8,622 matches
-
manieră realistă, fără idilizarea tipică sămănătoriștilor și poporaniștilor. Capodopera lui Liviu Rebreanu este romanul „Ion”, dar acesta a mai scris și alte romane izbutite artistic, precum: „Pădurea spânzuraților”, „Răscoala” și romanul de dragoste „Adam și Eva”. Romanul „Ion“ este o monografie a realităților satului ardelean de la începutul secolului al XX-lea, ilustrând conflictul generat de lupta aprigă pentru pământ, într-o lume în care statutul social al omului este stabilit în funcție de averea pe care-o posedă, fapt ce justifică acțiunile personajelor
Ion (roman) () [Corola-website/Science/299444_a_300773]
-
la confruntările militare dintre ruși și turci, prezentându-se urmările acestora pentru Țările Române (1880); luptele politice interne între Drăculești și Dănești (1907) sau Istoria partidelor politice în România (1910). Alexandru D. Xenopol a manifestat interes și pentru genealogie, elaborând monografia de familie intitulată "Istoria și genealogia casei Callimachi", carte ce reprezintă prima monografie românească de familie. Cartea lui Xenopol a fost scrisă la solicitarea lui Alexandru Callimachi, proprietarul moșiei și al conacului de la Stâncești (jud. Botoșani). După ce stabilește originea familiei
Alexandru D. Xenopol () [Corola-website/Science/298825_a_300154]
-
Române (1880); luptele politice interne între Drăculești și Dănești (1907) sau Istoria partidelor politice în România (1910). Alexandru D. Xenopol a manifestat interes și pentru genealogie, elaborând monografia de familie intitulată "Istoria și genealogia casei Callimachi", carte ce reprezintă prima monografie românească de familie. Cartea lui Xenopol a fost scrisă la solicitarea lui Alexandru Callimachi, proprietarul moșiei și al conacului de la Stâncești (jud. Botoșani). După ce stabilește originea familiei Callimachi, Xenopol consacră câte un capitol fiecăruia dintre domnitorii Moldovei din familia Callimachi
Alexandru D. Xenopol () [Corola-website/Science/298825_a_300154]
-
se exprime cel mai convingător în activitățile de interpret și teoretician al poeziei moderne. În acest domeniu, gândirea lui a atins punctul de maximă originalitate. Cel mai important volum de eseuri, apărut postum, se intitulează "La conscience malheureuse" ("Conștiința nefericită"). Monografia "Rimbaud le voyou" ("Rimbaud vântură-lume", traducere, note, comentarii și anexe de Luiza Palanciuc și Mihai Sora), "Faux Traité d'Esthétique" ("Fals tratat de estetică", traducere, note, comentarii și anexe de Luiza Palanciuc și Mihai Sora) și "Baudelaire et l'expérience
Benjamin Fondane () [Corola-website/Science/297749_a_299078]
-
pus pe studiul excitabilității sistemului nervos central, activității electrice a creierului, cercetarea dinamicei corticale în diferite afecțiuni neurologice, studiul clinic și experimental al epilepsiei, fiziologia și fiziopatologia cerebelului, afazia. Pentru rezultatele cercetărilor asupra epilepsiei, efectuate împreună cu colaboratorii săi, apărute în monografia "Epilepsia" (1955), primește în 1957 Premiul de Stat. Kreindler a desfășurat o activitate deosebită în specializarea medicilor în neurologie, în cadrul catedrei de specializare și perfecționare în neurologie (învățământ suprauniversitar) a Institutului de Medicină și Farmacie (IMF-București). a publicat numeroase articole
Arthur Kreindler () [Corola-website/Science/297772_a_299101]
-
dovedit eficacitatea în mod spectaculos începând din ianuarie 1922, când a fost injectat de bolnavilor de la Toronto General Hospital. În ciuda contribuțiilor sale în domeniul metabolismului uman, Nicolae Paulescu este ignorat de școală de medicină și istoriografia științifică occidentale (de exemplu monografia "The Pancreas: An Integrated Textbook of Basic Science, Medicine, and Surgery" (Edited by H. G. Beger, A. L. Warshaw, M. W. Büchler, R. A. Kozarek, M. M. Lerch, J. P. Neoptolemos, K. Shiratori, D. C. Whitcomb, and B. M. Rău, Blackwell Publishing
