7,953 matches
-
sanitare a alienaților s-a reluat în Moldova, în mod științific de data aceasta, de un practician psihiatru. Ne referim al lucrarea publicată în 1893 în Analele Casei Spitalelor și Ospiciilor Sf. Spiridon din Iași de către doctorul Julian Lukaszewski, Soarta Nebunilor. Despre biografia și activitatea lui Julian Lukaszewski avem puține informații. El eset semnalat ca medic al Spitalului Cantacuzino-Pașcanu (?-1833) și ca medic al Ospiciului de la Golia începând cu anul 1833. La 1893 era încă în funcțiune. Documentele de arhivă privind
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
bolnavilor psihici. Nu rezultă de nicăieri că ar fi avut o pregătire specială în psihiatrie. Indiferent de aceasta, lucrând în psihiatrie, la Ospiciul Golia, a putut să-și însușească experiența practică și perspectiva teoretică necesară. Aceasta rezultă din studiul Soarta nebunilor. Acest studiu, astăzi puțin cunoscut, despre care a scris doar o scurtă notă T. Pirozynski 89, nu este scutit de o notă utopică și ni se pare, cu toată buna intenție a autorului, că nu este comparabil cu acela din
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
tratați medical și umanizați prin metode medico-pedagogice. Credem că studiul lui Lukaszewski exprimă un moment important pentru istoria medicinii și psihiatriei românești. El are semnificația unei etape evoluate, înscriindu-se în cadrul eforturilor de rezolvare a problemelor legate, atunci, de "soarta nebunilor". Este probabil că acest studiu, alături de cele publicate ulterior de Alex. Brăescu, a contribuit la crearea unei mișcări de opinie care, peste un deceniu, s-a obiectivat prin construirea Spitalului Socola. Astfel, printre pionierii psihiatriei științifice la Iași îl considerăm
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
grație 1903, niște vechi chilii călugărești în ruină, joase, murdare, umede, întunecoase, fără aer, care nici pentru animale n-ar putea servi. Aceste chilii sunt atât de neîncăpătoare, încât adesea se pun câte doi bolnavi într-un pat. Da, doi nebuni într-un singur pat! Mobilierul din chilii este același care era și în azilurile de la finele secolului al XVIII-lea, adică... paiele, care acum, ca modernizare, sunt puse într-un coș mare numit mindir și în altul mai mic numit
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
primească și să sechestreze în ele alienați. Azilele au rămas în aceiași stare anacronică, cu toate că numărul alienaților a devenit de 10 ori mai mare ca în urmă cu 50-60 ani. Camerele atenanselor sînt niște vechi chilii călugărești cu câte doi nebuni într-un pat. Mobilierul sunt doar paiele puse într-un coș numit mindir și altul mic numit pernă și care desigur au avantajul că întrețin mai bine murdăria și infecția... Alienatul e considerat ca un om periculos, în orice caz
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
lui V. Lupu 113 Casele de corecție 119 V. ÎNCEPUTURILE PSIHIATRIEI ȘTIINȚIFICE 128 Primele publicații de psihiatrie. 128 Premisele psihiatriei științifice 128 A. Fătu: Proiectul de organizare a Spitalului de psihiatrie 130 "Nosographul Ospitalului de Neamțu" 135 Julian Lukaszewski: "Soarta nebunilor" 137 VI. PIONIERII PSIHIATRIEI ÎN MOLDOVA ALEXANDRU N. BRĂESCU 142 Panaite Zosin 167 VII. ȘCOALA DE LA SOCOLA 185 Constantin I. Parhon 185 Leon Ballif 238 Petru Brânzei 241 S. Blumenfeld 243 Tadeusz Pirozynski 245 Petru Boișteanu 250 Florin Lunguleac 254
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
la (ceea ce ei credeau că e) Revoluție, au ieșit nepăsători, nesăbuiți, superbi în stradă, înfruntînd gloanțele vidia, tancurile sumbre, toată urgia forțelor de represiune. Vom muri, dar vom fi liberi!", " Nu plecăm acasă, morții nu ne lasă!", scandau, răvășitor, frumoșii nebuni ai acelui însîngerat Decembrie. Îi transfigura speranța că jertfa lor va aduce, după lungul răstimp al dictaturii, o schimbare de esență, un puls regenerator. Iluzia scînteia, orbitor, la apogeu. Prea curînd, această iluzie a început să se întunece Specialiștii în
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
Gh. P. doi: Lasă șmecheriile..., știu că te piși pe tine de frică... Spune-ți ție, și după aia o să ai curajul să-mi spui și mie..., și altora... Hai, încearcă! (îl ia de guler) Gh. P. unu: Ho!, ești nebun? Dă-mi drumu'! Ce dracu' te-a apucat, dă-mi drumu'! Gh. P. doi: Hai, spune-ți ție, dar nu cu milă..., nu cu vinovăția într-o mînă și cu iertarea în cealaltă...! Hai! Gh. P. unu: Ți-am spus
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
