9,077 matches
-
pune propria sa minte în corpul bestiei. În acea luptă, vechiul său corp este rănit, iar aparatul distrus. Încearcă să se răzbune pe Fuzen, dar Doc îl convinge să renunțe la această idee. Acum trăiește într-un laborator dintr-o peșteră împreună cu tigrul său alb (care are creierul unui câine) lucrând pentru a-și pune creierul înapoi în corpul lui. Aparent, a devenit unul dintre Savanții Secreți, dat fiind faptul că în episodul „Eterno” îi ajută pe ceilalți savanți să rezolve
Lista personajelor din Secretele familiei Sâmbătă () [Corola-website/Science/323908_a_325237]
-
tradiționale din Țara Bârsei (case țărănești ce includ anexe gospodărești, joagăr, piuă, dârste) și reflectă ocupațiile străvechi ale localnicilor (prelucrarea lemnului, cultura plantelor și creșterea animalelor) Parcul Natural Bucegi ce include mai multe rezervații naturale, dintre care: Abruptul prahovean Bucegi, Peștera - Cocora (Valea Horoabei - Cocora), Munții Colții lui Barbeș, Locul fosilifer Vama Strunga Parcul Național Piatra Craiului cu ariile protejate: Cheile Zărneștiului - Cheile Vlădușca, Peștera Liliecilor, Peștera Stanciului, Avenul din Grind, Peștera nr. 15, Peștera Uluce, Peștera Dâmbovicioara, Zona carstică Dâmbovicioara
Bucegi (Abruptul Bucșoiu, Mălăești, Gaura) () [Corola-website/Science/323954_a_325283]
-
creșterea animalelor) Parcul Natural Bucegi ce include mai multe rezervații naturale, dintre care: Abruptul prahovean Bucegi, Peștera - Cocora (Valea Horoabei - Cocora), Munții Colții lui Barbeș, Locul fosilifer Vama Strunga Parcul Național Piatra Craiului cu ariile protejate: Cheile Zărneștiului - Cheile Vlădușca, Peștera Liliecilor, Peștera Stanciului, Avenul din Grind, Peștera nr. 15, Peștera Uluce, Peștera Dâmbovicioara, Zona carstică Dâmbovicioara - Brusturet, Peștera Dobreștilor
Bucegi (Abruptul Bucșoiu, Mălăești, Gaura) () [Corola-website/Science/323954_a_325283]
-
Parcul Natural Bucegi ce include mai multe rezervații naturale, dintre care: Abruptul prahovean Bucegi, Peștera - Cocora (Valea Horoabei - Cocora), Munții Colții lui Barbeș, Locul fosilifer Vama Strunga Parcul Național Piatra Craiului cu ariile protejate: Cheile Zărneștiului - Cheile Vlădușca, Peștera Liliecilor, Peștera Stanciului, Avenul din Grind, Peștera nr. 15, Peștera Uluce, Peștera Dâmbovicioara, Zona carstică Dâmbovicioara - Brusturet, Peștera Dobreștilor
Bucegi (Abruptul Bucșoiu, Mălăești, Gaura) () [Corola-website/Science/323954_a_325283]
-
mai multe rezervații naturale, dintre care: Abruptul prahovean Bucegi, Peștera - Cocora (Valea Horoabei - Cocora), Munții Colții lui Barbeș, Locul fosilifer Vama Strunga Parcul Național Piatra Craiului cu ariile protejate: Cheile Zărneștiului - Cheile Vlădușca, Peștera Liliecilor, Peștera Stanciului, Avenul din Grind, Peștera nr. 15, Peștera Uluce, Peștera Dâmbovicioara, Zona carstică Dâmbovicioara - Brusturet, Peștera Dobreștilor
Bucegi (Abruptul Bucșoiu, Mălăești, Gaura) () [Corola-website/Science/323954_a_325283]
-
naturale, dintre care: Abruptul prahovean Bucegi, Peștera - Cocora (Valea Horoabei - Cocora), Munții Colții lui Barbeș, Locul fosilifer Vama Strunga Parcul Național Piatra Craiului cu ariile protejate: Cheile Zărneștiului - Cheile Vlădușca, Peștera Liliecilor, Peștera Stanciului, Avenul din Grind, Peștera nr. 15, Peștera Uluce, Peștera Dâmbovicioara, Zona carstică Dâmbovicioara - Brusturet, Peștera Dobreștilor
Bucegi (Abruptul Bucșoiu, Mălăești, Gaura) () [Corola-website/Science/323954_a_325283]
-
