7,852 matches
-
ale Indiei. Fantasticul oriental urmărește, potrivit lui Nicolae Steinhardt, descifrarea simbolurilor lumii înconjurătoare, având un tâlc ascuns. Acțiunea este narată la persoana I, ceea ce conferă textului o mai mare autenticitate cu atât mai mult cu cât există asemănări biografice importante între narator și Mircea Eliade: studiile efectuate în India, pasiunea pentru orientalism, personaje reale cunoscute mai demult etc. Tot ceea ce se întâmplă pare să fie o experiență personală a autorului. Nuvela conține un supraconflict între dimensiunea scientistă și dimensiunea revelației, adică între
Nopți la Serampore () [Corola-website/Science/334763_a_336092]
-
efectuate în India, pasiunea pentru orientalism, personaje reale cunoscute mai demult etc. Tot ceea ce se întâmplă pare să fie o experiență personală a autorului. Nuvela conține un supraconflict între dimensiunea scientistă și dimensiunea revelației, adică între realitatea aparentă și miracol. Naratorul este un specialist în ocultism și în filozofiile orientale, care studiase textele clasice referitoare la tantra, potrivit propriilor mărturisiri, dar, având o formare raționalistă de tip european, nu reușise să urce treptele inițierii, cunoscând evenimentele doar la nivel teoretic. Scriitorul
Nopți la Serampore () [Corola-website/Science/334763_a_336092]
-
formare raționalistă de tip european, nu reușise să urce treptele inițierii, cunoscând evenimentele doar la nivel teoretic. Scriitorul nu oferă dezlegarea misterului, menținând o abordare ambiguă și enigmatică cu privire la întâmplările relatate. Personajele nuvelei reflectă o bipartiție ideatică, cei trei orientaliști (naratorul, Bogdanof și van Manen) aparținând culturii europene, iar autohtonii Suren Bose și Swami Shivananda - spiritualității indice. Nuvela „Nopți la Serampore” are ca temă călătoria în timp, punând în discuție posibilitatea existenței unor universuri paralele. Autorul prezintă o „irupție a fantasticului
Nopți la Serampore () [Corola-website/Science/334763_a_336092]
-
are rol de revelație, confirmând existența întâmplărilor, dar plasându-le într-un trecut îndepărtat. Martori la un eveniment petrecut în trecut, cei trei orientaliști acceptă ideea că au călătorit în timp, încercând să găsească o explicație rațională unei întâmplări iraționale. Naratorul nu poate înțelege adevărata semnificație a evenimentului trăit, judecând o practică tantrică după un sistem de gândire european de tip raționalist ce ignoră existența miracolului. Astfel, el respinge îngrozit revelația după care tânjește pentru a păstra o viziune imperfectă asupra
Nopți la Serampore () [Corola-website/Science/334763_a_336092]
-
ca un efect al beției sau a halucinației colective, mai puțin de Budge care afirmă că prezența în zonă a lui Suren Bose făcea "„ca lucrurile să nu fie totuși atât de simple”", evitând să detalieze înțelesul acestei afirmații stranii. Naratorul acceptă ipoteza călătoriei în timp, dar își exprimă nedumerirea că ei au putut modifica un eveniment din trecut, ceea ce pare să fie peste puterile sale de înțelegere. Cei trei orientaliști nu sunt doar martori ai evenimentelor petrecute în trecut, ci
Nopți la Serampore () [Corola-website/Science/334763_a_336092]
-
cincizeci de ani. Deci nu asistam pur și simplu la o scenă de mult întâmplată, ci interveneam în această scenă, modificând-o prin prezența noastră de care eroii luaseră cunoștință, și prin întrebările noastre, la care ei ne răspundeau”", argumentează naratorul. Un alt amănunt inexplicabil pentru el îl constituie rigiditatea mișcărilor și figurile cadaverice ale celor doi oameni din trecut (Nīlămvara Dăsa și bătrânul servitor) care contrazic ipoteza că ar fi fost vorba de imaginile lor spectrale. Confuzia naratorului apare, potrivit lui
Nopți la Serampore () [Corola-website/Science/334763_a_336092]
