8,110 matches
-
a echilibrului dintre tradiție și modernitate. ...Identitatea stilistica a picturii lui ar putea fi căutată prin raportare la un neoprimitivism al senzației, al emoției și, deopotrivă, al formulărilor plastice. Este matcă în care se întâlnesc pentru el, lecția întemeietorilor de modernitate (Paul Gauguin, Van Gogh) și formulele vizuale de postbizantinism rusticizat oferite de pictură țărăneasca pe sticlă." George Ștefănescu s-a născut la 20 aprilie 1914, în comuna "Plainești" (actual Dumbrăveni), situată la jumătatea drumului între Focșani și Râmnicu Sărat. Tatăl
George Ștefănescu () [Corola-website/Science/303533_a_304862]
-
menite să fie instrumente de lucru utile pentru cei care doresc să învețe și să aprofundeze o limbă straină, de la nivelul începător pînă la cel mai avansat. Colecția "Biblioteca Polirom", coordonată de Bogdan-Alexandru Stănescu, include traduceri din clasicii universali, ai modernității, proza secolelor XX și XXI. Editura mai promovează în premieră pentru România: o colecție numită Biblioteca Ioan Petru Culianu, care va conține toate scrierile ilustrului om de știință român, "Ideea europeană", "A treia Europă", "Studii media" sau "Studii de gen
Editura Polirom () [Corola-website/Science/303593_a_304922]
-
Studia Universitatis Petru Maior Series Philologia”, a apărut în anul 2002. Redactorul-șef al revistei este prof.univ.dr. Iulian Boldea, decan al Facultății de Științe și Litere din cadrul Universității „Petru Maior”, director al Centrului de cercetare de critică și istorie literară Modernitate și postmodernitate în literatura română a secolului XX și expert-evaluator CNCSIS, în cadrul Comisiei 3, Științe socio-umane. În cei opt ani de apariție, revista a contribuit, prin studiile și articolele publicate, în mod substanțial la ilustrarea și dezvoltarea activității științifice a
Universitatea Petru Maior din Târgu Mureș () [Corola-website/Science/303980_a_305309]
-
unde pot fi finalizate proiectele de cercetare ce se vor derula în cadrul Școlii doctorale de studii literare. Catedra de Filologie, din cadrul Facultății de Științe și Litere a Universității „Petru Maior” reprezintă, prin Centrul de cercetare de critică și istorie literară Modernitate și postmodernitate în literatura română a secolului XX, acreditat de CNCSIS, prin revista științifică Studia Universitatis „Petru Maior”. Seria Philologia (cotată de către CNCSIS la categoria B+) și prin Școala doctorală de studii literare recent validată, una dintre cele mai importante
Universitatea Petru Maior din Târgu Mureș () [Corola-website/Science/303980_a_305309]
-
parohiei Feleac, protopopiatul Năsăud. A păstorit credincioșii din Feleac timp de 7 ani. În aprilie 1985 Mircea Suciu s-a transferat în comuna natală, în urma pensionării preotului Leon Leonte. Prioritară în activitatea pastorală a fost menținerea moralității credincioșilor, în fața tentațiilor modernității și a celor de tip sectar. În acest scop s-a intensificat viața liturgică în parohie. Pe plan administrativ, lucrarea care se impunea în 1985, era reparația capitală a casei parohiale. În 1988 au fost construite dependințele din curtea casei
Istoria parohiei din Leșu () [Corola-website/Science/304177_a_305506]
-
are trei izvoare de plecare: lirismul grigorescian, ecourile curentelor noi în arta Europeană și interpretarea modernă a tradiției populare și culte. Acestea se întrepătrund adesea dând naștere la elemente artistice moderne. În contrast cu arta occidentală, în România, nici avangarda și nici modernitatea artiștilor noștri nu au negat în totalitate tradiția, ea având continuitate de la Theodor Aman până la sfârșitul perioadei interbelice. Școlit la academiile de la București, München și Paris unde face cunoștință cu ultimele noutăți în domeniul tehnicii artistice, Gheorghe Petrașcu, deși apropiindu
Arta românească în secolele XIX și XX () [Corola-website/Science/312040_a_313369]
-
