18,249 matches
-
parțial, deoarece oasele și părul nu se descompun natural, în timp, în elementele chimice componente (au dovedit-o săpăturile arheologice). Într-o zonă a orașului meu, s-au făcut săpături în vederea amplasării unor construcții. Săpăturile au scos la iveală oseminte omenești. Au venit imediat unii și au revendicat proprietatea asupra cadavrelor și asupra terenului, în care s-au descoperit oasele. Deși nu au demonstrat proprietatea asupra oaselor, ei au devenit proprietarii terenului, cu o suprafață destul de mare. Multe lupte și războaie
APOCALIPSA ESTE ÎN DERULARE. In: Apocalipsa este în derulare by Narih Ivone () [Corola-publishinghouse/Imaginative/317_a_605]
-
viața veșnică vizibilă a oamenilor, pe pământ. Viața veșnică vizibilă a oamenilor pe pământ se transmite 68 din părinți, în copii, fiecare om, având o viață individuală limitată. Dar „prădătorii” câștigă bani „exploatând filonul de aur din mina prostiei (ignoranței) omenești” (Ștefan Zweig, (35)) și a credulității oamenilor. În afară de faptul că se blochează (oprește) circuitul elementelor chimice existente în cadavrele omenești, această practică mai are un efect negativ: se acoperă și se blochează suprafețe de teren din ce în ce mai mari, cu amplasarea cavourilor
APOCALIPSA ESTE ÎN DERULARE. In: Apocalipsa este în derulare by Narih Ivone () [Corola-publishinghouse/Imaginative/317_a_605]
-
copii, fiecare om, având o viață individuală limitată. Dar „prădătorii” câștigă bani „exploatând filonul de aur din mina prostiei (ignoranței) omenești” (Ștefan Zweig, (35)) și a credulității oamenilor. În afară de faptul că se blochează (oprește) circuitul elementelor chimice existente în cadavrele omenești, această practică mai are un efect negativ: se acoperă și se blochează suprafețe de teren din ce în ce mai mari, cu amplasarea cavourilor, în incinte denumite cimitire. Conform vieții ciclice individuale, pe pământ se nasc și mor oameni permanent. După un anumit număr
APOCALIPSA ESTE ÎN DERULARE. In: Apocalipsa este în derulare by Narih Ivone () [Corola-publishinghouse/Imaginative/317_a_605]
-
pe pământ. Întreaga societate este responsabilă pentru creșterea și educarea fiecărui membru al ei. În momentul de față, societatea acționează în mod iresponsabil. Omul este „pradă sau prădător” (Mircea Malița, (14)). „Se exploatează filonul de aur din mina prostiei (ignoranței) omenești” Ștefan Zweig, (35)). Totul se măsoară în bani, totul a devenit marfă. Oamenii se autodistrug din inconștiență și distrug mediul de viață. Marele filozof român, Horia Roman Patapievici (24) arată că acum conștiința omului este în afara lui. Am discutat cu
APOCALIPSA ESTE ÎN DERULARE. In: Apocalipsa este în derulare by Narih Ivone () [Corola-publishinghouse/Imaginative/317_a_605]
-
munci utile. în comunitatea umană acționează legea „homo hominis, lupus est”( limba latină, omul este lup pentru om). În societatea umană actuală, omul este „pradă sau prădător”(Mircea Malița, 2010, (14)). „Se exploatează filonul de aur din mina prostiei (ignoranței) omenești”(Ștefan Zweig, (35)). tradiții, cu viclenie introduse, care determină bărbatul să o vâneze și să o transforme pe femeie în proprietatea lui. În funcție de educația și de duritatea bărbatului, acesta o transformă pe femeie în servitoarea lui supusă, în obiectul lui
APOCALIPSA ESTE ÎN DERULARE. In: Apocalipsa este în derulare by Narih Ivone () [Corola-publishinghouse/Imaginative/317_a_605]
-