-
răspundeau”", argumentează naratorul. Un alt amănunt inexplicabil pentru el îl constituie rigiditatea mișcărilor și figurile cadaverice ale celor doi oameni din trecut (Nīlămvara Dăsa și bătrânul servitor) care contrazic ipoteza că ar fi fost vorba de imaginile lor spectrale. Confuzia naratorului apare, potrivit lui Swami Shivananda, din neputința înțelegerii forțelor care guvernează un univers „de iluzii și aparențe”. Forțele dezlănțuite de practicile tantrice se aseamănă astfel cu forțele din fizica newtoniană, având un caracter obiectiv. Experimentul tantric nu a produs o călătorie
Nopți la Serampore () [Corola-website/Science/334763_a_336092]
-
unor cărți și cel care știe să le deschidă, poate citi romane întregi”. "Omul de aur" a fost perceput de unii critici literari ca un roman autobiografic care prezintă o întâmplare petrecută autorului sau despre care acesta ar fi auzit. Naratorul lasă impresia că este omniscient, părând în anumite momente că este el-însuși un personaj ascuns care asistă la evenimente. Începând cu capitolul „Mina de aur”, povestea este relatată adesea la persoana întâi pentru ca în final naratorul să se întâlnească cu
Omul de aur (roman) () [Corola-website/Science/334780_a_336109]
-
acesta ar fi auzit. Naratorul lasă impresia că este omniscient, părând în anumite momente că este el-însuși un personaj ascuns care asistă la evenimente. Începând cu capitolul „Mina de aur”, povestea este relatată adesea la persoana întâi pentru ca în final naratorul să se întâlnească cu propriul personaj care să-i spună: "„Ei, bine, atunci ghicește povestea vieții mele”". Personajele romanului au un statut dihotomic, fiind caracterizate printr-o ambivalență aparență − esență. Mai multe personaje jókaiene par să ascundă o taină și
Omul de aur (roman) () [Corola-website/Science/334780_a_336109]
-
cu Programul 9G al Teatrului Național București, realizat cu sprijinul ArCuB, Ziua în care nu se cumpără nimic e povestea unor tineri care luptă pentru o lume mai bună. Au nevoie să fie ascultați. Actorii sunt atât personajele cât și naratorii vieții personajelor. Spectacolul explorează limitele și motivațiile implicării tinerilor, văzuți într-un univers mereu proiectat, schematizat, redus la esență, o materializare a distanței pe care personajele par s-o simtă față de acțiunile lor. Rolando Matsangos și Ilinca Hărnut
Programul 9 G la Teatrul Național din București, dedicat tinerei generații de artiști by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105858_a_107150]
-
Sfârșit de veac în București" este considerat ca fiind continuator al liniei prozei interbelice autentice, care a fost întreruptă de instaurarea comunismului. El este o operă epică tradițională, construită după un model clasic în care faptele sunt relatate prin prisma naratorului omniscient. Sfârșit de veac în București" se remarcă prin prezentarea mecanismului arivismului social cu o atenție analitică deosebită. Profesorul Valeriu Râpeanu îl plasează pe Ion Marin Sadoveanu în descendența lui Nicolae Filimon și Duiliu Zamfirescu prin descrierea triumfului parvenitului în
Sfârșit de veac în București () [Corola-website/Science/333896_a_335225]
-
de televiziune Fox News. Turul victoriei de două săptămâni prin America se încheie cu un onor militar în timpul pauzei de la jumătatea unui meci de fotbal. Fountain surprinde excesele Texasului, ale fotbalului american, ale afacerilor și războiului și ne oferă un narator memorabil în persoana tânărului de 19 ani Billy Lynn, prin combinația sa de dorință, năucire și stres post-traumatic. 7. Jennifer Egan, A Visit from the Goon Squad/ O vizită de la brigada teroristă (2010) Meditația prostiană a lui Egan asupra timpului
TOP cele mai bune cărți ale secolului 21 by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102373_a_103665]
-
