9,114 matches
-
propriul corp și refuzul durerii (prin terapie) nu pot face parte din același tablou. * Deoarece știm că ceilalți simt când mințim, nu ne rămâne decât să credem în propriile minciuni. Păcatul fundamental nu-l constituie a minți, ci a te minți. În această zonă vom găsi sursa multora din neînțelegerile noastre. Pentru un prost multe lucruri sună interesant. Mă tem să nu scriu rândurile de față sub acest semn! Sinceritatea față de sine trebuie să înceapă prin identificarea lucrurilor pe care nu
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
este, Într383 B. Danielsson, op. cit., p. 82-83. 384 The official guide. Sydney, p. 47. 239 adevăr, deosebit de modestă, ca o Cenușăreasă și dacă nu ar fi firma care să desemneze instituția ai trece fără să o observi ca și Sydney Mint (Monetăria), În schimb Sydney Hospital (Spitalul Municipal), În afara masivității sale și funcției utilitar sanitare Îți atrage atenția și prin renumita statuie a mistrețului cu colți de argint, lustruit În anumite porțiuni de mâinile celor care și-au pus atâta nădejde
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
simțit nimic când Ți-am spus că nu știu să mai fi trăit până să nu te cunosc pe dumneata... Toate le-am făcut pentru dumneata numai din prefăcătorie... totdeauna alta Ți-am spus, și alta am gândit; te-am mințit, te-am amăgit, am râs de dumneata atâta vreme... Acuma, bine că Ți-ai deschis și dumneata În sfârșit ochii ca să vezi cine sunt.” (s.n.). Toate calificativele, depreciative moral (femeie rea, femeie mincinoasă), și modul de relaționare cu amantul (te-
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
am amăgit, am râs de dumneata atâta vreme... Acuma, bine că Ți-ai deschis și dumneata În sfârșit ochii ca să vezi cine sunt.” (s.n.). Toate calificativele, depreciative moral (femeie rea, femeie mincinoasă), și modul de relaționare cu amantul (te-am mințit, te-am amăgit, am râs de dumneata atâta vreme) constituie expresia revoltei bărbatului inferior social, gelos și frustrat. Veta intuiește gândurile lui sau, posibil, se scuză preluând acuzele lui Chiriac și joacă ultima carte. Discursul ei are putere persuasivă, dar
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
276 - 548.276 Investiții ale regiilor autonome si societăților comerciale cu capital de stat realizate din penalizări încasate la buget conform Hotărîrii Guvernului nr. 90/1991 548.276 - 548.276 Prospecțiuni și lucrări geologice de cercetare pentru descoperiri de zaca- minte noi 7.514.506 320.404 7.834.910 Cheltuieli curente 7.514.506 320.404 7.834.910 Cheltuieli materiale și servicii 7.514.506 320.404 7.834.910 Alte cheltuieli 7.514.506 320.404 7.834
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 2 din 27 noiembrie 1993 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 1993. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109035_a_110364]
-
țelor de preț și tarif 18.755.000 1.937.000 20.692.000 Transferuri 90.000 50.000 140.000 Cheltuieli de capital 56.696.650 - 56.696.650 Prospecțiuni și lucrări geologice de cercetare pentru descoperiri de zaca- minte noi 33.634 3.298 36.932 Cheltuieli curente 33.634 3.298 36.932 Cheltuieli materiale și servicii 33.634 3.298 36.932 Transporturi și comunicații 166.158.155 15.717.000 181.875.155 Cheltuieli curente 109
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 2 din 27 noiembrie 1993 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 1993. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109035_a_110364]
-
la an, dar scade. Maximul de participare a fost atins acum patru-cinci ani. Explicația pentru această tendință : „Se mai deșteaptă lumea, domnu’, nu mai cred ei chiar așa ca pe vremea lui bunica ! Da, nu mai vine lume, dar televiziunile mint și iar mint, bagă arhivă cu mulțimea, să spună că-i puhoi de lume aici la Iași. Păi nu ați văzut că aseară proteveul arăta cum tropăiau oamenii în ploaie ? Păi ce, a plouat ieri ? Hai că ați fost aici