tenor liric, și inocent, aria cu fiul în America și cocoșeii de aur? Gh. P. doi: Tocmai de aia. Spune ce ascunzi în sufletul ăla care-ți duhnește a canal, a rușine... (îl apucă de gît) Gh. P. unu: Ești nebun de-a binelea! Ești bun de legat, du-te dracului! Dă-mi drumu'! (scapă din strînsoare) Gh. P. doi: (îl prinde) Vino-ncoace! Stai aici și spune! Dacă spui tu, spun și eu... Te rog...! Ajută-mă să spun adevărul
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
vii la spital...? Mona: Păi ce, ți-am adus supă..., flori?! Nu ți-am adus nimic de mîncare. Octav: Mi-a adus mama... Mi-a adus și-un psihiatru... Ea vine, într-adevăr, ca la spital... ca la spitalul de nebuni... Mona: (incomodă) Octav, totuși, de ce ții tu să stai aici... Toți cred că stai aici ca să fii mai aproape de... Octav: Ce tîmpenie?! Nu-i chip să spui ceva... să faci ceva care sparge "superba" și anonima normalitate, că devii bizar
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
și tu, Mona, dacă ăsta-i un om normal! Octav: Las-o pe Mona în pace! Marieta: Că de asta ți-am trimis doctorul! Și tu îl iei peste picior?! Octav: Păi nu l-ai trimis tu ca la un nebun?! M-am purtat exact cum se aștepta să mă port... Marieta: Ascultă, eu te rog să termini cu aiureala asta! Și să vii acasă. Ți-am găsit un serviciu. Octav: Vorbești serios? Stai, nu-mi spune despre ce-i vorba
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
în broască part. prefăcut, -ă nom. prefacerea, prefăcutul A SE PURIFICA Ion se purifică prin iubire tranz.: Iubirea îl purifică pe Ion part. purificat, -ă nom. purificarea, purificatul A SE RABLAGI Bicicleta lui Ion s-a rablagit tranz.: Nu sunt nebun să-mi rablagesc mașina part. rablagit, -ă nom. rablagirea, rablagitul A SE RAFINA Publicul românesc s-a rafinat cu timpul tranz.: Noul val din cinematografie a rafinat publicul românesc part. rafinat, -ă nom. rafinarea, rafinatul A SE RĂNI Ion se
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
toate faptele noastre! Iar dacă cineva nu crede în judecata viitoare, să se uite la cele ce se petrec pe pământ, la cei din închisoare, la cei din ocne, la cei ce dorm pe băligar, la cei îndrăciți, la cei nebuni, la cei ce se luptă cu boli de nevindecat, la cei ce se zbat necontenit în sărăcie, la cei ce trăiesc flămânzi, la cei zdrobiți de dureri fără margini, la cei robiți. N-ar suferi aceștia acestea acum, de nu
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
lui erau, ca de la sine înțeles, cuprinse într-o țesătură de repere metafizice, asigurată instituțional sau, mai larg, de însăși atmosfera culturală în care trăia. Pe deasupra ca dovadă a incompletitudinii sale , el avea în față exemplul sfîntului, al însinguratului, al nebunului întru Dumnezeu sau pur și simplu al monahului care se dedica, măcar idealmente, verticalei. în societățile premoderne, omul comun nu era un erou metafizic, dar nici nu se considera pe sine omul de drept, omul în statura lui întreagă. Insul
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
și de mistere. Stigmatizarea suferinței psihice rămâne importantă. Dacă depresia este percepută într-o manieră mai puțin negativă, tulburările anxioase, fobice sau de comportament sunt încă mult prea adesea motive de spaimă și respinse. Psihiatrul sau psihologul ar fi un „nebun” periculos, asemănător unui Hannibal Lecter, și persoana în suferință psihică ar fi o ființă lașă, slabă, sau chiar periculoasă. Expresiile foarte numeroase, folosite în mod greșit în presă sau în limbajul popular: „psihoză”, „nevroză”, „obsesie”, „autism”, „paranoia”, „isterie”, sunt utilizate
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
executate în afara ședinței, deoarece pacientul se simte susținut de prezența terapeutului; expunerea cu feedback imediat servește de model, de reper pentru exercițiile care urmează a fi executate între ședințe. Frica de a muri, de a fi ridicol, de a deveni nebun, de a roși sau de a tremura, de a fi respins, de a eșua... Am putea să le calificăm drept ședințe de "descoperire" și de "învățare". Relaxarea, expunerea cu ajutorul imaginației, restructurarea cognitivă, desensibilizarea sistematică, expunerea cu prevenția răspunsului... Este normal
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
1989. Mollard și al., 1988. Iavarone și al., 2005. Dupont și al., 1997. Dupont și al., 2000. Parestezii, sufocare, impresia de golire a minții, senzație de căldură... Teamă de a pierde controlul, de a comite acte iraționale, de a deveni nebun sau de a muri... Căutarea de obiecte contrafobice, consum necontrolat de medicamente, consum exagerat de alcool... Teamă de a pierde controlul, de a deveni nebun... Această analiză se realizează prin intermediul auto-observației pacientului ghidat cu ajutorul instrucțiunilor terapeutului. Aproximativ douăzeci de ședințe
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
