8,290 matches
-
făcută de Al. Zub, prin care sugera că rolul istoricului este similar celui al corului din tragedia ateniană: comentează și judecă, el fiind un avocat al comunității în care trăiește și, de ce nu, un moralist. Aceste „glose” sunt alcătuite fără patimă, extaze sau recriminări, ci cu seninătate, iar pe alocuri răzbătând un umor fin. Ele sunt captivante, minuțioase și de multe ori șocante, conțin detalii colorate și picante, însă, cu riscul de a mă repeta, prin ele se propune o evaluare
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
spre deosebire de mit, care după cum arată Levi-Strauss, pleacă de la contradicții și tinde progresiv spre medierea lor, tragedia imobilizează contradicțiile, refuză mijlocirea și ține conflictul deschis: "tragedia este mitul eșecului mitului", ea "face din spectacolul eșecului o depășire a eșecului și din patima nemijlocitului o mijlocire", ea "rămîne un spectacol, adică un acord cu lumea". (1/1, p. 92) Totodată însă, dezinteresul pentru formularea unui grup de permutări trebuie pus în legătură nu numai cu natura specifică a obiectului literar, ci și, poate
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
Eugen Ionescu, Emil Cioran, Vintilă Horia, Norman Manea, Matei Vișniec. Șase scriitori care au vorbit lumii despre România, deschizând dialogul României cu lumea. Sunt, poate, cuvinte orgolioase. Dar, cum lumea cea mare este de multe ori indiferentă la idealurile, la patimile unui loc îndepărtat și străin, nu-i puțin lucru să-i atragi atenția, să-i cucerești interesul permanent, să-i spui ce nu știe, să-i arăți că ești diferit, și totuși îi semeni. Să dovedești că tu și ea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
adâncul sufletului omenesc, câteodată, irumpe, printre gânduri zbuciumate, dorințe și așteptări, acea fulgerare din care, pe nesimțite, se întrupează dorința de a scrie, de a incrusta trecutul...dar toate acestea sunt năluci efemere și rătăcitoare dacă nu le înlănțuim cu patimă și înțelepciune... și totuși această dorință, de a reține pe răbojul vremii, trecutele clipe memorabile din anii de școală, a fost o idee care ma mistuia în timp... În acest an, căci nu se știe câți vor mai urma, dorința
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93264]
-
jandarmii rurali să fie urgent trimiși în toate părțile teritoriilor eliberate, imediat ce sunt ocupate de armata operativă. În majoritatea satelor s'au constatat grave fricțiuni între populația creștină și evrei, între oamenii regimului sovietic și regimul românesc. Intrigi, ură și patimi, manifestate prin crimă și execuții făcute chiar de populația locală. Sunt sate unde populația și-a făcut singură dreptate, pedepsind cu moartea pe cei vinovați sau numai acuzați de o vină oarecare fictivă, răzbunându-se. În unele sate populația românească
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
nu doar viața culturală publică din România, dar și culisele acesteia, am fost indignat. Așa ceva nu se întâmplă în lumea literară de la noi. Criticii noștri literari sunt onești, se documentează serios, cumpănesc îndelung și scriu despre cărți și autori, fără patimă și fără partipris-uri.În fine, am mai dialogat noi pe tema asta și mi-am iscodit soția de ce ține totuși atât de mult să devină critic literar. Mi-a răspuns sincer. E geloasă. A citit niște articole prin presă, i-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2199_a_3524]
-
ca rezultat al acestei munci și nu pentru lăcomia omului. Producția bogăției este un rezultat al încercărilor omului de a căpăta bunăvoința divinității. Avem de-a face aici cu relaxare a omului în fața banului. Detașarea îl ferește pe om de patimi și păcate. Nu există fudulie sau ostentație în stăpânirea averii, ci doar firesc și naturalețe. 2.3. Spiritul capitalismului Ce înțelegem prin ,,spiritul capitalismului"? Există un ,,ceva" prin care lumea capitalistă trăiește și se afirmă? Ce diferențiază capitalismul de alte
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
știu că spiritul, sau omul ca atare, este liber în sine; deoarece nu știu nici nu sunt liberi; ei știu că doar un singur om este liber, dar tocmai de aceea asemenea libertate este numai bun plac, sălbăticie, întunecime a patimii sau uneori îndulcire, domesticire a ei, deci tot hazard al naturii sau bun plac"202. Se pare că doar lumea iudeo - creștină și-a luat în serios rolul de a-și duce până la capăt povara cunoștinței binelui și răului. Modul
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
știu că spiritul, sau omul ca atare, este liber în sine; deoarece nu știu nici nu sunt liberi; ei știu că doar un singur om este liber, dar tocmai de aceea asemenea libertate este numai bun plac, sălbăticie, întunecime a patimii sau uneori îndulcire, domesticire a ei, deci tot hazard al naturii sau bun plac"320. Numai plecând de aici vom putea înțelege de ce numai lumea occidentală poate să dezvolte aceste uimitoare metode de folosință a banului, de ce tehnicismul și performanța
