8,360 matches
-
Animadversiones. Epistolarium. Ultimae)", ediție îngrijită, prefață, traduceri din latină și note de ~ , Editura Viitorul Românesc, București, 1997; Petru Maior, "Protopapadichia", ediție îngrijită și studiu introductiv de ~, Editura Clusium, Cluj-Napoca, 1997; "Icon lacrymans Balasfalvensis. Icoana plângătoare de la Blaj", ediție după documente inedite, introducere și traducere din latină de ~, Cluj-Napoca, 1997 (colaboratori János András, Ambrus Miskolczy și Luminița Dobriban); Inochentie Micu-Klein, "Arhieraticon", ediție îngrijită și studiu introductiv de ~ , Editura România Press, București, 2000; "Biblia de la Blaj. Ediție jubiliară", editor coordonator, studiu introductiv și
Ioan Chindriș () [Corola-website/Science/307371_a_308700]
-
Micu-Klein, "Arhieraticon", ediție îngrijită și studiu introductiv de ~ , Editura România Press, București, 2000; "Biblia de la Blaj. Ediție jubiliară", editor coordonator, studiu introductiv și transcriere din chirilică (alături de alții), Editura Vaticana, Roma, 2000; Simion Bărnuțiu, "Istoria filosofiei", ediție princeps după manuscris inedit, coordonare ediției, text îngrijit și notă asupra ediției de ~, I-II, Editura România Press, București, 2000-2002 (coautori majori: Mihai-Teodor Racovițan, Gavril Matei și Ionuț Isac); Simion Bărnuțiu, "Filosofia după W. T. Krug", ediție princeps după manuscris inedit, text îngrijit, cronologie
Ioan Chindriș () [Corola-website/Science/307371_a_308700]
-
princeps după manuscris inedit, coordonare ediției, text îngrijit și notă asupra ediției de ~, I-II, Editura România Press, București, 2000-2002 (coautori majori: Mihai-Teodor Racovițan, Gavril Matei și Ionuț Isac); Simion Bărnuțiu, "Filosofia după W. T. Krug", ediție princeps după manuscris inedit, text îngrijit, cronologie si notă asupra ediției de ~, Editura Napoca Star, Cluj-Napoca, 2004; "Biblia Vulgata Blaj 1760 - 1761", editor coordonator, pref., indice și transcriere din chirilică (alături de alții) de ~, I-V, Editura Academiei Române, București, 2005; Timotei Cipariu, "Epistolar", text îngrijit
Ioan Chindriș () [Corola-website/Science/307371_a_308700]
-
Recepționarea operei lui Nicolae Bălcescu în Transilvnaia", în “Studia et acta Musei Nicolae Bălcescu”, (Muzeul Memorial Nicolae Bălcescu, Bălcești pe Topolog - Vâlcea), IV, 1976, p. 115-131; "Bonifaciu Florescu și Memorialul transilvănean de la 1882", ibid., p. 135-147; "Luministul Samuil Vulcan. (Crâmpeie inedite)", în “Crisia”, (Muzeul Țării Crișurilor, Oradea), X, 1980, p. 583-587; "Ordonanțele școlare ale lui Moise Fulea în Sălaj", în “Acta Musei Porolissensis”, (Muzeul Județean Zalău), XI, 1987, p. 537-582; "Alexandru Sterca Șuluțiu în apărarea lui Iancu de Hunedoara", ibid., XIX
Ioan Chindriș () [Corola-website/Science/307371_a_308700]
-
Istorie Cluj-Napoca), Istorie, XXXII/2, 1996, p. 373-381; "Cartea românească veche la Budapesta. Repertoriu", ibid, Istorie, XXXIII/2, 1997, p. 215-229; "Timotei Cipariu, vilegiaturist", în “Manuscriptum”, (Muzeul Literaturii Române, București), VII, 1976, nr.3, p. 74-78; O piesă de teatru inedită a lui George Barit: Inimile mulțămitoare," ibid., VIII, 1977, nr.3, p. 58-69; "Scriitori străini în arhivele române: Giovenale Vegezzi Ruscalla", ibid., IX, 1978, nr.2, p. 168-175; "Mărturii pașoptiste regăsite", ibid., nr.4, p. 14-22; "Corespondență Gh.Asachi, C.
