8,525 matches
-
în mișcare masele, până la a intelege consecințele ultime ale fenomenului. Filosofii și istoricii sec. XVIII-XIX considerau că venirea migratorilor a fost sursa dezastrelor abătute asupra civilizației române. Dar sursele au fost reinterpretate de curând în secolul XX. În istoriografia germană, migrația popoarelor a fost denumită ""Volkerwanderung"", fiind preferat conceptul de "migrație" decât cel de "invazie". Migrațiile sunt văzute ca mișcări pe distanțe a unor grupuri de indivizi, care se întorceau periodic în locul de origine, având ca scop deplasarea unor cirezi de
Migrația popoarelor () [Corola-website/Science/305010_a_306339]
-
Filosofii și istoricii sec. XVIII-XIX considerau că venirea migratorilor a fost sursa dezastrelor abătute asupra civilizației române. Dar sursele au fost reinterpretate de curând în secolul XX. În istoriografia germană, migrația popoarelor a fost denumită ""Volkerwanderung"", fiind preferat conceptul de "migrație" decât cel de "invazie". Migrațiile sunt văzute ca mișcări pe distanțe a unor grupuri de indivizi, care se întorceau periodic în locul de origine, având ca scop deplasarea unor cirezi de animale în căutarea unor noi pășuni, spații de locuit sau
Migrația popoarelor () [Corola-website/Science/305010_a_306339]
-
considerau că venirea migratorilor a fost sursa dezastrelor abătute asupra civilizației române. Dar sursele au fost reinterpretate de curând în secolul XX. În istoriografia germană, migrația popoarelor a fost denumită ""Volkerwanderung"", fiind preferat conceptul de "migrație" decât cel de "invazie". Migrațiile sunt văzute ca mișcări pe distanțe a unor grupuri de indivizi, care se întorceau periodic în locul de origine, având ca scop deplasarea unor cirezi de animale în căutarea unor noi pășuni, spații de locuit sau pentru desfășurarea ocupațiilor. Migrațiile sunt
Migrația popoarelor () [Corola-website/Science/305010_a_306339]
-
invazie". Migrațiile sunt văzute ca mișcări pe distanțe a unor grupuri de indivizi, care se întorceau periodic în locul de origine, având ca scop deplasarea unor cirezi de animale în căutarea unor noi pășuni, spații de locuit sau pentru desfășurarea ocupațiilor. Migrațiile sunt întâlnite încă din secolele V-IV î.Hr. spre Galia, Britania, Italia, Grecia, Asia Mică dinspre vest spre sud și est. Populațiile ce au migrat în secolele III-IV d.Hr., precum francii, anglo-saxonii, goții, longobarzii și vandalii au urmat direcția
Migrația popoarelor () [Corola-website/Science/305010_a_306339]
-
alte valuri de migratori, că maghiarii care au intrat în Europa și au ajuns până în Burgundia în secolul X, urmați de uzi, pecenegi și cumani. Nou-veniții aduceau cu ei limbi și obiceiuri diferite, pe care le-au impus. Pentru români, migrațiile nu erau privite că ceva nou. Îi denumeau "geți" pe goți sau "sciți" pe huni sau "sicambri" pe franci, considerând că popoarele aflate în afara imperiului erau la fel de "barbare", fie că erau celți, germanici sau migratori asiatici. Inițial, imperiul avea resursele
Migrația popoarelor () [Corola-website/Science/305010_a_306339]
-
de gardă palatiana, compusă din infanterie și cavalerie. Sulița „pilum” nu mai era utilizată. A fost adoptată formația de luptă triunghiulara. Călăreții români dispuneau de arcuri și erau îmbrăcați în cămăși cu zale. Migratorii excelau însă în lupta călare. Cauzele migrațiilor erau complexe, la baza deplasărilor de populații fiind motive politice, economice, sociale, demografice și climatice. Cand creștea presiunea politică și economică din partea imperiilor, există un răspuns din partea populațiilor exterioare, nevoite să accepte supunerea, fie să refuze și să intre în
Migrația popoarelor () [Corola-website/Science/305010_a_306339]
-