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
de către ei a poruncilor divine se reduce la această unică idee: să ai întotdeauna o atitudine morală față de aproapele tău"324. Nevoia de morală și împlinirea ființei umane prin "celălalt" este o luptă cu un caracter uman care ,,investește în patimi, orgoliu și aviditate, care iau naștere din teama ascunsă de moarte"325. Pentru noi, creștinii, religia iudaică este una aparte deoarece creștinismul nu face decât să confirme și să ducă mai departe un mesaj anunțat încă din Vechiul Testament. Trebuie să
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
Veche, anul XI, nr. 520/30 ianuarie-5 februarie 2014. 323 Idem. 324 Jean Delumeau, Religiile lumii, Editura Humanitas, București, 1996, p. 243. 325 ,,Omul este libertate. Dar libertatea lui gnomică (libertate de alegere), individuală, blocată de philvatia (egocentrism), investește în patimi, orgoliu și aviditate care iau naștere din teama ascunsă de moarte, elanul profund al spontaneității sale sau ,,libertatea naturală" care nu se pot desăvârși decât în comuniune. Prin existența sa iubitoare și jertfelnică, Isus restaurează această libertate naturală și fără
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
transformă în încercări de restaurare. Și după prima înfrângere serioasă, exploatatorii răsturnați - care nu se așteptau la acesată răsturnare, nu credeau că ar putea fi răsturnați, nu admiteau această idee - se aruncă în luptă cu o energie înzecită, cu o patimă turbată, cu o ură însutită, pentru recâștigarea ,,raiului" care le-a fost luat; pentru familiile lor care trăiau atât de bine și care acum sunt condamnate la ruină și mizerie (sau la muncă ,,simplă"...) de către ,,prostimea mârșavă". Iar explatatorii capitaliști
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
dovedit acest lucru ani în șir. Începând cu anul în care am recunoscut - primul stat fiind - independența Republicii Moldova și terminând cu aceste zile. Cred că numai pentru cei care nu vor să vadă, numai pentru cei care sunt orbiți de patimă politică România nu poate fi decât un inamic. Iar cei care gândesc în felul acesta nu au în mod evident nici cea mai mică prețuire față de interesele poporului, față de interesele cetățeanului moldovean, indiferent de limba sa, indiferent de cultura sa
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
corespund zeci de fraze din "caietele" lui Sîrbu. Mai sceptic, el plusează mult când e vorba de durata curățirii mentalității grav alterate. O extinde la jumătate de secol. Și, cum se vede, nu e o hiperbolă de literat. Emisiunii radiofonice "Patimile după Pitești", consemnată de Monica Lovinescu, îi răspunde, într-un fel destul de direct, tot jurnalul lui Sîrbu, ca și romanul Adio, Europa!, o utopie neagră, înecată în ironie și în râsul disperat al lui Candid. La Paris nu se știa
Jurnale care îți răspund by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/12563_a_13888]
-
a se smulge de sub autoritatea ilustrului model: ,Mann este un geniu al secolului care joacă însă într-o altă ligă decît noi ceilalți", el este ,un romancier straniu, în a cărui operă păcatele atît de omenești precum invidia, ura, gelozia, patimile, lăcomia, sexul aproape că nu sunt prezente"... Un portret datat 1950, semnat de Hans Mayer, intitulat ,Neîndrăgitul" (de către colegii de breaslă, se-nțelege) l-a iritat într-atît pe Thomas Mann încît a ripostat, tot într-o scrisoare, în termeni neobișnuit
Comemorare - Posteritatea lui Thomas Mann by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11375_a_12700]
-
Un joc de oameni și de lupi, cu întîlniri la crîșma lui Humă, cu fugi pe munte, acolo unde ,vin vulturii și nu te deosebesc de pietre și/ și ți se așază pe brațe". O poezie rece, chiar dacă aprinsă de patimă, așezată, ca o glazură, pe felioare de șist. O jelanie cu dîre de anecdotă după misterele de odinioară, din care au mai rămas numere de spectacol animate de riscul ca, din paiața cu blana roasă, ciupită să-și mai dea
Iubirile unui uituc by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11360_a_12685]
-
vrut doar să construiesc un mic scenariu, pornind de la fapte reale, despre felul în care imaginarul înlocuiește cu viteza fulgerului realul. "Prins în trafic", cum se spune, am asistat involuntar la tot acest război al supozițiilor, uluit nu atât de patima prezentării propriului punct de vedere, cât de viteza cu care abandonau ceea ce tocmai spuseseră când un altul "mai informat" ( adică sosit și mai recent în agora automobilistică improvizată la colț de stradă) aducea un aer de savanterie suplimentar. Fără să
O zi perfectă pentru pietonul-banană by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13652_a_14977]
-