de căldură... Teamă de a pierde controlul, de a comite acte iraționale, de a deveni nebun sau de a muri... Căutarea de obiecte contrafobice, consum necontrolat de medicamente, consum exagerat de alcool... Teamă de a pierde controlul, de a deveni nebun... Această analiză se realizează prin intermediul auto-observației pacientului ghidat cu ajutorul instrucțiunilor terapeutului. Aproximativ douăzeci de ședințe pentru o tulburare de panică cu agorafobie. Pacientul respiră puternic și rapid timp de două minute; acesta resimte imediat aceleași fenomene anxioase de amețeală, înțepături
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
depresie ușoară; de la 18 la 25, depresie moderată; de la 26 la 52, depresie severă. Acest lucru permite cuantificarea lor. N-a îndrăznit să vină singură, temându-se să călătorească singură și să trebuiască să aștepte în sala de așteptare alături de "nebuni". Inspirație lentă cu umflarea abdomenului, expirație lungă pe gură, pauză, inspirație... Vezi capitolul 3. El declară că fetele sale au fost impresionate văzând-o pe pacientă în această stare, dar că s-au liniștit și o tratează ca de obicei
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
sprințare ale criticilor care cultivă metafizica (supra)interpretării și se aventurează în ascensiuni riscante sau ridicole în stratosfera textelor, adică să îi aducă cu picioarele pe pământ. Execuția este întotdeauna impecabilă și, în plus, savuroasă. O mostră ar fi „Echinoxul nebunilor” și delirul criticilor, articol despre receptarea interjecțional-extaziată a unei culegeri de povestiri a lui A. E. Baconsky. R. monitorizează sarcastic corul interpretativ, regizându-l pentru a maximiza stridențele și, implicit, efectul ilar, apoi trece la o interpretare sobră, în cheie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289165_a_290494]
-
cu aceeași monedă", ceea ce va duce la escaladarea conflictului. Ideal ar fi să ne putem controla și să dovedim, astfel, că suntem superiori. (ne aducem aminte de bine-cunoscuta zicală populară: "Ca să iasă cu bătaie, trebuie să existe cel puțin doi nebuni"). Însă și lipsa totală de emotivitate nu este utilă în comunicare. Dacă ea este evidentă la emițător, receptorul va fi mai puțin interesat de o persoană care vorbește fără emoție, considerând-o plictisitoare. Personalitatea De multe ori, percepția ne este
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
germanii n-au nici cea mai mică idee de propria lor vulgaritate [...], și ar trebui să le fie rușine că sînt numai germani"292. Însă aceste sarcasme nu au fost înțelese cu-atît mai mult cu cît au fost atribuite unui nebun. În orice caz, au avut mai puțină influență decît literatura antimilitaristă care în Franța va cîștiga un mare public, prin romane cum ar fi Cavalerul Miserey de Abel Hermant 293, prin jurnale satirice ca Farfuria cu unt, sau chiar cu
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
cu voce tare, de departe, executarea. Atunci cel mai tânăr, fiind nemulțumit că a scăpat de masacru, a zis: „Oare Romanos, căci așa se numea el, nu a fost vrednic de a fi numit mucenic al lui Hristos?” Însă acel nebun (Iulian) a oprit măcelul pentru că era plin de invidie și nu putea suporta slava acestor atleți ai credinței. Nu a îngăduit totuși ca aceștia să locuiască în orașe, ci i-a trimis în ținuturile cele mai îndepărtate ale stăpânirii romanilor
Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
sau a sufletelor care creează "probleme" sistemelor social-politice, nu l-au inventat regimurile totalitare ale secolului XX, ci el există din zorii Modernității. Această relevanță a cercetărilor lui Foucault i-a neliniștit pe toți acei intelectuali echipați cu "radical psiho-". Nebunul e cel care critică și cel care nu acceptă adevărurile leadership-ului modern (intelectuali + politicieni). Întotdeauna intelectualii și politicienii confruntați, în exercițiul social al puterii lor, cu o serie de critici ("ai sistemului") sau cu o serie de criticisme de tip
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
situează la interferența dintre geneza umană, istoria psihologică și individuală, formele concrete de existență 28. Pentru gânditorul francez, "singurul a priori concret în care boala mentală dobândește înfățișările necesare"29 este istoria. În Istoria nebuniei..., Foucault pleacă de la presupoziția populară: Nebunul spune adevărul!, încercând să schițeze cum acest "adevăr" îi vizează pe cei din jurul nebunului: familia, infirmierii, psihiatrii. O altă presupoziție în tratarea nebuniei este aceea a localizării ei în suflet și a sufletului în creier, ceea ce a făcut să primească
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]