al criticului Ovid S. Crohmălniceanu) Cenaculul Universitas, condus de Mircea Martin. Este momentul în care se impune în literatură „Generația optzeci”, recunoscută drept cea mai orgolioasă dintre manifestările artistice din a doua jumătate a secolului al XX-lea. După o modernitate manifestată și dezvoltată organic, în perioada interbelică, a urmat epoca neagră a proletcultismului, când au fost scrise foarte puține opere literare de valoare. În anii 1960, tradiția modernistă a fost reînnodată prin apariția unui curent denumit de Mircea Cărtărescu în
Literatura română postmodernă () [Corola-website/Science/312094_a_313423]
-
adventiștii, penticostalii, sectele evanghelice, iehoviștii), care au un rit pretențios și constrângător, sunt acelea care progresează pe seama religiilor mai puțin exigente în materie de ritual. Declinul catolicismului a început în anii 1960, atunci când biserica a încercat să se adapteze exigențelor modernității ușurând și făcând mai flexibile ritul și obligațiile. Reducând costul de plătit pentru a face parte din comunitatea de credincioși, Biserica Romei deschidea prin chiar acest gest porțile exodului fidelilor ei, care nu mai puteau fi reținuți în sânul său
Explicația biologică a religiei () [Corola-website/Science/311545_a_312874]
-
Sinodul Kiprianit. PS Cozma a protestat, fiind nemulțumit de intrarea în comuniune cu mitropolitul Kiprian de Oropos și Fili, considerându-l eretic, deoarece era considerat modernist și susținea o ecleziologie "falsă". El susținea păstrarea tradiționalismului ortodox, refuzând orice element de modernitate. În luna martie 1984, a avut loc un puternic incendiu la Mănăstirea Slătioara, focul izbucnind în paralel în 5-6 locuri. În chilii au fost găsit câteva sticle incendiare. Focul a mistuit câteva clădiri de bunuri materiale și alimente. Episcopii Silvestru
Cozma Lostun () [Corola-website/Science/311719_a_313048]
-
explicativă și investigate, unele, "la obiect", însoțite de o amplă antologie critică. Au semnat cronici la acest volum Arthur Teodorescu, în "Telegraful", I, nr.4.242, 6 dec. 1995, p. 8, care îl apreciază drept "o viziune de ansamblu asupra modernității poetice, comparabilă cu aceea realizată de A. Bakonski în vestita sa "Panoramă a poeziei", și Călin Catargiu, in "Prahova", nr. 1860, 23 nov. 1996, p. 6, "relevand imensul travaliu depus de autor, bogata infotmație inserată, minuțiozitatea cu care este menționat
Ieronim Tătaru () [Corola-website/Science/311726_a_313055]
-
judecă cumva din afară, de la o competentă și igienică distanță. Domnul profesor Schifirneț are voie să stea abstras, la catedră, și să-i certe pe intelectuali. Domnia Sa nu trebuie ”să se implice”. Implicarea e treaba ”intelectualilor”. Domenii de studiu științific: modernitate, sociologia comunicării, sociologia și antropologia culturii, sociologia vârstelor și generațiilor, tradiție, gândirea filosofică și sociologică românească, europenizare. Constantin Schifirneț a elaborat 34 de rapoarte de cercetare. În 1969, Schifirneț a fost coordonator al primei cercetări, din istoria cercetării sociologice românești
Constantin Schifirneț () [Corola-website/Science/311007_a_312336]
-
se înscrie între sistemele filosofice universale. Este pusă în evidență dimensiunea interdisciplinară a exegezei lui Schifirneț despre filosoful român: „Profunda cunoaștere a dinamicii culturii noastre, a curentelor de idei, a școlilor de gândire și a dezbaterilor ce au dominat fenomenul modernității românești i-a creat profesorului C. Schifirneț avantajul de a înțelege biografia lui C. Rădulescu-Motru în chiar contextul faptic și ideatic trăit de către gânditor. Interdisciplinaritatea este așadar pusă aici la lucru, și nu doar invocată ca ideal de cunoaștere către
Constantin Schifirneț () [Corola-website/Science/311007_a_312336]
-
valorificată osmotic prin accesarea resurselor interpretative ale genealogiei, istoriei culturii și istoriei filosofiei, deopotrivă ale istoriei ideilor și filosofiei culturii. Profunda cunoaștere a dinamicii culturii noastre, a curentelor deidei, a școlilor de gândire și a dezbaterilor ce au dominat fenomenul modernității românești i-a creat profesorului C. Schifirneț avantajul de a înțelege biografia lui C. Rădulescu-Motru în chiar contextul faptic și ideatic trăit de către gânditor.” S-a remarcat actualitatea disputelor lui Constantin Rădulescu-Motru cu P.P. Negulescu, C. Dimitrescu-Iași, Mihail Dragomirescu, Spiru