îmbrăcându-vă în haina albă a cugetărilor curate și neîntinate. Dar dacă vreunul, luând cu sine vreun gând pătimaș și neavând veșmântul conștiinței vrednic de nunta dumnezeiască, se va lipi de cugetările sale, atrăgând cuvintele Mirelui și ale Miresei spre patimile necuvântătoare și prin ele se va îmbrăca în nălucirile de rușine, va fi aruncat afară dintre cei strălucitori de fericire, primind în locul bucuriei din cămara de nuntă, scrâșnirea și plânsul. Aceasta o mărturisesc, începând tâlcuirea tainică a Cântării Cântărilor”46
Reflecții teologice pe marginea prologului cărții In Canticum canticorum a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Nr. 1/2010 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/135_a_101]
-
auzi în armele de foc hăitașii și te temi:/ ai fost în visul ei omule bun//... afară din tine este pustiul și libertatea unde/ vei scutura sămînța spaimei: atunci se vor arăta semnele de pămînt și te vor lovi/ cu patimă cu sînge cu noapte:/ tu care auzi în lacrima sălbăticiunii bubuitul armei//... pașii Fiarei clipă de clipă în limba pămîntului/ îți strigă numele sub ceruri de cranii/ ehei anii anii anii se duc omule bun:/ azi vei muri în visul
Un (post) expresionist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13711_a_15036]
-
și prea puține discuții pe criterii estetice, de respectare a unor jaloane, dacă ele sînt clare. Exprimarea opiniilor critice poate fi lămuritoarea, chiar nu și plăcută, pentru toți cei ce iubesc teatrul. Cu o singură condiție: să lăsăm deoparte glasul patimilor, să reînvățăm arta dialogului și chiar pe cea a polemicii din care să ieșim înnobilați cu toții, adică teatrul și nu neapărat unul sau altul pentru a-și mulțumi chinuitorul orgoliu personal. La sfîrșitul acestui secol, teatrul își caută peste tot
Fin de siecle by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16597_a_17922]
-
extrase din corespondență, jurnale, mărturii ale contemporanilor), socotind-o pînă la urmă ca pe un jurnal dilatat, ca pe o "spovedanie" detaliată, deschisă spre infinit. Concluzia unei asemenea optici aplicate lui Gogol este că scriitorul e "bolnav" de dedublare religioasă, patimă sublimă de care au suferit și genialii săi conaționali, Dostoievski și Tolstoi. Merejkovski crede că opera ca și viața lui Gogol constituie o luptă permanentă cu diavolul. Acesta este "duhul nevieții", ergo al inexistentului absolut, care vrea să treacă drept
Un Gogol dezideologizat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16608_a_17933]
-
E drept, U.D.M.R.-ul profită de fidelitatea necondiționată a electoratului său, dar normal ar fi ca orice partid să-și aibe un electorat fidel. Or, în afară de naționalist-xenofobii care-l votează pe Vadim sau de pensionarii căzuți pe vecie la patima iliesciană, celelalte partide nu se bazează decât pe întâmplătorii naivi dispuși să le asculte minciunile. Miniștrii trădători au făcut, în ciuda a ceea ce le-au suflat șefii de partid, o afacere proastă. înainte de a se da în stambă, pozând în patrioți
Magul și ciomagul by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16657_a_17982]
-
foi .....................15.580.800 ex. Total 16.612.800 ex. În anul 1938, când Părintele a plecat la Domnul, pe lângă aceste rezultate, se aprecia că numărul membrilor Oastei Domnului s-a ridicat la aproximativ 300.000. Toți aceștia, scoși din patimi și păcate, din șanțuri și din birturi, din analfabetism și lene, au fost aduși cu adevărat în sânul Bisericii și redați societății. La început, un conflict administrativ - apoi conflictul dintre duhul lumii și Duhul lui Hristos Numai el, Părintele Iosif
SCURT ISTORIC AL MISCARII DUHOVNICESTI OASTEA DOMNULUI DIN CADRUL B.O.R. de MOISE VELESCU ŞI GHEORGHE PRECUPESCU în ediţia nr. 90 din 31 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349587_a_350916]
-
ar putea oare spune despre cei ce se înjunghie și se omoară pe la cele cârciume că sunt niște bravi ostași ai Domnului și au murit în frontul Lui? S-ar putea oare spune despre cei ce se tăvălesc în toate patimile și fărădelegile, și de cele sufletești nici nu vor să audă, că sunt niște ostași ai Domnului? Da! Matricola botezaților este plină de ostași ai Domnului, dar viața și lumea e plină de dezertorii acelei oștiri. Cei mai mulți sunt dezertori din
SCURT ISTORIC AL MISCARII DUHOVNICESTI OASTEA DOMNULUI DIN CADRUL B.O.R. de MOISE VELESCU ŞI GHEORGHE PRECUPESCU în ediţia nr. 90 din 31 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349587_a_350916]
-
falduri se desfașă/ Iar ura-i carapace". Dacă uneori predomina simbolul, acea semimaterialitate care acordă dezastrului o înfățișare de teribilă poveste, de narațiune a unei nenorociri cosmice ("Curînd sminteli s-or depana, curînd/ Ghemul de sînge ne va țese/ Cu patimă celui preadulce./ Vom fi covor adînc plîngînd/ Sub copita curvei crăiese./ Va ieși Scaraoțchi să-nfulece/ Din miezul soarelui, flămînd./ Vînt păgînesc cu grindini dese/ Mulți împărați are să culce/ În glod de beznă și putoare./ Ci mai apoi, ca bine
După un model dantesc by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18151_a_19476]