Nicolae Paulescu () [Corola-website/Science/297856_a_299185]
-
s-au destrămat în scurt timp, din cauza bolii sale care a recidivat pentru prima oară. Perioada sa de creație artistică dinaintea manifestării bolii (1901), este mai puțin cunoscută și plină de erori în exactitatea informațiilor, prima și cea mai veche monografie a lui Virgil Cioflec fiind săracă în detalii. Cele mai multe lucrări din acea perioadă sunt încă risipite prin colecții particulare sau dispărute. A decorat de asemenea salonul unui vapor fluvial, precum și saloanele lui V. Antonescu, ministru de justiție din București, cu
Ștefan Luchian () [Corola-website/Science/297807_a_299136]
-
cânte la vioară. Tudor Arghezi a relatat într-un interviu vizita compozitorului George Enescu la patul unde era imobilizat Luchian: Astfel s-a sfârșit, consumată de flacăra unei inepuizabile pasiuni pentru arta sa, viața pictorului. Așa cum menționează Petru Comarnescu în monografia referitoare la Luchian din anul 1956, datele care s-au transmis posterității despre viața lui Ștefan Luchian de dinainte de anul 1900, sunt destul de lapidare și pline de inexactități. Principalii monografi ai artistului printre care se numără și Virgil Cioflec, Petru
Ștefan Luchian () [Corola-website/Science/297807_a_299136]
-
întâi tolerată, iar mai apoi constituțională a Imperiului Roman. Tradiția a reușit să împământenească chiar și în cultura laică ideea că "Edictul de la Milano", proclamat de Constantin și Licinius este actul prin care se instituie toleranța față de cultul creștin, dar monografiile istorice precizează că Galerius a emis un edict de toleranță în 311: Relațiile dintre cei doi împărați au început să se tensioneze, astfel, în 316, se declanșează un prim război civil. Constantin obține o victorie în bătălia de la Cibalae (Pannonia
Constantin cel Mare () [Corola-website/Science/297914_a_299243]
-
întâi, tolerată, iar, mai apoi, constitutivă a Imperiului Roman. Tradiția a reușit să împământenească chiar și în cultura laică ideea că Edictul de la Milano, proclamat de Constantin și Licinius este actul prin care se instituie toleranța față de cultul creștin, dar monografiile istorice precizează că Galerius a emis un edict de toleranță în 311. Odată cooptat în angrenajele puterii, creștinismul se va transforma rapid într-un crud persecutor al celorlalte culte și religii, dar și al filozofiei vremii, fapt care se va
Creștinism () [Corola-website/Science/296540_a_297869]
-
naștere a noului papă, 16 aprilie, este sărbătoarea sfântului Benedict Iosif Labre (26 martie 1748 - 16 aprilie 1783), cunoscut ca Sfântul Pelerin. vorbește fluent germana, italiana, franceza, engleza, spaniola și latina. Este autor al unui mare număr de cărți și monografii pe teme religioase, de morală și filosofie. În timpul întregii sale activități de până acum a rămas fidel principiilor sale morale și religioase, apărând cu consecvență dogmele Bisericii Catolice, ceea a determinat pe unii comentatori să-l situeze în aripa conservatoare
Papa Benedict al XVI-lea () [Corola-website/Science/298425_a_299754]
-
(n. 6 februarie 1889, Constanța; d. 18 septembrie 1962, București) a fost un colecționar și critic de artă român, de etnie armean. A fost membru corespondent al Academiei Române. A scris monografiile lui Nicolae Grigorescu, Gheorghe Petrașcu, Nicolae Tonitza, precum și volumele de eseuri „Pagini de artă”, „Însemnările unui amator de artă”, etc. Sprijinitor al multor artiști de seamă, Zambaccian a adunat o valoroasă și bogată colecție de tablouri, care se regăsește în
Krikor H. Zambaccian () [Corola-website/Science/307057_a_308386]
-