Constantin Schifirneț () [Corola-website/Science/311007_a_312336]
-
și psihosociologice, facilitate de talentul de narator și bazate pe o prodigioasă muncă de documentare.” Monografia lui S. este și o istorie culturală a filosofiei și sociologiei românești. S-a afirmat că lucrarea este, în realitate, un studiu al evoluției modernității românești: ... lucrările lui Constantin Schifirneț trebuie citite și din altă perspectivă, pe care adesea nu ne-o indică nici titlul lor, nici declarațiile de intenție ale autorului. În cazul de față, Constantin Schifirneț ne predă, aparent, o “lecție” despre Motru
Constantin Schifirneț () [Corola-website/Science/311007_a_312336]
-
tinerei generații» și UTC, optând pentru studiul operei lui Constantin Rădulescu-Motru”. Schifirneț a fost cercetător principal la Centrul de Studii si Cercetări pentru Tineret în perioada 1996-2004, fiind autor al 11 rapoarte de cercetare. Schifirneț abordează filosofia românească din perspectiva modernității și a europenizării. El remarcă lipsa continuității în problematica filosofiei românești: „O particularitate a culturii românești, și deci și a filosofiei autohtone, este discontinuitatea în evoluția ideilor și a inițiativelor culturale. Obsedată de ideea continuității, cultura românească nu a reușit
Constantin Schifirneț () [Corola-website/Science/311007_a_312336]
-
prioritar din meditația asupra proceselor locale de schimbare și asupra actelor de rezistență față de căile de modernizare românească. În cultura română nu există nici măcar o analiză filosofică a deformărilor și a rezistenței la modernizare și nici o propunere de alternative ale modernității. Nu mai puțin semnificativ rămâne accentul pe filosofia beletristică în studiul modernității românești, viziunea eseistică și literară fiind dominantă. În planul gândirii filosofice autohtone s-a plecat de la premisa că modernitatea este unică, universală, fiecare societate fiind obligată să parcurgă
Constantin Schifirneț () [Corola-website/Science/311007_a_312336]
-
rezistență față de căile de modernizare românească. În cultura română nu există nici măcar o analiză filosofică a deformărilor și a rezistenței la modernizare și nici o propunere de alternative ale modernității. Nu mai puțin semnificativ rămâne accentul pe filosofia beletristică în studiul modernității românești, viziunea eseistică și literară fiind dominantă. În planul gândirii filosofice autohtone s-a plecat de la premisa că modernitatea este unică, universală, fiecare societate fiind obligată să parcurgă întocmai aceleași etape și aceleași procese ca țările care s-au modernizat
Constantin Schifirneț () [Corola-website/Science/311007_a_312336]
-
rezistenței la modernizare și nici o propunere de alternative ale modernității. Nu mai puțin semnificativ rămâne accentul pe filosofia beletristică în studiul modernității românești, viziunea eseistică și literară fiind dominantă. În planul gândirii filosofice autohtone s-a plecat de la premisa că modernitatea este unică, universală, fiecare societate fiind obligată să parcurgă întocmai aceleași etape și aceleași procese ca țările care s-au modernizat. Așa au gândit raționaliștii, cu deosebire Maiorescu și școala sa - C. Rădulescu-Motru, P.P. Negulescu, I. Petrovici. Trăsătura fundamentală a
Constantin Schifirneț () [Corola-website/Science/311007_a_312336]
-
au gândit raționaliștii, cu deosebire Maiorescu și școala sa - C. Rădulescu-Motru, P.P. Negulescu, I. Petrovici. Trăsătura fundamentală a gândirii filosofice românești este criticismul, și, în mică măsură, evaluarea diversității de proiecte de modernizare, a pluralității doctrinelor și a modelelor de modernitate, din care societatea să selecteze ceea ce este oportun pentru dezvoltarea sa. Modernitatea românească nu se regăsește, doctrinar, în gândirea actorilor și agenților de modernizare.Practic, nu au existat proiecte de modernizare ci numai interpretări ale modernității, prin concepte și viziuni
Constantin Schifirneț () [Corola-website/Science/311007_a_312336]
-