Ioan Chindriș () [Corola-website/Science/307371_a_308700]
-
Giovenale Vegezzi Ruscalla", ibid., IX, 1978, nr.2, p. 168-175; "Mărturii pașoptiste regăsite", ibid., nr.4, p. 14-22; "Corespondență Gh.Asachi, C.Negruzzi și I.Vulcan cu reviste transilvănene", ibid., X, 1979, nr.4, p. 148-154; "Un “Supplex Libellus Valachorum” inedit", ibid., XI, 1980, nr.1, p. 89-10; Elocința patriotică a lui Timotei Cipariu. Un discurs din 1862", ibid., nr.3, p. 21-37; " Petru Maior contra Lexiconului de la Buda?" , ibid., nr.4, p. 146-158; "București, 1848. O dramă în ajunul revoluției
Ioan Chindriș () [Corola-website/Science/307371_a_308700]
-
1784. File de album", ibid., XV, 1984, nr.4, p. 159-160 + tabele ilustrație; "Simion Bărnuțiu, istoric al filosofiei", ibid., XVI, 1985, nr.3, p. 124-137; "Iosif Pervain inedit", ibid., XVII, 1986, nr.1, p. 162-165; "Istoricul Alexandru Papiu Ilarian. Corespondență inedită", ibid., nr.3, p. 160-171; "Un imn de la 1848 al lui Alexandru Papiu Ilarian", ibid., nr.4, p. 18-21; "Toma Costin, reprezentant al Școlii Ardelene", ibid., p. 116-123; "George Bariț, un om al cetății", ibid., XVIII, 1987, nr.2, p.
Ioan Chindriș () [Corola-website/Science/307371_a_308700]
-
p. 160-171; "Un imn de la 1848 al lui Alexandru Papiu Ilarian", ibid., nr.4, p. 18-21; "Toma Costin, reprezentant al Școlii Ardelene", ibid., p. 116-123; "George Bariț, un om al cetății", ibid., XVIII, 1987, nr.2, p. 138-145; Un poem inedit de la 1848 al lui August Treboniu Laurian", ibid., XIX, 1988, nr.1, p. 29-37; Din corespondența inedită a corifeilor Școlii Ardelene", ibid., p. 81-96; nr.3, p. 9-21; "Un pamflet inedit al lui Nicolae Bălcescu din toamna anului 1848", ibid.
Ioan Chindriș () [Corola-website/Science/307371_a_308700]
-
Costin, reprezentant al Școlii Ardelene", ibid., p. 116-123; "George Bariț, un om al cetății", ibid., XVIII, 1987, nr.2, p. 138-145; Un poem inedit de la 1848 al lui August Treboniu Laurian", ibid., XIX, 1988, nr.1, p. 29-37; Din corespondența inedită a corifeilor Școlii Ardelene", ibid., p. 81-96; nr.3, p. 9-21; "Un pamflet inedit al lui Nicolae Bălcescu din toamna anului 1848", ibid., nr.4, p. 8-14; "Petru Maior. Care e portretul său real?", ibid., XX, 1989, nr.2, p.
Ioan Chindriș () [Corola-website/Science/307371_a_308700]
-
ibid., XVIII, 1987, nr.2, p. 138-145; Un poem inedit de la 1848 al lui August Treboniu Laurian", ibid., XIX, 1988, nr.1, p. 29-37; Din corespondența inedită a corifeilor Școlii Ardelene", ibid., p. 81-96; nr.3, p. 9-21; "Un pamflet inedit al lui Nicolae Bălcescu din toamna anului 1848", ibid., nr.4, p. 8-14; "Petru Maior. Care e portretul său real?", ibid., XX, 1989, nr.2, p. 170-176; "Nuvelistica lui Victor Papilian", ibid., nr.4, p. 55-62; "Un pamflet inedit al
Ioan Chindriș () [Corola-website/Science/307371_a_308700]
-
pamflet inedit al lui Nicolae Bălcescu din toamna anului 1848", ibid., nr.4, p. 8-14; "Petru Maior. Care e portretul său real?", ibid., XX, 1989, nr.2, p. 170-176; "Nuvelistica lui Victor Papilian", ibid., nr.4, p. 55-62; "Un pamflet inedit al lui Eftimie Murgu împotriva lui Costache Conachi", ibid., XXI, 1990, nr.1, p. 94-102; "Alexandru Papiu Ilarian și Avram Iancu", în “Cadran mureșan”, Târgu Mureș, I, 1970, nr.1, p. 14-17; "Un memorial de călătorie al lui Timotei Cipariu
Ioan Chindriș () [Corola-website/Science/307371_a_308700]
-
românească și geneza națională", ibid., XXVII, 1986, nr.3, p. 12-13; " Sigiliile lui Petru Maior", ibid., XL, 1989, nr.5, p. 18; "Limba română și unitatea națională", ibid., nr.12, p. 18-20; "Alexandru Papiu Ilarian despre un voiaj european. Corespondență inedită", în “Tribuna”, Cluj-Napoca, XIV, 1970, nr.40, p. 14; "Petru Maior inedit", ibid., XV, 1971, nr.8, p. 14; "Corespondența lui I.Heliade Rădulescu cu George Bariț", ibid., XVI, 1972, nr.19, p. 11; nr.20 (804), p. 7; "Căpitani
Ioan Chindriș () [Corola-website/Science/307371_a_308700]