una din cele mai ample analize genetice ale tipului 1 de diabet, identificând unele particularități specifice populației din România. Datele au fost publicate în peste 300 de lucrări (jumătate în reviste indexate ISI), fiind citate de peste 2300 de ori. Dintre monografiile și tratatele publicate menționăm: Hipertensiunea de origine renală (1974); Stările hiperosmolare (1974); Echilibrul acido-bazic (1978); Necesitate și abuz în alimentație (1981); Bazele biochimice ale nutriției (1985); Hipoglicemiile (1990); Teoria și practica acupuncturii moderne (1992); Insulina, descoperirea medicală a secolului aparține
Constantin Ionescu-Târgoviște () [Corola-website/Science/307093_a_308422]
-
care merită să fie menționate: Profesorul Mircea D. Banciu a avut o foarte bogată activitate editorială, concretizată în publicarea în colaborare a 9 cărți în edituri centrale (7 în țară, 2 în SUA). Printre acestea se înscriu: manuale pentru studenți, monografii, tratate, capitole de cărți. Un alt domeniu în care profesorul Mircea D. Banciu s-a implicat cu devotament, pricepere și multă dăruire a fost pentru publicarea unor prestigioase reviste de specialitate:editor adjunct al revistei "Revue Roumaine de Chimie" din
Mircea Desideriu Banciu () [Corola-website/Science/307086_a_308415]
-
astronomie și geografie economică, susținute în perioada 1920-1928 la Universitatea din Chișinău. Activitatea științifică a generalului Panaitescu, axată mai ales pe cartografia matematică și istoria cartografiei, s-a concretizat în publicarea a peste 40 de lucrări științifice, dintre care menționăm monografiile „Astronomie populară", „Din istoricul cartografiei”(1916), „Documentarea cartografică a României Mari la încheierea războiului” (1920), „Cartografie elementară, pagini de actualitate” (1927), „Aspecte economice și sociale din Basarabia de la 1920-1927” (1927).
Scarlat Panaitescu () [Corola-website/Science/307092_a_308421]
-
Thysanoptere din România. Studii morfologice”, „Insectele vătămătoare din România și mijloacele de combatere a lor”). Fondator al școlii de entomologie agricolă din România („Rolul stațiunilor entomologice”). A publicat 65 de lucrări științifice în diverse reviste din țară și străinătate. Publică monografia „Thysanoptere din România. Studii morfologice”, și descrie 14 specii noi pentru știință. Alte lucrări importante
Wilhelm Karl W. Knechtel () [Corola-website/Science/307116_a_308445]
-
Remus Răduleț. Pe langă activitatea didactica, a continuat să desfășoare o bogată activitate și pe plan practic lucrând la serviciul de automatizări al Institutului de Studii și Proiectări Energetice din București. Această activitate practică avea să ducă la elaborarea unei monografii de "Automatica și telemecanica sistemelor energetice", publicată de Editură Academiei, (vol. I - 1959, vol. ÎI - 1960, vol. III-1965). Tot această activitate l-a determinat să contribuie la conceperea și punerea în practică a unei direcții de studii de Automatica în
Corneliu I. Penescu () [Corola-website/Science/307112_a_308441]
-
A introdus o unitate de putere electrică reactivă, corespunzând unui curent alternativ de un amper sub tensiunea de un volt - VAR - de la inițialele v(olt) + a(mper) + r(eactiv)]. Principala contribuție științifică rămâne studiul stărilor electrice deformante. A publicat o monografie intitulată "Puissances réactives et fictives" care e citată de majoritatea studiilor despre regimul deformant. A realizat unele tipuri de reostate. În anul 1954? a fost decorat cu Ordinul Muncii cl. I
Constantin Budeanu () [Corola-website/Science/307126_a_308455]
-
a Istoriei Științelor. A fost, de asemenea, director al revistei « Archives Internationales d’Histoire des Sciences ». Conferințele sale la Palais de la Découverte din Paris, unde a organizat conferințe lunare asupra istoriei științei, erau celebre. Guvernul Francez i-a comandat o monografie « Quelques données importantes dans l’évolution des mathématiques française » pentru Pavilionul Franței la Expoziția Universală de la New York din 1939. Franța i-a acordat distincția de Chevalier de la Légion d’Honneur. Petre Sergescu a fost motorul colaborării internaționale în domeniul istoriei
