10,880 matches
-
marea și cerul. Gândea la tinerețe, dar povestea încâlcit, ca viața mea". Propria existență îi devine de neînțeles lui Petar Rajić, iar obsesia morții se conturează tot mai clar. Interogațiile lui rămân fără răspuns, neputința de a mai distinge între nuanțele răului transformându-se în exasperarea de a nu mai distinge între bine și rău: Nu mai știa ce e bine și ce e rău, și judeca totul după rumeneala cerului, găsind în ea mângâiere". Identificarea lui Rajić cu acest alter-ego
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
sunet... Asumându-și rolul celui ce re-creează, din aluziile sonore ale dimensiunii onomastice două personaje schematice, prezente mai mult ca vibrație și rezonanță decât ca parte pozitivă, limitată material, Urmuz realizează un exercițiu dinamic de compoziție poetică, exploatând culori și nuanțe vocalice, fiecare sunet amintind de o deformare fizică sau morală. Grummer are o prezență mai puțin elaborată, el definindu-se mai degrabă prin gesturi și atitudine decât prin conturul fizic: Fire închisă și temperament bilios, stă toată ziua lungit sub
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
de a transfera sensul poveștii în imagine, iar desenele lui Dan Stanciu sunt, fără îndoială, oglinda ideală în care se cristalizează, ca într-un revers magic, emoția aventurii din poemul lui Gellu Naum. El însuși poet, Stanciu intuiește culori și nuanțe prin care desprinde textul de suprafața convenției sale grafice și-l eliberează într-un paradis al esențelor vizuale. Cărțile cu Apolodor sunt, în această colaborare de excepție, nu doar literatură pentru copii, ci artă adevărată. Prima Carte cu Apolodor, cea
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
pe parcursul unui weekend, când, urmându-și obiceiul de a da petreceri fastuoase pentru prietenii săi bogați, Raoul Meridian invită la Windcote un grup pestriț, reunind femei și bărbați, pentru câteva zile de plăceri extravagante. Povestea are, încă din primele pagini, nuanțe și accente gotice: originile protagonistei, agoasele sumbre colcăind în casa din deșert, interioarele întunecate, personajele impenetrabile, cu vieți ascunse și purtări nefirești, aerul fierbinte, mirajele, și, mai presus de toate, prezența Destinei, sfidătoare, dominantă, omniscientă. Înconjurată de adulți naivi, ademeniți
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
furajeră în 1974, la soiul Artona, cu o frecvență de 10 %. Simptome. Pe frunzele tinere infectate se observă o decolorare și o îngroșare a nervurilor iar pe frunzele mature apar dungi de culoare verde-deschis sau pete neregulate ca formă, de nuanțe verzi-deschis, situate între nervuri și uneori îngroșări vizibile pe partea inferioară a frunzelor, lângă nervuri. Plantele infectate au înălțimea redusă, o ramificație mai bogată, frunze mai mici, încrețite și uneori ofilite (fig. 39). Din cercul de plante gazdă a virusului
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
nu poate fi depistată. Tulpinile ei sunt drepte, de 40 cm înălțime, 2,5 cm în diametru la bază, neramificate, de culoare gălbuie cu reflexe violacei, acoperite cu perișori (fig.74). Florile fără codițe au culoare gălbuie sau albăstruie cu nuanțe violacei și se deschid în lunile iunie-iulie. Fructul este o capsulă ce conține 1200-1500 semințe foarte mici, ovoidalungite, cenușii închis la culoare, aspre și aripate (au pe margini o membrană). Aceste semințe fiind foarte ușoare, sunt duse de apa de
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
în 1946 de K.M. Smith în America este astăzi cunoscut în țările europene, fiind găsit și în România în 1984, pe sfecla pentru zahăr și pe tomate, în seră. Simptome. Pe frunzele plantelor infectate, apar pete inelare, necrotice, cu o nuanță neagră. Într-un stadiu mai avansat al bolii, apar pete negre, alungite pe cozile frunzelor și tulpini, iar pe frunză, petele se măresc și frunzele se usucă. Pe fructe, apar pete brune, inelare. După o primă etapă de atac, plantele
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Eugenia Eliade. Virusul a fost depistat la numeroase soiuri de măr cât și la portaltoii vegetativi. La soiurile foarte sensibile, pagubele pot ajunge la 40 % din producție. Simptome. Pe frunze apar pete neregulate ca formă, de culoare galbenă cu o nuanță crem, răspândite neuniform pe suprafața lor. Atacul se manifestă numai pe o parte din frunze, de regulă, cele tinere din vârful lăstarilor neprezentând simptome. Temperaturile ridicate din timpul verii fac ca țesuturile frunzelor parazitate să devină brunii. Simptomele sunt grave
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
roșie a frunzelor de prun apare prin luna mai-iunie. La început, atacul se manifestă prin apariția de frunze a unor pete circulare, gălbui portocalii, de 3-20 mm în diametru și cu aspect cerat. Cu timpul petele se înroșesc, căpătând o nuanță cărămizie, iar porțiunea parazitată se bombează ușor spre partea inferioară a frunzelor, unde petele prezintă mici formațiuni punctiforme mai închise la culoare, care sunt fructificații cu spori. Pe timp umed, sporii sunt eliminați în masă și apar în dreptul petelor pe