este perfect, dotat cu programe de funcționare și de refacere. Dar posesorul, omul, nu trebuie să deregleze funcționarea acestor programe, din necunoaștere și ignoranță. Este greu, dar nu imposibil, DE DEMOLAT SISTEMELE CARE EXPLOATEAZĂ FILONUL DE AUR DIN MINA PROSTIEI OMENEȘTI (A IGNORANȚEI) OMENEȘTI (Ștefan Zweig,1975, (35)). Dar trebuie odată spart întunericul ignoranței și oamenii trebuie să ajungă să se autocunoască și să se autostăpânească, să fie proprii lor stăpâni, să gândească singuri, să nu se mai dea pe mâna
APOCALIPSA ESTE ÎN DERULARE. In: Apocalipsa este în derulare by Narih Ivone () [Corola-publishinghouse/Imaginative/317_a_605]
-
cu programe de funcționare și de refacere. Dar posesorul, omul, nu trebuie să deregleze funcționarea acestor programe, din necunoaștere și ignoranță. Este greu, dar nu imposibil, DE DEMOLAT SISTEMELE CARE EXPLOATEAZĂ FILONUL DE AUR DIN MINA PROSTIEI OMENEȘTI (A IGNORANȚEI) OMENEȘTI (Ștefan Zweig,1975, (35)). Dar trebuie odată spart întunericul ignoranței și oamenii trebuie să ajungă să se autocunoască și să se autostăpânească, să fie proprii lor stăpâni, să gândească singuri, să nu se mai dea pe mâna altora. În momentul
APOCALIPSA ESTE ÎN DERULARE. In: Apocalipsa este în derulare by Narih Ivone () [Corola-publishinghouse/Imaginative/317_a_605]
-
ar fi să-i zicem Alin. Bine, fie! Diii, Alin! Diii, Alin! Hai! Să fii atent! La auzul acestui nume, nou pentru el, calul se oprește, întoarce capul și, cu mare atenție, le privește pe amândouă. Dacă ar fi ființă omenească le-ar spune că nu-l cheamă Alin. Dar, la urma-urmei, numele ăsta-i place, chiar foarte mult. Așa că își continuă mersul, mângîiat de glasurile cristaline ale fetițelor. Trecem peste dealul acesta? întreabă Sorina. Trecem. Mie îmi..., eu vreau... Ți-
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
gura, Tu stăpân peste mine să fii absolut Eu, plecată la cruce, cu drag să te-ascult. Să reverși peste mine belșugul de har În inimă-mi pacea să coboare ca dar. Să nu mai existe lacune în mine, Doar omenescul, contopinduse-n Tine.
Strig?t by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83230_a_84555]
-
fel de val, care abia acum se înalță, iar mai spre câmpie (la Aricești) e pe cale să se ridice un deal nou de sub câmpie. Deocamdată ies pe acolo gazuri care se aprind”. “Depresiunea subcarpatică este ținutul celor mai vechi așezări omenești, unde locuitorii s-au îndesat foarte de timpuriu, având toate înlesnirile muntelui (lemne de foc, apă, izvoare sărate, livezi de fân, pometuri), dar fără asprimea climei. De aceea pădurile au pierit aici de mult, iar în locul lor sunt semănături și
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
-n lume Nepăsătoare, fiindcă Te-am uitat. Iar Tu în dragostea-Ți fără de margini Privea-I spre mine, blând și iertător Numai că omul rău, ascuns în mine, Nu-nțelegea ce foc mistuitor.. . Te arde, de întreaga omenire, Căci dorul omenesc, nu este dor, E o himeră doar, o plăsmuire... În dorul Lui e-un foc mistuitor. Așa, înconjurată de vâltoarea lumii, Trăiam viața asta, fără rost. Uitasem că dorințele se cer la Tatăl, Cu rugăciune, lacrimă și post. Tu însă
Risipitoarea by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83248_a_84573]
-
urmelor, asta este Învățătura lui Buddha, că lumea este o iluzie, iar din moment ce nouăzeci la sută dintre birmanezi sunt budiști, cred că se poate spune că cei mai mulți trăiesc Într-un „regat al iluziilor“. Sunt Învățați să renunțe la dorințele lor omenești, precum un șarpe care Își dă jos pielea muritoare, iar astfel eliberați pot atinge nibbana, nimicul, țelul ultim al celor care respectă Încă vechiul canon pali sau chiar al dictaturii militare. E adevărat, aproape numai călugării urmează Învățăturile budismului theravada