ce erau exploatate excesiv de populațiile semisedentare devenind insuficiente. Schimbările climatice au provocat de asemenea deplasările ce se suprapun cu perioadele de răcire a climei. Așadar, o serie de factori ce au provocat „efectul domino” au stat la baza deplasărilor, ca migrația hunilor și altor populații asiatice ce au determinat deplasările goților și altor populații germanice în interiorul imperiului. La periferia imperiului, triburile germanice s-au grupat în confederații. În istoria mileniară, Imperiul Român a cunoscut momente de dezvoltare, dar și numeroase crize
Migrația popoarelor () [Corola-website/Science/305010_a_306339]
-
burgund, dar au menținut instituțiile locale și etnicitatea regiunii. [[File:Hunnen.jpg|thumb|left|Hunii]] [[File:Eugène Ferdinand Victor Delacroix 003.jpg|thumb|Attila]] [[File:AttilatheHunonhorsebackbyGeorgeSStuart.jpg|thumb|left|Călăreț hun]] În căutare de noi pășuni, hunii și-au început migrația, pornind din Mongolia spre vest, în secolul I î.e.n., presați de nomazii tungusco-manciurieni. Ammianus și Eunapius susțin că ar fi apărut dincolo de mlaștinile maeotice și că erau un neam "feroce". După câțiva ani de lupte pentru pământurile fertile din nordul
Migrația popoarelor () [Corola-website/Science/305010_a_306339]
-
în Austria de azi. Chiar dacă pericolul hunic dispăruse, românii nu au putut evita jefuirea Romei de către vandali în 455. În 454 din ordinul împăratului Valentinian al III-lea, "ultimul român", Flavius Aetius este asasinat. [[Fișier:Alani-map.jpg|thumb|right|500px|Migrațiile și așezările Alanilor]] Alanii, de origine iraniană, a căror regat din regiunea Mării Caspice a fost distrus de huni în [[375]], au rătăcit în bande în Europa de Vest, ajungând și în nordul Africii, aliați cu diverse triburi. Au traversat Rinul, dar
Migrația popoarelor () [Corola-website/Science/305010_a_306339]
-
preluate din ambele direcții, romanica și germanica, impunându-se o civilizație nouă, diferită de cea clasică sau de cea germanica anterioară secolului al V-lea. Nu se poate vorbi de o "cădere" a Imperiului Român, ci de o profundă "transformare". Migrațiile nu au încetat din [[secolul al V-lea]], ci au continuat după anul 1000, alte populații, de origine europeană (slavii, normanzii) sau asiatică (turanicii), străbătând continentul și stabilindu-se aici, contribuind la formarea altor popoare și state. Este greu să
Migrația popoarelor () [Corola-website/Science/305010_a_306339]
-
un an. După ce avusese unul din rolurile cheie în aceste tratative, Eugen Filotti a fost rechemat. În conformitate cu prevederile tratatului, schimbul obligatoriu al bulgarilor si românilor de pe cele două părți ale frontierei din Dobrogea s-a efectuat în două valuri succesive. Migrația principală (noiembrie-decembrie 1940) a afectat 61.500 de bulgari din nordul Dobrogei și 83.928 de români din sudul Dobrogei. Cea suplimentară (aprilie-mai 1941) s-a efectuat pe baza unui acord adițional și a antrenat încă 3.600 de bulgari
Eugen Filotti () [Corola-website/Science/305015_a_306344]
-
anii 1989-1990, în oraș s-au desfășurat mai multe cenacluri și manifestații de renaștere națională. În perioada de tranziție, majoritatea întreprinderilor și-au redus esențial volumul de producție, iar unele și-au întrerupt activitatea. Perioadă dată s-a caracterizat cu migrația masivă a populației peste hotare și reducerea numărului de locuitori, scăderea nivelului de trai. Începând cu anii 2002-2003, în oraș încep să se dezvolte noi afaceri, grație surselor financiare parvenite de peste hotare de la cetățenii orașului. Dezvoltarea orașului poate fi văzută
Nisporeni () [Corola-website/Science/305046_a_306375]
-