care: Abruptul prahovean Bucegi, Peștera - Cocora (Valea Horoabei - Cocora), Munții Colții lui Barbeș, Locul fosilifer Vama Strunga Parcul Național Piatra Craiului cu ariile protejate: Cheile Zărneștiului - Cheile Vlădușca, Peștera Liliecilor, Peștera Stanciului, Avenul din Grind, Peștera nr. 15, Peștera Uluce, Peștera Dâmbovicioara, Zona carstică Dâmbovicioara - Brusturet, Peștera Dobreștilor
Bucegi (Abruptul Bucșoiu, Mălăești, Gaura) () [Corola-website/Science/323954_a_325283]
-
Valea Horoabei - Cocora), Munții Colții lui Barbeș, Locul fosilifer Vama Strunga Parcul Național Piatra Craiului cu ariile protejate: Cheile Zărneștiului - Cheile Vlădușca, Peștera Liliecilor, Peștera Stanciului, Avenul din Grind, Peștera nr. 15, Peștera Uluce, Peștera Dâmbovicioara, Zona carstică Dâmbovicioara - Brusturet, Peștera Dobreștilor
Bucegi (Abruptul Bucșoiu, Mălăești, Gaura) () [Corola-website/Science/323954_a_325283]
-
gheții groase nava nu a putut să ajungă la ei. Grupul, cu rații puține pe care trebuiau să le completeze cu pește și carne de focă, a fost forțat să își petreacă lunile de iarnă ale lui 1912 într-o peșteră de gheață pe care au săpat-o pe Insula Inexpressible. Aici au suferit îngrozitor de degerături, foame și dizenterie, agravate de vânturi extreme și de temperaturi scăzute. Pe 17 aprilie 1912 o echipă condusă de Edward Atkinson, aflat în comandă în lipsa
Expediția Terra Nova () [Corola-website/Science/323960_a_325289]
-
mănuși, aparate respiratorii, cizme, etc.). O altă întrebare este de unde aveau oamenii acum 30.000 ani hărți stelare și calcule despre fazele Lunii, solstiții și echinocții, toate acestea fiind găsite gravate pe plăci de os sau pe pereții din unele peșteri din Asia, America de Nord sau Europa. Sau de ce în peșterile din Spania și Franța, unde sunt capodopere ale picturii rupestre, nu s-au găsit nicio urmă de fum, torțe, focuri sau de opaițe de seu. Sunt prezentate concluziile paleontologului francez Henri
Terra - planeta vieții () [Corola-website/Science/319386_a_320715]
-
de unde aveau oamenii acum 30.000 ani hărți stelare și calcule despre fazele Lunii, solstiții și echinocții, toate acestea fiind găsite gravate pe plăci de os sau pe pereții din unele peșteri din Asia, America de Nord sau Europa. Sau de ce în peșterile din Spania și Franța, unde sunt capodopere ale picturii rupestre, nu s-au găsit nicio urmă de fum, torțe, focuri sau de opaițe de seu. Sunt prezentate concluziile paleontologului francez Henri Martin (din 1911-1913) și ale arheologului britanic Paul Bahn
Terra - planeta vieții () [Corola-website/Science/319386_a_320715]
-
descoperită de Sir Arthur Evans, dar apariția ei și perioadele de bruscă înflorire întrerupte de cataclisme rămân un mister. Din perioada 4000 - 2000 î.Hr. s-au găsit urme de civilizație primitivă, tehnic și cultural (topoare de piatră, cuțite de obsidian, peșteri de locuit sau peșteri cimitir). În perioada 2800 - 2500 î.Hr. apare metalurgia aramei (datorită unei presupuse migrări a unor populații din Asia Mică). În perioada 2500 - 2000 î.Hr (cultura minoică timpurie) se dezvoltă epoca bronzului, se folosește scrierea pictografică
Terra - planeta vieții () [Corola-website/Science/319386_a_320715]
-
Evans, dar apariția ei și perioadele de bruscă înflorire întrerupte de cataclisme rămân un mister. Din perioada 4000 - 2000 î.Hr. s-au găsit urme de civilizație primitivă, tehnic și cultural (topoare de piatră, cuțite de obsidian, peșteri de locuit sau peșteri cimitir). În perioada 2800 - 2500 î.Hr. apare metalurgia aramei (datorită unei presupuse migrări a unor populații din Asia Mică). În perioada 2500 - 2000 î.Hr (cultura minoică timpurie) se dezvoltă epoca bronzului, se folosește scrierea pictografică și se consolidează epoca
Terra - planeta vieții () [Corola-website/Science/319386_a_320715]
-