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
boala este frecventă în pepiniere și livezi . Simptome. Piersicul prezintă simptome relativ puternice pe frunze; ele constau în apariția de pete de decolorare circulare, de culoare gălbuie cât și de inele, precis conturate, în dreptul cărora frunza capătă cu timpul o nuanță închisă, datorită necrozării țesuturilor. Petele pot fi izolate sau unite, de dimensiuni mari, dacă sunt puține sau mici, dacă sunt multe și sunt răspândite neuniform pe întreaga frunză. La început se constată că numai o parte din ramuri prezintă frunze
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
ramuri și fructe. Imediat după dezmugurire, frunzele tinere încep să prezinte pe partea superioară bășicări și gofrări, cărora le corespund pe partea inferioară, adâncituri (fig. 166). La început frunzele au o culoare roșiatică, pentru ca mai târziu acestea să capete o nuanță gălbuie. Frunzele atacate sunt mai mari decât cele sănătoase. Pe partea inferioară, în dreptul porțiunilor bășicate, apare un strat catifelat, fuctificațiile cuiperci cu spori. Frunzele se brunifică și cad în luna iunie, iar pomii sunt puternic epuizați în urma refacerii frunzișului pe seama
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
zbârcesc; fructele mai evoluate prezintă pete pâsloase albicioase, apoi cenușii-brunii, în dreptul cărora țesuturile se necrozează și întreg fructul este cuprins de un putregai uscat sau umed (în funcție de umiditatea atmosferică). În timpul verii (iulie-august), pâslele miceliene albicioase și capătă o colorație, o nuanță, cenușie brunie, datorită formării unui număr mare de fructificații de rezistență (cleistotecii) cu spori (fig. 180). Transmitere-răspândire. Iernarea ciupercii are loc prin miceliul de rezistență localizat în lăstari și muguri sau prin cleistotecii. Boala este mult favorizată de excesul de
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Simptome. Ciuperca parazitează în special frunzele deși, în alte țări (S.U.A.) atacul pe lăstari și fructe este foarte des întâlnit și păgubitor. Frunzele parazitate prezintă numeroase pete de 1-2 mm în diametru, de formă circulară și de culoare brună cu nuanță roșcată (când atacul se manifestă pe coacăzul negru). În centrul acestor pete, țesuturile se brunifică, iar ciuperca formează gheme de miceliu pe care apar sporii; petele se pot uni, se întind, iar țesuturile neparazitate se îngălbenesc și frunzele cad în
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
gălbui, vizibile pe partea superioară, în dreptul cărora ciuperca formează fructificații punctiforme. Pe partea inferioară a frunzelor, în dreptul acestor pete, se formează niște mici cupe cu spori de culoare gălbuie. Grupurile de spori de vară, de culoare galbenă, cu o ușoară nuanță portocalie, acoperă toată suprafața inferioară a frunzelor, care se îngălbenesc și cad. Spre sfârșitul verii, printre grupurile cu spori de vară, ciuperca formează grupuri prăfoase cu spori de rezistență, de culoare neagră. Frunzele cad înainte de vreme (fig. 185). Transmitere-răspândire Ciuperca
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
A fost semnalată și descrisă prima dată în Franța de către L.R.Tulasne sub numele de "petele purpurii ale frunzelor". Simptome. Boala se manifestă în primăvară, prin apariția pe frunze a unor pete neregulate ca formă și de culoare purpurie cu nuanță violacee (fig. 186). Pe timp umed, ciuperca formează spori pe miceliul aerian, care apare ca un puf vizibil pe partea superioară a frunzelor. Toamna, când temperaturile sunt mai coborâte, petele purpurii se albesc la centru și, în aceste zone, se
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
infectat de miceliile ciupercii, ia un aspect buretos. Spre toamnă, în special după perioade mai umede, ciuperca formează fructificații, care apar la suprafața solului și se prezintă sub forma unor pălării cu picior, de culoare galbenă ca mierea, cu ușoară nuanță cafenie. Butucii de viță de vie cât și pomii fructiferi mor în decurs de 2-5 ani de la efectuarea primelor infecții. Transmitere-răspândire. Ciuperca rezistă în sol sub formă de rizomorfe. Extinderea rizomorfelor în sol este favorizată de umiditatea ridicată a acestuia
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
apoi brune, de forme variate. Narcisele atacate de acest virus prezintă o marmorare pe frunze și tulpini. Lalelele au pe frunze pete de decolorare paralele cu nervurile, iar la florile de culoare roșie, se observă pe petale, dungi brune cu nuanțe de un roșu închis pe margine. Florile virotice de culoare albă sau galbenă prezintă dungi cu aspect sticlos. Gladiolele virozate au pe frunze pete galbene sau brune, în dreptul cărora țesuturile bonave se brunifică, apoi apar rupturi, frunzele prezentând pe margine