estimează că locuiesc 11.319 de persoane în oraș. Cca. 98% din locuitori sunt moldoveni/români - cea mai înaltă rata pe țară. Veniturile mici și lipsa locurilor de muncă au determinat pe mulți oameni să lucreze peste hotare, declanșând o migrație puternică (în Federația Rusă, Italia, Portugalia, Grecia ș.m.a.), mai ales a persoanelor bine calificate. Acestui fenomen i se adaugă și natalitatea redusă. Astfel micșorarea numărului populației cu accentuarea tendințelor de dezurbanizare reprezintă cea mai mare problemă a orașului. Problemă se
Nisporeni () [Corola-website/Science/305046_a_306375]
-
au unit cu Roma. În România sunt doar câțiva preoți și comunități întrucât, după război, numărul armenilor a scăzut dramatic. La nivel internațional, numărul armenilor este în jurul a opt milioane, dintre care doar trei milioane mai sunt astăzi în Armenia. Migrațiile către România s-au produs în mai multe valuri, ultimele producându-se la sfârșitul secolului al XIX și începutul secolului XX (aceștia poartă numele terminate în "ian" [de fapt "ean", pronunțat ca în limba română], precum Vosganian și provin, în
Biserica Apostolică Armeană () [Corola-website/Science/305110_a_306439]
-
ucraineni, preponderența având-o totuși moldovenii. Situația demografică a avut de suferit în timpul războiului din vara anului 1992. În prezent situația nu este mai îmbucurătoare, numărul populației este tot în scădere ca rezultat al situației social-economice din țară și al migrației populației în zonele urbane. În Crasnîi Vinogradari este o grădiniță de copii cu potențial de 150 de locuri, precum și 2 școli moldo-ruse: una primară și una medie incompletă, care împreună pot primi cca. 200 elevi. Pe teritoriul comunei activează 2
Crasnîi Vinogradari, Stînga Nistrului () [Corola-website/Science/305119_a_306448]
-
precum și aspectul social-cultural al localității s-au format de-a lungul secolelor. Isoria apariției satului Pohrebea e strâns legată de istoria apariției și dezvoltării statului moldoveneasc, de formare a Ucrainei. În secolele al XVII-lea-al XVIII-lea au loc migrațiile în masă a populației din cnezatul Moldovei. Anume în această perioadă pe malul sting al Nistrului apar un șir de localități întemeiate de refugiații cnezatului. Tot atunci are ființă și satul Pohrebea. Localitatea era considerată moldovenească dar în ele locuiesc
Pohrebea, Dubăsari () [Corola-website/Science/305115_a_306444]
-
capitală, cît și din centrul raional Cahul. Populația mai în vîrstă este cea care deține ponderea cea mai mare a numărului de persoane cu studii incomplete și chiar fără studii. În ultimii 10&ndas;12 ani s-au intensificat mult migrațiile. Oficial, în anul 2005 s-au înregistrat 60 de oameni plecați și 24 veniți, însă în realitate numărul celor plecați este cu mult mai mare. Cei ce pleacă peste hotare la muncă temporară vizează așa țări ca: Rusia, Spania, Portugalia
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
Numărul de locuitori în prezent este de 6.030 oameni. Densitatea populației este de 75-100 persoane /100 km2. În ultimii ani se înregistrează un bilanț nagativ al populației, unde mortalitatea întrece natalitatea - 0,1 - 0,5. Un fenomen îngrijorător sînt migrațiile, care duc la scăderea numărului polpulației apte de muncă. Colibașul dispune de o serie de obiecte culturale: grădiniță, școală, școală de dans, de muzică, pictură, spital, bibliotecă, casă de cultură, biserică. Ocupația de bază a colibășenilor este agricultura. Avînd parte
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
precum și aspectul social-cultural al localității s-au format de-a lungul secolelor. Istoria apariției satului Pohrebea e strâns legată de istoria apariției și dezvoltării statului moldoveneasc, de formare a Ucrainei. În secolele al XVII-lea-al XVIII-lea au loc migrațiile în masă a populației din cnezatul Moldovei. Anume în această perioadă pe malul sting al Nistrului apar un șir de localități întemeiate de refugiații cnezatului. Tot atunci are ființă și satul Pohrebea. Localitatea era considerată moldovenească dar în ele locuiesc