-
Sancta cetate”. Din istoricul motivelor literare românești", ibid., XXVII, 1983, nr.3, p. 2; " Ce citeau elevii clujeni la 1838?", ibid., nr.26, p. 3; "“Turtureaua criminală“? O precizare în domeniul motivelor literare", ibid., nr.45, p. 2; "O scriere inedită a lui Simion Bărnuțiu: Istoria filosofiei", ibid., XXIX, 1985, nr.12, p. 2;"“Opera lui Eminescu e credința noastră“”. Un document inedit din 1905 despre influența operei lui Eminescu în Transilvania", ibid., nr.24, p.8; "Epistola ca hermeneutică națională
Ioan Chindriș () [Corola-website/Science/307371_a_308700]
-
26, p. 3; "“Turtureaua criminală“? O precizare în domeniul motivelor literare", ibid., nr.45, p. 2; "O scriere inedită a lui Simion Bărnuțiu: Istoria filosofiei", ibid., XXIX, 1985, nr.12, p. 2;"“Opera lui Eminescu e credința noastră“”. Un document inedit din 1905 despre influența operei lui Eminescu în Transilvania", ibid., nr.24, p.8; "Epistola ca hermeneutică națională. Pe marginea corespondenței lui George Bariț", ibid., XXXI, 1987, nr.21, p.5; "Simion Bărnuțiu la 1848", ibid., XXXIII, 1989, nr.25
Ioan Chindriș () [Corola-website/Science/307371_a_308700]
-
mare maestru englez este Hogarth, care descrie cu ochi nemilos viciile societății sec. al XVII-lea. Pictură engleză, însă, se scalda într-o superficialitate proprie în portret și în peisaj. Cu toată această aparentă lipsa, pictură britanică - pătrunsa de o inedită vena afectiva - vă înflori în mod natural în Romantism, a cărui patrie incontestată este Anglia. Și dacă Reynolds încearcă să înnobileze modelele sale prin seriozitate (cum se întâlnește în minunatul „Portret al Anei, a doua contesă de Albemarle”), Gainsborough adopta
National Gallery, Londra () [Corola-website/Science/307374_a_308703]
-
bestialitatea umană, odată cu folosirea de către soldații francezi aflați sub comanda generalului Patrice de MacMahon, a cadavrelor soldaților ruși și chiar a trupurilor rușilor răniți și căzuți pe câmpul de luptă, drept „saci de nisip” pentru construit baricade. În aceeași notă inedită, și în același timp a morbidului, înregistrată și ea de istorici, Războiul Crimeii a rămas cunoscut pentru introducerea „turismului de război”, ca și pentru jaful la care s-au dedat trupele occidentale care au asediat și cucerit Sevastopolul Războiul Crimeii
Războiul Crimeii () [Corola-website/Science/303095_a_304424]
-
București, la Palatul Cotroceni. Nicolae își întrerupe studiile și se întoarce în țară, deoarece în Europa izbucnise războiul. Adolescența liniștită a prințului se sfârșește în vara anul 1916 când România intră în Primul Război Mondial. În însemnările sale târzii, rămase inedite vreme de câteva decenii, Nicolae își amintește cum Regele Ferdinand l-a chemat la el în cabinet înaintea Consiliului de Coroană din 14 august 1916 și i-a spus: „Dinastiile sunt ținute să respecte, în schimbul privilegiilor, un contract nescris, dar
Nicolae, Principe al României () [Corola-website/Science/303134_a_304463]
-
a durat optsprezece luni. Timp de un an și jumătate, Haydn a susținut alte douăsprezece concerte simfonice, douăzeci de concerte cu program variat, și a luat parte la nenumărate manifestări muzicale . În cele douăsprezece concerte simfonice, programul prevedea șase lucrări „inedite” , ca și în cazul primei călătorii, compuse special pentru al doilea turneu din Anglia. Simfoniile acestea poartă numerele 99-104, completează ciclul celor douăsprezece simfonii „londoneze” și încheie întreaga creație simfonică a compozitorului. Din seria simfoniilor nr. 99-104, simfonia nr. 99
Joseph Haydn () [Corola-website/Science/303162_a_304491]
-