în discursul narativ de acum problematica ultimului său volum de poezie, Efectul placebo, cea a confruntării - mijlocite, de această dată - dintre eul concret și lumea reală, bântuită de fantome și subminată de capcanele oculte ale morții, anticameră a tăcerii veșnice. Naratorul insolitează aparența banală a lui Dimitrie, făcând din el un personaj ambiguu, prin dedublarea lui în două ipostaze: pe de o parte, inspectorul abatoarelor moldave, soțul și tatăl ratat, sclav al vremurilor și al propriei rutine cotidiene, care se confruntă
Val Mănescu () [Corola-website/Science/337550_a_338879]
-
rând, bazată pe realități palpabile”, roman după care speră că se va scrie un scenariu de film, care va lua premiul Oscar, și-l va salva de sărăcie, permițându-i să trăiască decent. Convenția romanului în roman, vocea histrionică a naratorului omniscient, care uneori se împletește cu cea a personajului, iar alteori se distanțează ironic, poetica discursivă invocată, a circularității dintre viață și narațiune, îndepărtează cititorul de real și îl apropie tot mai mult de teritoriul misterios al fantasmelor individuale și
Val Mănescu () [Corola-website/Science/337550_a_338879]
-
factură „gastro-bahico-culturală”). Introducând tema „vieții ca vis”, ca intrigă a destinului individual, aflat pe câmpurile de luptă al supraviețuirii (pentru achitarea facturilor restante la întreținere) și al visatului triumf social în „lumea pe dos” din „epoca jaga-jaga” (datorat operei sale), naratorul trece cu dezinvoltură și umor de la burlesc la tragi-comic și de la farsă la melodramă. Discursul său vivace și pitoresc rămâne în permanență la suprafața lucrurilor, potențând caracterul lor bizar prin alăturări aleatorii. El creează un univers carnavalesc prin strategii diverse
Val Mănescu () [Corola-website/Science/337550_a_338879]
-
utilizarea clișeelor „panseatice” paradoxale ale lui Dimitrie, care cristalizează o filozofie „populară” de viață în gloriosul vid românesc. Pentru personaj, derizoriul nu este doar o atitudine relativizantă, ci devine chiar un mod - caricatural - de a fi. Pe de o parte, naratorul transpune haosul vieții cotidiene prin fragmentarea textului într-o multitudine de micro-narațiuni, care-l accelerează și-i pulverizează nu doar sensul global al experiențelor colective reale, ci și autenticitatea trăirii individuale. Pe de altă parte, Dimitrie panoramează micile probleme ale
Val Mănescu () [Corola-website/Science/337550_a_338879]
-
iar incongruența, și dislocarea lor, pe lângă efectul comic, generează, prin entropie, o simultaneitate fantastă și o cauzalitate ocultă a întâmplărilor, devenite expresii ale purei subiectivități dezarticulate și incoerente. În proliferarea plăcerii ludice, a fanteziei combinatorii și a libertății lingvistice neîngrădite, naratorul adaugă și ingredientele comediei negre; sentimentul angoasant al damnării și al rupturii de lumea din jur, care copleșește în final personajul, este anticipat de clipul electoral Trage apa ca să trăiești bine și de scenariul de film Catastrofa, prin care Dimitrie
Val Mănescu () [Corola-website/Science/337550_a_338879]
-
de sens în istoria individuală și colectivă. Moartea lui Dimitrie alegorizează imposibilitatea salvării în registru tragi-comic, aceasta survenind ca o consecință nefastă a stilului de viață sănătos asupra organismului său viciat. Contemplând destrămarea personajului și a lumii de pe plaiurile mioritice, naratorul o corelează cu o intenționalitate transcendentă, cosmo-politică. Aceasta este concretizată metaforic în anomalia climatică produsă de resturile tăcerii, aruncate de Dimitrie în apa Slănicului, și în apariția ciclică a vântului de est deasupra acoperișurilor, abatorului, cimitirului și gropii de gunoi
Val Mănescu () [Corola-website/Science/337550_a_338879]
-