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
un milion de oameni vor fi pe recepție. Aceste filmări erau la fel de importante ca orice episod din Dosarele Fido - nu, chiar mai importante, mai importante și decât episoadele filmate În săptămânile de sweeps 1. Prietenii lui depindeau de el. Vieți omenești depindeau de el. Dragostea depindea de el. Astfel primenit, și trupește, și sufletește, se uită drept În cameră și spuse pe un ton hotărât: — Așa, acum s-o luăm din loc. De data asta, o luă Încet, admirând arhitectura sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
concret, oare ce aveam de făcut? Nu știam. Trebuia să iau atitudine. Ultimul an petrecut în străinătate a fost unul crunt. Cutremurul devastator din Hanshin și atacul cu sarin de la metrou - două atacuri asupra Japoniei, care au zdruncinat întreaga suflare omenească. Până la urmă, extinderea proiectului despre atacul cu sarin a fost foarte folositoare pentru mine în „procesul de cunoaștere a Japoniei“. Prin intermediul interviurilor am cunoscut mulți japonezi, le-am ascultat poveștile și, prin urmare, am conștientizat ce a însemnat pentru țara
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
dintr-o țară depărtată, de la marginea cerurilor: Domnul și uneltele mîniei Lui vor nimici tot pămîntul. 6. Gemeți! căci ziua Domnului este aproape: ea vine ca o pustiire a Celui Atotputernic! 7. De aceea, toate mîinile slăbesc, și orice inimă omenească se topește. 8. Ei sunt năpădiți de spaimă, îi apucă chinurile și durerile, se zvîrcolesc ca o femeie în durerile nașterii, se uită unii la alții încremeniți; fețele lor sunt roșii ca focul. 9. Iată, vine ziua Domnului, zi fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
citesc." 13. Domnul zice: Cînd se apropie de Mine poporul acesta, Mă cinstește cu gura și cu buzele, dar inima lui este departe de Mine, și frica pe care o are de Mine, nu este decît o învățătură de datină omenească. 14. De aceea, voi lovi iarăși pe poporul acesta cu semne și minuni din ce în ce mai minunate, așa că înțelepciunea înțelepților lui va pieri, și priceperea oamenilor lui pricepuți se va face nevăzută." 15. Vai de cei ce își ascund planurile dinaintea Domnului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
foame, este fără vlagă; dacă nu bea apă, este sleit de puteri. 13. Lemnarul întinde sfoara, face o trăsătură cu creionul, fățuiește lemnul cu o rindea, și-i înseamnă mărimea cu compasul, face un chip de om, un frumos chip omenesc, ca să locuiască într-o casă. 14. Își taie cedri, goruni și stejari, pe care și-i alege dintre copacii din pădure, sădește brazi și ploaia îi face să crească. 15. Copacii aceștia slujesc omului pentru ars, el îi ia și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
și rupere din timp, cult al arhaicului potrivit în formele unei modernități ce anulează granițele spațiale și timpul linear. Aceste două pasiuni ale autorului simbologia "totemică" (vezi bestiarul fabulos din Grădina de dincolo) și colajul intens vizualizat de tâlcuri ale omenescului infuzează paginilor de acum un mister psihologic pe cât de generos în cheile decodării, pe atât de orgolios (pentru că inițiatic) claustrat în efigii imposibil de tradus monovalent. Comisionarul este o dilemă oarecum confină Căderii lui Camus; o parabolă morală "gardianul" și
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