se întreabă cine sunt "fii Soarelui" sau viracochas (oameni cu pielea albă) și de unde au apărut în America. Unele legende incașe spun că viracochas au venit dinspre Oceanul Pacific în corăbii uriașe. În Insula Paștelui fete erau alese și duse în "Peștera fecioarelor albe" unde trebuiau să stea izolate până li se albea pielea. Viracochas nu cunoșteau animalele de călărie și de povară folosite în Europa și Asia și nici cultura grâului, probabil nici roata. Pe baza acestei idei, autorul concluzionează că
Terra - planeta vieții () [Corola-website/Science/319386_a_320715]
-
cu suprafețele pline de sculpturi cu vulturi, șerpi, bizoni, broaște țestoase. La bază sunt morminte cu bijuterii din cupru și aur, cu oseminte de peste 2000 de ani. Nu se știe cine a ridicat aceste construcții din America de Nord. În complexul de peșteri Loltun (Yucatan, Mexic) s-au găsit statui colosale (de zeci de tone fiecare), cioplite din lavă pietrificată care se deosebesc de oricare altă realizare a civilizațiilor amerindiene cunoscute. Pe suprafețele lor s-au încrustat numeroase exemplare de plante și viețuitoare
Terra - planeta vieții () [Corola-website/Science/319386_a_320715]
-
e șubredă și cei trei sunt nevoiți să înainteze cu precauție. Întregul turn este înconjurat de statui de războinici, care deodată prind viață și încep să-i atace. Jack și șaolinii ajung sus chiar la amiază. Jack se repede în peștera cu portalul, în timp ce șaolinii îi acoperă retragerea. Dar Jack are remușcări, căci ar însemna să-i lase pe șaolini să se sacrifice pentru el, încojurați de monștrii de piatră. Până la urmă renunță la portal și se întoarce să-i ajute
Jack și călugării șaolin () [Corola-website/Science/319441_a_320770]
-
serialului de desene animate "Samurai Jack". Jack străbate o livadă de piersici și, văzând câteva piersici căzute pe jos, începe să le adune în pălărie. Dar deodată aude un scâncet de copil și, încercând să-l localizeze, ajunge la o peșteră. Înăuntru, un bebeluș este atârnat de plafon, în timp ce niște căpcăuni se sfătuiesc cum să-l gătească, citind dintr-o carte de bucate. Jack intră și ia copilul, dar căpcăunii îl descoperă și se reped la el. Bebelușul îl trage de
Jack și bebelușul () [Corola-website/Science/319459_a_320788]
-
vâră prin diverse scorburi, până când Jack reușește, în sfârșit, să-l prindă. Începe ploaia și un vânător de recompense robotic le iese în cale. Jack îl învinge sub privirile speriate ale micuțului. Bebelușul răcește și Jack îl adăpostește într-o peșteră și îi face ceai. Dar bebelușul nu vrea să bea. Atunci Jack îl ispitește cu niște pește proaspăt, dar degeaba: bebelușul vrea piersică ! Jack revine cu micuțul în livada de piersici și îi dă să mănânce dintr-o piersică. Dar
Jack și bebelușul () [Corola-website/Science/319459_a_320788]
-
cunoscută și ca Avenul V5 sau Avenul din Fața Muncelului este cea mai adâncă peșteră din România și pe cale să devină și cea mai lungă. este situată pe platoul carstic Padiș în depresiunea Vărășoaia, de unde și inițială numelui. Se poate ajunge de la Padiș pe marcajul ce duce la Peșteră Cetatea Rădesei. A fost descoperită în
Peștera V5 () [Corola-website/Science/318886_a_320215]
-
din Fața Muncelului este cea mai adâncă peșteră din România și pe cale să devină și cea mai lungă. este situată pe platoul carstic Padiș în depresiunea Vărășoaia, de unde și inițială numelui. Se poate ajunge de la Padiș pe marcajul ce duce la Peșteră Cetatea Rădesei. A fost descoperită în anul 1986 de speologul orădean Paul Damm, de la Clubul Z Oradea și explorata de-a lungul anilor de speologi de la Politehnica Cluj, cluburile orădene Z, Cristal și alte cluburi din țară. La descoperire P.
