum clima, vegetația, solurile, apa și formele de relief există sau/și sunt produse
Geografie () [Corola-website/Science/296518_a_297847]