mânui ligheanul de tablă, izbindu-l de picioarele de fier ale patului. Fu chiar surprins de ciudata vibrație a obiectului, care scotea un sunet de parcă și-ar fi strigat numele: "Ligheaaaauuunn!". Se amuză lovind de câteva ori obiectul cu voce omenească, dar Filip nu se mișcă din loc, se apropie de el și-l privi cu atenție. Ochii îi erau deschiși și aveau un luciu nefiresc, de parcă n-ar fi fost privirea lui Filip nici când dormea, nici când era treaz
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
ambele proze sunt un exercițiu de pură asmuțire a verbului, mijind, dar înșelător, sensuri și ridicând întrebări cu răspuns suspendat, cu impenitenta voluptate a alcătuirii și distrugerii de forme, pe modelul nu numai al naturii oarbe, dar și al artefaxurilor omenești, cărora autorul le cunoaște resorturile, materia, grandoarea și decadența, Cutia cu Bătrâni fiind și, dacă nu ne înșelăm, o meditație între oglinzi de curburi opuse, într-o perpetuă tentativă de a face să vorbească însuși timpul, timpul considerat ca un
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
m-ar impresiona atât de mult soarta călăului Iuliu Maniu care în 1933 a ordonat cu sânge rece ca armata să tragă în plin cu gloanțe de război în greviștii care nu cereau altceva decât pâine și o viață mai omenească? Singura remarcă pe care o pot face „istoricii” noștri de doi bani, în zilele noastre despre acele crime odioase, e că Vasile Roaită nu a murit la sirenă ci prin curtea fabricii, de parcă asta mai contează după ce moare omul de
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
pentru gestul acestui om care s-a aruncat de la balconul Parlamentului! Iată de simt zi de zi că tot ce era uman și cald în mine s-a spulberat în vânt și acum doar atât mai pot face la modul omenesc, să avertizez pe cei din jur, „Păzea Domnilor, că mușc!”... - 20 -România lui Ițic și Ștrul M-am născut în timpurile în care evreii de pe la noi se aflau încă în stadiul de jidani. Așa le spuneam noi, țăranii de pe acolo
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
chiar să evadeze cumva chiar din propria lor soartă, dar nu mai au cum. Nici personajele negative nu sunt mai breze, înrăiții criminali comuniști pe care după părerea autorilor filmului ar trebui să-i urâm din inimă: tot cel mai omenesc sentiment, frica îi mână și pe ei. Frica de repercusiuni, de superiori, frica de a nu se „abate de la linia dreaptă a partidului“. Mie, cel puțin, filmul mi-a lăsat impresia de cal scăpat din hățuri, știm cu toții ce se
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
un popor demn, orgolios cu un ascuțit simț național și nu ai fi putut să-i înfrângi decât după ce tăvăleai bine prin rahat și noroi aceste sentimente care stăteau în calea dizolvării ființei naționale ale României. Odată distrus sufletul, corpul omenesc nu devine decât un hoit bun de reciclat în orice, cum ar fi de exemplu, sclav prin Europa la cules de fructe. Undeva în laboratoarele finanței sau crimei mondiale (fiți siguri că sunt una și același lucru) deja se stabiliseră
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
articol, fie el chiar de jurnal propriu, cu niște cifre uscate și reci ca o femeie frigidă, dar credeți-mă fraților că mă strânge al dracului în spate de o bucată de vreme un gând ce implică o prevedere curat omenească: ce naiba o să mă fac dacă uit cumva vorbele stimatului nostru președinte „Să trăiți bine!” și mă îmbolnăvesc (ptiu, cruce de aur, stați așa un moment, să-mi scuip în sân). Fiindcă vrem, sau nu vrem, până la urmă viața noastră atârnă
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]