Petre Sergescu () [Corola-website/Science/307129_a_308458]
-
14 iulie 1974, Cluj) a fost un botanist, membru titular al Academiei Române. A fost profesor la Facultatea de Științe, la catedra de Anatomia și fiziologia plantelor, și director al Centrului de cercetări biologice din Cluj. În 1960 a publicat o monografie asupra "Mlaștinilor de turbă din RPR", iar în 1965 a tipărit volumul "Monumente ale naturii în România", în afara altor cărți dedicate unor oameni de știință români. A fost membru corespondent al Academiei de Științe din România începând cu 21 decembrie
Emil Pop () [Corola-website/Science/307136_a_308465]
-
secția de chimie a diviziei de cercetare și laboratoare. Era o activitate de coordonare și administrație, de organizare de conferințe internaționale, de editare de cărți și de reprezentare a A.I.E.A. pe lângă Organizația Mondială a Sănătății de la Geneva în redactarea monografiilor de compuși radiofarmaceutici pentru Farmacopeea Internațională. A revenit în țară în 1970 și a început activitatea didactică, ca profesor la Catedra de Chimie Organică, și cea de cercetare la Institutul de Fizică Atomică. După 1990, a alternat un semestru în
Alexandru T. Balaban () [Corola-website/Science/307131_a_308460]
-
Botzan și-a adus o activă contribuție la crearea unei pleiade de cercetători de prestigiu în domeniul irigației și drenajelor. Bilanțul sumar al prodigioasei sale activități se concretizează în publicarea a peste 100 de lucrări științifice, incluzând 12 tratate și monografii, 14 broșuri de îndrumare tehnică, articole și comunicări. Monografia "Probleme de irigație și desecări ale Câmpiei Bărăganului" (1959) și tratatul "Culturi irigate" apărut în trei ediții (1959, 1962 si 1966) sunt lucrări fundamentale, care pentru valoarea lor științifică deosebită au
Marcu Botzan () [Corola-website/Science/307130_a_308459]
-
unei pleiade de cercetători de prestigiu în domeniul irigației și drenajelor. Bilanțul sumar al prodigioasei sale activități se concretizează în publicarea a peste 100 de lucrări științifice, incluzând 12 tratate și monografii, 14 broșuri de îndrumare tehnică, articole și comunicări. Monografia "Probleme de irigație și desecări ale Câmpiei Bărăganului" (1959) și tratatul "Culturi irigate" apărut în trei ediții (1959, 1962 si 1966) sunt lucrări fundamentale, care pentru valoarea lor științifică deosebită au fost distinse cu Premiul Academiei Române. Alături de "Culturi irigate", lucrarea
Marcu Botzan () [Corola-website/Science/307130_a_308459]
-
Premiul Academiei Române. Alături de "Culturi irigate", lucrarea "Bilanțul apei în solurile irigate", prin metodologia didactică a expunerii și conținutul aplicativ, a contribuit la introducerea de noi discipline de studiu în învățământul universitar agronomic din România. De o deosebită valoare științifică sunt monografiile "Începuturile hidrotehnicii pe teritoriul României", "Apele în viața poporului român", "Drumuri de apă" și "Mediu și viețuire în spațiul Carpato-Dunăreano-Pontic". În aceste scrieri, utilizând documentarea arheologică și relatarea istorică, autorul își folosește cunoștințele de specialitate pentru a reconstitui practici vechi
Marcu Botzan () [Corola-website/Science/307130_a_308459]
-
1976-1979 ca cercetător științific, ca cercetător principal III (1979-1990) și ca cercetător principal I, din 1990. A fost director - prin concurs - între anii 1991-1997, director științific, responsabil cu cooperarea internațională (1997-2001) și președintele al Consiliului Științific (1995-2003). A publicat 6 monografii (autor/coautor), 9 volume de contribuții (Editor/coordonator) la editurile TEHNICĂ, Academiei, Expert și Elsevier, cât și circa 200 de articole în diferite reviste științifice (Computers în Industry, IFAC J. Automatica, IFAC J Control Engineering Practice, Large Scale Systems, J.
Florin Gheorghe Filip () [Corola-website/Science/307142_a_308471]