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
valoare impersonală (rezultat al nelexicalizării agentului) trebuie să se acorde cu subiectul când acesta este realizat prin nominal: (124) a. Se spune că vor crește impozitele. - reflexiv impersonal, urmat de o propoziție subiectivă b. Se spun multe. - reflexiv pasiv, cu nuanță impersonală c. *Se spune multe. - reflexiv impersonal, neacordat cu nominalul subiect Exemple în care verbul la forma reflexivă (cu valoare pasivă) nu se acordă cu nominalul subiect se pot întâlni în limba vorbită sau în registrul oral: (125) a. Și
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
concert la ora 17, Cum se procedează în astfel de situații? etc. Reflexivul impersonal are forma de persoana a III-a singular, la fel ca reflexivul pasiv neacordat din exemplele de mai sus. Faptul că reflexivul pasiv are și o nuanță impersonală este ceea ce favorizează lipsa acordului. 4.2. Acordul operatorilor modali Verbele care funcționează ca operatori modali a fi, a părea, a rămâne, a trebui și a urma sunt impersonale atunci când sunt urmate de o propoziție conjuncțională (GCompl): (126) a
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
de conjuncți (inclusiv prefixoide: Ion și Maria sunt etno- și antropologi). Și exprimă doar faptul că termenii coordonați fac parte din același set, fără să facă referire la relația dintre ei, spre deosebire de alte elemente de coordonare copulativă, care adaugă diverse nuanțe semantice; de exemplu, cu, împreună cu și și cu reliefează ideea de asociere între termenii coordonați. Conjuncția și nu stabilește o ierarhie semantică sau sintactică între conjuncții pe care îi coordonează, în afară de cea dată de topică (ordinea liniară a conjuncților). Prin
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
stabilește și o relație comparativă între ele. Diferența dintre structurile cu subiect multiplu și cele cu adjunct circumstanțial comparativ este reliefată de acord: la singular în enunțurile cu adjunct comparativ, la plural în enunțurile cu subiect multiplu. Utilizarea termenului cu nuanță comparativă ca subiect (într-o sintagmă coordonată) sau ca adjunct circumstanțial depinde de preferința locutorului. În general sunt posibile ambele tipuri de acord (singular sau plural). Pot interveni elemente care disociază conjuncții N1 și N2, favorizând interpretarea drept adjunct comparativ
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
în limba vorbită verbele la diateza pasivă cu se nu sunt acordate în număr cu nominalul subiect. Pe lângă explicațiile specifice registrului oral (neanticiparea mesajului, neatenția), este vorba și de factori favorizanți care țin de sistemul limbii. Pasivul reflexiv are o nuanță impersonală, ceea ce influențează dezacordul: (44) s-a mai văzut pe partea dreaptă împăcări și divorțuri (Realitatea TV, 9.VI.2007) se va putea vizita grădinile, muzeul... (Realitatea TV, 14.V.2008) până la această oră s-a plătit 200 de miliarde
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
subiectul, sunt discutate contextele în care verbul la diateza reflexiv-pasivă nu este acordat cu nominalul-subiect ( Tot de la cei săraci se ia banii ăștia), întâlnite în limba vorbită. Lipsa acordului poate fi pusă în legătură cu faptul că reflexivul pasiv are și o nuanță impersonală. Acordul operatorilor modali se datorează avansării subiectului verbului lexical (Studenții au trebuit să plece). În capitolul al patrulea am discutat despre acordul sintagmelor binominale. Acestea oscilează între acordul cu N1 și acordul cu N2, în funcție de mai mulți factori. Acordul
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
numai anumite forme ale adjectivului. În acest sistem cazual complex, cazul instrumental-ergativ exprimă reciprocitatea (Hjelmslev 1972 [1935]: 154), deci, în același timp, o apropiere și o depărtare și, în plus, o stare de echilibru sau de stabilitate, numită repaus. Aceste nuanțe se manifestă mai ales în folosirea instrumentală, raportul dintre instrument și acțiune sau dintre instrument și cel care face acțiunea fiind complex. În ipostaza ergativă, în care predominantă este funcția de subiect (termen eminamente regent), avem a face cu un
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
În domeniul imperfectiv, marcarea argumentelor A și O este opțională, iar pentru O, marca poate varia. Partiție aspectuală: la aspectul perfectiv propriu-zis agentul este marcat, iar la aspectul general, nespecific, ambii participanți sunt nemarcați. La trecut, marcarea agentului este obligatorie, nuanța aspectuală perfectivă decurgând automat din marcarea Agentului. Verbul se acordă cu subiectul în persoană, număr și, numai pentru persoana 3 (nume și pronume), în gen. Verbul se acordă cu agentul numai dacă acesta este [+ Uman], nu și dacă este doar
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]