Coșnița, Dubăsari () [Corola-website/Science/305163_a_306492]
-
femei, fiind una dintre cele mai mari localități după populație din raionul Fălești. Structura etnică a populației arată astfel: moldoveni/români - 3729 persoane, ucraineni - 244 persoane, ruși - 92 persoane, un polonez, doi rromi și 16 persoane de alte etnii. Fenomenul migrației s-a manifestat în Răuțelul mai târziu, în comparație cu alte localități rurale din țară. Un val masiv de migrație a început odată cu reducerea locurilor de muncă din Bălți, unde erau angajați o mare parte din localnici. În 2004 existau 1232 de
Răuțel, Fălești () [Corola-website/Science/305170_a_306499]
-
astfel: moldoveni/români - 3729 persoane, ucraineni - 244 persoane, ruși - 92 persoane, un polonez, doi rromi și 16 persoane de alte etnii. Fenomenul migrației s-a manifestat în Răuțelul mai târziu, în comparație cu alte localități rurale din țară. Un val masiv de migrație a început odată cu reducerea locurilor de muncă din Bălți, unde erau angajați o mare parte din localnici. În 2004 existau 1232 de gospodării casnice, mărimea medie a unei gospodării fiind de 3,3 persoane. Prima școală în satul Răuțel a
Răuțel, Fălești () [Corola-website/Science/305170_a_306499]
-
1961, au fost găsite fragmente ceramice atribuite purtătorilor culturilor Poienești-Lucășeuca (sf. sec. III - înc. sec. II î.Hr.) și Sântana de Mureș-Cerneahov (sec. III-IV d.Hr:). Îndepărtații strămoși ai suslenenilor au trăit de multe ori vremuri de restriște, mai ales în timpul migrației diferitor triburi și popoare. Trezindu-se sub tăvălugul nimicitor al năvălitorilor, ei erau siliți să-și adăpostească familiile în adâncimea codrilor și reveneau la casele lor doar după ce veneticii părăseau localitatea. Pe moșia satului este o movilă din pământ care
Susleni, Orhei () [Corola-website/Science/305196_a_306525]
-
natural este negativ. Structura populației pe sexe este reprezentată de de bărbați (44,54%) și de femei (55,46%). Numărul populației satului deține o pondere de 4% din totalul populației raionului Ștefan Vodă și 4% din totalul populației rurale. Rata migrației în localitate reprezintă 4% și a crescut cu 5,6% în 2011 față de 2008. Comparativ cu 01.01.2008 numărul populației satului a scăzut cu 60 persoane sau cu 2% din populația totală. În componența populației ponderea cea mai mare
Carahasani, Ștefan Vodă () [Corola-website/Science/305216_a_306545]
-
datelor din 2006 în satul Puhoi erau persoanele cu vârste cuprinse între 0-15 ani - 1478 persoane; cu vârste cuprinse între 16-61 ani - 1464 persoane, și peste 62 ani - 860 persoane. Actualmente datorită scăderii ratei natalității și în primul rând a migrației populației tinere din sat la oraș are loc procesul de îmbătrânire a populației din sat. Particularitățile istorico-geografice ale dezvoltării economiei. Satul Puhoi dispune de diverse condiții și resurse naturale, de forță de muncă, de un potențial tehnico-științific relativ înalt, necesare
Puhoi, Ialoveni () [Corola-website/Science/305184_a_306513]
-
arie protejată specială ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală, tip avifaunistic). Situl găzduiește efective importante ale unor specii de păsări protejate, fiind arie de protecție specială avifaunistică. Situl este important pentru populațiile cuibăritoare și în perioada de migrație. S-au regăsit astfel în zona Lacului Amara: 10 specii de păsari care necesită conservare: egreta mică, stârcul cenușiu, barza albă, lebada de vară, eretele de stuf, chira de baltă etc.), 30 de specii de păsări care necesită o protecție
Lacul Amara, Ialomița () [Corola-website/Science/306017_a_307346]