Peștera V5 () [Corola-website/Science/318886_a_320215]
-
a acestui ultim obstacol în august 1991. În 1992 se ajunge la un sifon situat la cota -273 m până unde se măsoară o lungime de 1446 m. În luna august, 2008 se face joncțiunea între "V5" și o alta peșteră din apropiere, Frigiderul lui Gigi, creând o arie explorabila, în galerii, care însumează, estimativ, mai mult de 50 km și care se întinde, practic, sub întreg Platoul Padiș, în toată zona turistică. Potențialul Peșterii V5 vine de la Platoul Padiș sub
Peștera V5 () [Corola-website/Science/318886_a_320215]
-
joncțiunea între "V5" și o alta peșteră din apropiere, Frigiderul lui Gigi, creând o arie explorabila, în galerii, care însumează, estimativ, mai mult de 50 km și care se întinde, practic, sub întreg Platoul Padiș, în toată zona turistică. Potențialul Peșterii V5 vine de la Platoul Padiș sub care se află. Este un bazin închis, unde apa de suprafață aproape lipsește, fiind drenata în întregime pe sub pământ în valea Galbenei și în valea Boghii. Prin colorări au fost identificate 8 bazine care
Peștera V5 () [Corola-website/Science/318886_a_320215]
-
Este un bazin închis, unde apa de suprafață aproape lipsește, fiind drenata în întregime pe sub pământ în valea Galbenei și în valea Boghii. Prin colorări au fost identificate 8 bazine care comunică doar subteran. Zona este bogată în formațiuni carstice, peșteri că Cetățile Ponorului, Lumea Pierdută, Ghețarul de la Bârsa, Peșteră Cetatea Rădesei, Peșteră de la Căput. Sunt cîteva chei: Cheile Galbenei, Cheile Someșului Cald, Groapă Ruginoasa, doline uvale, izbucuri și ponoare etc. Până în prezent, sunt cartografiați 18 km, dar potențialul este peste
Peștera V5 () [Corola-website/Science/318886_a_320215]
-
lipsește, fiind drenata în întregime pe sub pământ în valea Galbenei și în valea Boghii. Prin colorări au fost identificate 8 bazine care comunică doar subteran. Zona este bogată în formațiuni carstice, peșteri că Cetățile Ponorului, Lumea Pierdută, Ghețarul de la Bârsa, Peșteră Cetatea Rădesei, Peșteră de la Căput. Sunt cîteva chei: Cheile Galbenei, Cheile Someșului Cald, Groapă Ruginoasa, doline uvale, izbucuri și ponoare etc. Până în prezent, sunt cartografiați 18 km, dar potențialul este peste recordul celei mai lungi peșteri din țară, Peșteră Vântului
Peștera V5 () [Corola-website/Science/318886_a_320215]
-
în întregime pe sub pământ în valea Galbenei și în valea Boghii. Prin colorări au fost identificate 8 bazine care comunică doar subteran. Zona este bogată în formațiuni carstice, peșteri că Cetățile Ponorului, Lumea Pierdută, Ghețarul de la Bârsa, Peșteră Cetatea Rădesei, Peșteră de la Căput. Sunt cîteva chei: Cheile Galbenei, Cheile Someșului Cald, Groapă Ruginoasa, doline uvale, izbucuri și ponoare etc. Până în prezent, sunt cartografiați 18 km, dar potențialul este peste recordul celei mai lungi peșteri din țară, Peșteră Vântului, de 50 de
Peștera V5 () [Corola-website/Science/318886_a_320215]