exuberant pe nume Alexis Zorbas. Romanul a fost adaptat în 1964 într-un "film omonim" de succes regizat de Michael Cacoyannis, iar în 1968 într-un musical intitulat "Zorba". Aflat într-o cafenea din portul Pireu chiar înainte de sosirea zorilor, naratorul, un tânăr intelectual grec, rememorează o întâmplare petrecută cu un an mai înainte în același loc. Prietenul său, Stavridakis, pleca în Caucaz pentru a-i ajuta pe grecii pontici (cunoscuți în acea regiune sub numele de greci caucazieni) care erau
Zorba Grecul (roman) () [Corola-website/Science/336724_a_338053]
-
rememorează o întâmplare petrecută cu un an mai înainte în același loc. Prietenul său, Stavridakis, pleca în Caucaz pentru a-i ajuta pe grecii pontici (cunoscuți în acea regiune sub numele de greci caucazieni) care erau persecutați, adresându-i-se naratorului, ce-l însoțise în port, cu apelativul ironic de „șoarece de bibliotecă”. Dornic să-și învingă propria slăbiciune și să cunoască viața, tânărul intelectual a decis să plece în insula Creta pentru a redeschide o mină de lignit dezafectată și
Zorba Grecul (roman) () [Corola-website/Science/336724_a_338053]
-
Alexis Zorbas, un bărbat necunoscut de vreo 65 de ani, care îi cere să-l ia cu el pe post de șef de echipă. Necunoscutul pretinde că știe mai multe meserii, inclusiv pe cea de miner, și-l impresionează pe narator prin caracterul său hotărât și prin pofta sa de viață. Zorbas își povestește viața pe vaporul care-i duce spre Creta, făcând mai multe observații pline de culoare cu privire la natura omului; în opinia sa, libertatea reprezintă puterea omului de a
Zorba Grecul (roman) () [Corola-website/Science/336724_a_338053]
-
bucuriilor sufletești. La sosirea pe insulă, ei resping ospitalitatea lui moș Anagnostis și a lui Kondomanolios, proprietarul cafenelei locale, și sunt găzduiți la hanul lui madame Hortense, care era alcătuit din câteva cabine de baie vechi, lipite unele de altele. Naratorul își petrece duminica plimbându-se pe malul mării, admirând peisajul cretan care îi amintește de "„o proză de bună calitate: bine lucrat, sobru, lipsit de înflorituri inutile, viguros și reținut”" și citind din "Divina Comedie" a lui Dante. Reveniți la
Zorba Grecul (roman) () [Corola-website/Science/336724_a_338053]
-
o seduce după ce-i cântă la santuri. A doua zi, mina se deschide și începe lucrul. Zorbas își ia munca în serios și preia răspunderea exploatării. El lucrează destul de des ore îndelungate și cere să nu fie întrerupt în timpul lucrului. Naratorul, care are idealuri socialiste, încearcă să-i cunoască pe muncitori și să fraternizeze cu ei, dar Zorbas îl avertizează să păstreze distanța: "„Omul e-o brută! O mare brută. (...) Ești rău cu el: te respectă și-ți știe de frică
Zorba Grecul (roman) () [Corola-website/Science/336724_a_338053]
-
cu el: îți scoate ochii”". Cei doi poartă în fiecare seară mai multe conversații lungi despre o varietate de subiecte, de la viață la religie, despre trecutul lor și despre modul în care au ajuns să fie ceea ce sunt acum, iar naratorul învață de la Zorbas multe lucruri despre viața omului pe care nu le-ar fi aflat niciodată din cărți. Cu toate acestea, el nu se desprinde complet de lumea cărților și lucrează la un manuscris despre viața și învățăturile lui Buddha
Zorba Grecul (roman) () [Corola-website/Science/336724_a_338053]
-
exploatarea, iar cei doi se gândesc să arendeze o pădure montană de pini ce aparținea mănăstirii din vecinătate și să coboare buștenii printr-un funicular. Zorbas pleacă la Candia pentru a cumpăra materialul necesar, zăbovind acolo o perioadă mai lungă. Naratorul o consolează în acest timp pe Bubulina, spunându-i că bătrânul ei amant vrea să o ceară în căsătorie și s-a dus să comande haine de nuntă. Zorbas sosește în sat în Săptămâna Patimilor, arendează pădurea și începe să
Zorba Grecul (roman) () [Corola-website/Science/336724_a_338053]