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
scade. Maximul de participare a fost atins acum patru-cinci ani. Explicația pentru această tendință : „Se mai deșteaptă lumea, domnu’, nu mai cred ei chiar așa ca pe vremea lui bunica ! Da, nu mai vine lume, dar televiziunile mint și iar mint, bagă arhivă cu mulțimea, să spună că-i puhoi de lume aici la Iași. Păi nu ați văzut că aseară proteveul arăta cum tropăiau oamenii în ploaie ? Păi ce, a plouat ieri ? Hai că ați fost aici, spuneți, a plouat
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
moaște la Iași” (Jurnalul Național, 15 oct. 2012). - „Îmbulzeală, sarmale, moaște”, autor Cătălin ștefănescu (Dilema Veche, nr. 453, 18-24 oct. 2012). - „Societatea invadată de politică” (Vasile Dâncu, Revista 22, nr. 18 apr. - 2 mai 2011). - „Numai Dumnezeu nu ne mai minte !” (Evenimentul, 14 oct. 2009, Iași). - „Exportăm moaște și importăm pelerini : cheia afurisirii sărăciei în România” (Jurnalul Național, 10 oct. 2011). O concluzie parțială pentru acest caz. Orice cercetător din științele sociale poate confirma faptul că analiza de conținut media este
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
asupra lor, căutau "să alcătuiască fraze care nu pun probleme prea mari de cetire și pronunție". Nu în ultimul rând, pentru a nu fi nevoiți să întâmpine reproșurile sale, cei care redactau discursurile "umflau" deliberat cifrele. Liderul PCR "este deci mințit cu știință și se poate afirma că în multe rânduri el face de bună credință afirmații în discursurile sale" ("Cum sunt pregătite...": 22 martie 1973, 1-3). Nu încerc în niciun caz să acreditez teza unui Ceaușescu inocent, bine intenționat și
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
mult de două săptămâni nu ține. Deci două săptămâni trebuie să facem orice ca să supraviețuim, că se termină războiul și plecăm acasă. Vin americanii”. Și oamenii ascultau și după aceea spuneau: „Măi, Marți ăsta e mincinos. Da’ dacă acuma nu minte?”. Am citit eu și din alte cărți că și În alte lagăre erau mincinoși din ăștia. Care, de fapt, erau ca o injecție psihologică. Pentru că foarte mulți n-au supraviețuit, fiindcă „s-au lăsat”. Așa se spunea În lagăr: „Ce
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
totdeauna câte cineva care venea și vorbea până când Își revenea și-și continua viața. Și cam cum erau Încurajările? Cu povești. Că a auzit că nu peste mult timp vom fi liberi ș.a.m.d. Cu minciuni. Dar merita să mintă, pentru că avea... De exemplu, femeia aceea care a devenit soția tatălui meu spunea niște lucruri inventate de dânsa. După ce a devenit soția tatălui meu a fost o femeie și atrăgătoare, plină de vitalitate - erau oameni tari! Au fost care au
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
sora mea. Cu nimic din ce am avut de acasă, tunse zero... - Ați coborât din tren, s-a făcut separarea pe peron de către o comisie de SS-iști... DAVIDOVICI: Scria Birkenau, „Arbeit macht frei”. Adică și În ultima clipă te mințeau că te duc Într-un lagăr de muncă. Numai lagăr de muncă nu era ăla... - Ați coborât, s-a făcut selecția... Toate lucrurile au rămas În vagoane. DAVIDOVICI: Sigur, că or să vină mai târziu după noi... - Așa vi s-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
Eram În carantină. Într-o zi, polonezul ăsta, fiind beat, s-a scăpat și ne-a spus ce s-a Întâmplat cu toate familiile, că toți sunt arși. - Până atunci nu știați? - Nu. Și atunci stăteam la Îndoială, dacă nu minte beția din capul lui. Care au fost duși, ca bunicii, nu mai există - și chiar ăștia care sunt duși cu mașina sunt duși direct la crematoriu... Aici am stat 4-5 săptămâni. Atunci am descoperit-o pe mama la lagărul C.