Rolland), din limba maghiară (Tamás Deák), din ebraică (Aharon Megged, "Eroii mor și ei", roman), din engleză (Thornton Wilder și Robert Graves). Deneș a publicat în 1968 la Editura pentru Literatură din București, romanul "Păpușarul", în care a folosit informații inedite, care, în acea epocă, nu erau accesibile publicului larg. În roman tematizează atitudinea bisericilor în perioada stalinismului. În 1970 a emigrat în Israel, unde a fost lector la catedra de literatură comparată la universitatea din Haifa. Cu o bursă primită
Ivan Deneș () [Corola-website/Science/302301_a_303630]
-
Bologa din Monor, care „înafară de veniturile parohiale, mai avea și o moșioară frumușică, rămasă parte de la tatăl său, parte adusă ca zestre”, în timp ce preoteasa era o „româncă înfocată” ce se asemăna cu doamna Herdelea din "Ion". Există unele episoade inedite ce nu vor apărea în varianta finală: o discuție cu generalul după execuția lui Svoboda; un dialog purtat în tranșee între Bologa și Cervenco cu privire la război; o vizită făcută de doamna Bologa în spitalul militar din Târgu Mureș, după ce Apostol
Pădurea spânzuraților (roman) () [Corola-website/Science/302332_a_303661]
-
ne-am fi dorit mai mult. Familia mea a venit din China pentru acest eveniment, deci voiajul meu la Londra a avut dublu scop. Oricum, experiența olimpică într-un nou oraș (chiar dacă am fost la Londra de multe ori) este inedită. Spiritul olimpic și euforia olimpică parcă îți dă noi energii, te simți mai tânăr, mai optimist. Dar merită efortul? Totuși, oricine ar trebui să meargă la o Olimpiadă, măcar odată în viață, dar nu pe... Tamisa. Londra a devenit singurul
În România, Germania şi la Olimpiadă: impresii de cãlãtorie [Corola-other/Memoirs/94_a_143]
-
roci sedimentare mai noi(circa 100 milioane ani), adică situate între carbonifer și cretacicul de mijloc.Pe ansamblu se constată o mare diversitate de roci: șisturi cristaline filitoase, granite, gresii, conglomerate sedimentare. Culmea muntoasă Arnota-Buila-Vânturarița are un caracter singular și inedit în peisajul montan al Pietrenilor, fiind alcătuită exclusiv din calcare jurasice cu o vechime de aproximativ 136 milioane ani,prezetând un aspect peisagistic deosebit, incluzându-se în ultimii ani într-un parc național, ce îi poartă numele.În zona locuită
Pietreni, Vâlcea () [Corola-website/Science/302039_a_303368]
-
socială a ziaristului și a presei. Intr-un manual cehoslovac de ziaristică, știrea este definită ca fiind o comunicare scurtă, operativă a unui fapt social nou sau nou constatat, a unui proces social sau a rezultatelor lui, a unei cunoștințe inedite sau a unei manifestări de idei. Conform altor afirmații, "știrea este o "noutate" , relatarea unor evenimente recente. Pentru a avea caracterul de știre, ceea ce se relatează trebuie să fie: acual, în curs, la zi; important, semnificativ sau neobișnuit".2) a
Știre () [Corola-website/Science/302491_a_303820]
-
știrea de presă este o relatare concisă a unor fapte, evenimente, idei semnificative, de actualitate, noi, relatare ce prezintă interes pentru public. O exigență ce se impune ziaristului, autor de știri, este de a investiga mereu pentru a descoperi faptele inedite ce pot interesa publicul. Andre Gide afirma: "eu numesc ziaristică ceea ce va fi mai puțin interesant mâine decât astăzi". Aceasta înseamnă că nu numai opțiunea pentru un eveniment sau altul este esențială în munca ziaristului, ci și alegerea momentului optim
Știre () [Corola-website/Science/302491_a_303820]
-
este captat prin acumularea succesivă de informații. Elementul principal este lăsat la sfârșitul știrii, la "baza piramidei". Această tehnică se utilizează îndeosebi în prezentarea evenimentelor "la zi", a celor așteptate de public datorită importanței lor sau a evenimentelor cu totul inedite. Cele mai multe știri sunt redactate după metoda "piramidei răsturnate", deoarece câștigă un plus de atractivitate, de senzațional. O altă modaliate de redactare a unei știri este și "tehnica combinată". Aceasta constă în enunțarea, la început, a elementului esențial, după care se
Știre () [Corola-website/Science/302491_a_303820]