Negulescu, I. Petrovici. Trăsătura fundamentală a gândirii filosofice românești este criticismul, și, în mică măsură, evaluarea diversității de proiecte de modernizare, a pluralității doctrinelor și a modelelor de modernitate, din care societatea să selecteze ceea ce este oportun pentru dezvoltarea sa. Modernitatea românească nu se regăsește, doctrinar, în gândirea actorilor și agenților de modernizare.Practic, nu au existat proiecte de modernizare ci numai interpretări ale modernității, prin concepte și viziuni preluate din gândirea occidentală. Dimpotrivă, schimbările moderne s-au produs fără a
Constantin Schifirneț () [Corola-website/Science/311007_a_312336]
-
și a modelelor de modernitate, din care societatea să selecteze ceea ce este oportun pentru dezvoltarea sa. Modernitatea românească nu se regăsește, doctrinar, în gândirea actorilor și agenților de modernizare.Practic, nu au existat proiecte de modernizare ci numai interpretări ale modernității, prin concepte și viziuni preluate din gândirea occidentală. Dimpotrivă, schimbările moderne s-au produs fără a porni de la un proiect teoretic. Schifirneț subliniază că discontinuitatea accentuată în dezvoltarea modernă a societății românești a influențat evoluția filosofiei românești. O altă contribuție
Constantin Schifirneț () [Corola-website/Science/311007_a_312336]
-
a diferențelor între culturi, între sistemele de valori, între spiritualitățile naționale. Nucleul acestui model teoretic îl constituie doctrina naționalului, care integrează în corpusul său teze cu privire la căile de edificare a civilizației moderne într-un stat național . Schifirneț a creat conceptul ,modernitatea tendențială”, dezvoltat și analizat în lucrările: "Formele fără fond, un brand românesc" (2007), Modernitatea tendențială (2009), Tendential Modernity (2012), "Modernitatea tendențială. Reflecții despre despre evoluția modernă a societății" (2016). Modernitatea tendențială este ,o perspectivă ce nu poate fi ocolită" în
Constantin Schifirneț () [Corola-website/Science/311007_a_312336]
-
teoretic îl constituie doctrina naționalului, care integrează în corpusul său teze cu privire la căile de edificare a civilizației moderne într-un stat național . Schifirneț a creat conceptul ,modernitatea tendențială”, dezvoltat și analizat în lucrările: "Formele fără fond, un brand românesc" (2007), Modernitatea tendențială (2009), Tendential Modernity (2012), "Modernitatea tendențială. Reflecții despre despre evoluția modernă a societății" (2016). Modernitatea tendențială este ,o perspectivă ce nu poate fi ocolită" în analizele despre evoluția modernă a societății. Conceptul ,modernitatea tendențială” explică modernitatea din spațiile nonoccidentale
Constantin Schifirneț () [Corola-website/Science/311007_a_312336]
-
integrează în corpusul său teze cu privire la căile de edificare a civilizației moderne într-un stat național . Schifirneț a creat conceptul ,modernitatea tendențială”, dezvoltat și analizat în lucrările: "Formele fără fond, un brand românesc" (2007), Modernitatea tendențială (2009), Tendential Modernity (2012), "Modernitatea tendențială. Reflecții despre despre evoluția modernă a societății" (2016). Modernitatea tendențială este ,o perspectivă ce nu poate fi ocolită" în analizele despre evoluția modernă a societății. Conceptul ,modernitatea tendențială” explică modernitatea din spațiile nonoccidentale:,In relation with non-Western modernity, Constantin
Constantin Schifirneț () [Corola-website/Science/311007_a_312336]
-
civilizației moderne într-un stat național . Schifirneț a creat conceptul ,modernitatea tendențială”, dezvoltat și analizat în lucrările: "Formele fără fond, un brand românesc" (2007), Modernitatea tendențială (2009), Tendential Modernity (2012), "Modernitatea tendențială. Reflecții despre despre evoluția modernă a societății" (2016). Modernitatea tendențială este ,o perspectivă ce nu poate fi ocolită" în analizele despre evoluția modernă a societății. Conceptul ,modernitatea tendențială” explică modernitatea din spațiile nonoccidentale:,In relation with non-Western modernity, Constantin Schifirnet has introduced the interesting concept «tendentious modernity»”. Constantin Schifirneț
Constantin Schifirneț () [Corola-website/Science/311007_a_312336]