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
știu idiș. Nu mai vorbesc de ebraică. Știu numai româna și am Învățat maghiara. - În perioada dinainte de război ați sesizat anumite diferențe În privința statutului evreilor? - În perioada românească, adică Începând de prin ’38, au Început legile discriminatorii. Țin foarte bine minte când tata și-a pierdut slujba pentru că patronul lui a trebuit să-și Închidă afacerea cu lemne. Și s-a ocupat de altceva: a cumpărat niște vaci și Îl ajutam la muls, seara. Și el până la deportare cu asta s-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
să recepteze Cunoașterea, informația existentă pretutindeni în univers, și care ne este deschisă cu zgârcenie. În cadrul metafizicii umane, Louis Chochod descrie posibilitatea influenței omului nu numai de către Divinitate ci chiar de către un semen. Telepatia (tile și pasein, departe și a minți, a suferi) este o prelungire a sensibilității. O iluminare interioară cu certitudinea că unei rude sau prieten i se întâmplă ceva, boală sau moarte, acesta este un caz de telepatie. Cu condiția verificării ulterioare presentimentului. Viziunea Universului are însă o
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
deschide este o realitate iluzorie numai pentru că nu o avem obiectiv în fața ochilor? Epistemologic și experimental accesul către această lume este diferit. Cât de mult ne-au schimbat timpurile! Mă pot schimba și eu într-un obiect al propriei mele minți sau într-o funcție a unui proces tehnologic, dar nu și ontologic. O lume de obiecte și funcții ar înlocui totul și omul contemporan nu e departe de un astfel de drum. Inteligența artificială conduce și ea la noi relații
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
determinau să credem în sensul lor literal și ne dezvăluiau adevărurile adânci și ascunse într-o prezentare ideală. Arta funcționează după aparențe estetice și nu ne poate duce în obscurantism precum dogmatismul religios. Preotul poet este singurul preot ce nu minte 1075.A minți înseamnă de fapt modul de a utiliza metafora în limbaj, în exprimarea adevărului cosmic și al celui afectiv determinat de senzorial și sentimente. Arta este cea pe care o urmăm în experimentarea simțămintelor, iar muzica și poesia
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
în sensul lor literal și ne dezvăluiau adevărurile adânci și ascunse într-o prezentare ideală. Arta funcționează după aparențe estetice și nu ne poate duce în obscurantism precum dogmatismul religios. Preotul poet este singurul preot ce nu minte 1075.A minți înseamnă de fapt modul de a utiliza metafora în limbaj, în exprimarea adevărului cosmic și al celui afectiv determinat de senzorial și sentimente. Arta este cea pe care o urmăm în experimentarea simțămintelor, iar muzica și poesia sunt cele care
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
știi că nu se poate realiza.? Nu știu cum vorbim sau scriem despre așa ceva. Uneori, fără să fii nebun, îți imagiezi tot felul de situații pe care nu le poți realiza datorată resurselor tale limitate sau convențiilor. Ar fi ca și cum cineva se minte singur, creându-și o lume, sau momente de lume, iluzorie. Poate că este vorba de cea mai periculoasă minciună pentru că merge mână în mână cu lașitatea. Deci, iluzia este un fel de minciună pe care ți-o asumi, în care
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
falsificată, de aceea o numim iluzie și nu imaginație. Minciuna ca și iluzia pot fi supuse voinței noastre, pot porni din ea, sau pot să ne fie administrate. Iluzionistul este un fel de mincinos pe care-l plătim să ne mintă. Minciuna ocolește sau vrea chiar să deformeze adevărul, acela pe care poesia îl duce în carul mnemonic prin clopot, în talanga ce reprezintă simbolul unei clepsidre. Și dacă adevărul ne poate elibera gândirea, asta nu înseamnă că iluzia nu poate
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
se ridică la înălțimea sarcinilor care ar trebui să fie rezolvate. Mai rămâne vreo speranță? Textele din această carte identifică speranța cu tineretul care începe să-și pună întrebări și, la un moment dat, nu va mai vrea să fie mințit și umilit de aristocrația roșie care se ascunde în spatele altor culori. În cazul în care capitalul care ne guvernează viața se va contabiliza pentru tineretul rămas în țară în capital de suferință, nu mă îndoiesc că cei tineri își vor
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
Vai de biet Român, săracul! Îndărăt tot dă ca racul, ....” (M.Eminescu, „Doina”) Privită ca o victorie a drepturilor omului, migrația forței de muncă dinspre țările sărace spre cele bogate, pentru ca acestea să devină și mai bogate, nu mai poate minți pe nimeni: suntem noi, cei din est, și românii în primul rând, slugile și robii Europei. Guvernanții noștri de toate nuanțele, în afara unei propagande ieftine, nu au un motiv real să prezinte plecarea la muncă în străinătate a milioane de
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
vechituri a istoriei, ar fi avut toate șansele să dărâme „regimul Cavaleruluii Tristei Figuri, cel învins de structurile securității”, dacă ar fi primit ajutorul detașamentului muncitoresc de la Brașov. Acum, când îi văd dați afară, cu fabrica închisă, umiliți, prostiți, învrăjbiți, mințiți de liderii sindicali, cu greu văd în ei fosta clasă muncitoare conducătoare. Sau împlinit anul trecut sau se împlinesc anul acesta 60 de ani de când s-au fabricat tractoare la Brașov, acolo unde a funcționat renumita fabrică de avioane IAR
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
când decizia este în altă parte. Păi, dacă prin vot i-ai delegat pe alții să vorbească în locul tău, de ce nu-i lași pe cei desemnați prin legea calculatorului să te reprezinte? După această revoluție electorală se poate spune: „ați mințit poporul cu calculatorul” și iar am punctat în fața lumii cu legea noastră, a uninominalului. Cât de actuale sunt cuvintele transmise românilor de Garibaldi prin gura Conului Leonida: „Bravos națiune, halal să-ți fie !” Mă credeți sau nu, (pentru cei care
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]