8,609 matches
-
cu atât mai mult cu cât una dintre lozincile cele mai populare este " Noi nu suntem partide!", atestând neîncrederea celor mai mulți în politica militantă. Niciun partid nu poate însă să interzică membrilor săi să participe la acest imens festival politic. Opoziția spontană a grupurilor active ale societății, mai ales din mediile urbane și educate, a dobândit astfel coerență și legitimitate politică în raport cu evenimentul fondator al Pieții Universității ca reeditare amplificată a revoluției din decembrie. Replici ale replicii se organizează la Constanța, Cluj
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
din mediile urbane și educate, a dobândit astfel coerență și legitimitate politică în raport cu evenimentul fondator al Pieții Universității ca reeditare amplificată a revoluției din decembrie. Replici ale replicii se organizează la Constanța, Cluj, Iași, Timișoara, în aceeași atmosferă de creativitate spontană, care instituie și generalizează nu numai temele majore ale luptelor politice ulterioare de la simplul "Jos Iliescu" la "16-22, cine-a tras în noi?" -, ci și un stil care va dura până azi, folosind din plin umorul, ironia, caricatura, satira ca
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
au difuzat-o. Fotografii mai mult sau mai puțin trucate ale oratorilor, prezentați caricatural, dar și ale participanților mai ales cei de la corturile greviștilor foamei sau pretinse reportaje despre traficul cu țigări sau despre promiscuitatea nocturnă de la corturi răspund calificării spontane ca huligani și golani pe care o produsese Ion Iliescu încă din prima zi de manifestație. Răsturnând sensul peiorativ și insultător al termenului "golan", manifestanții cărora li se alătură mari personalități culturale, cum a fost Eugen Ionescu, de pildă îl
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
Alianța Civică s-a constituit înainte de toate ca un catalizator al acestui proces, obiectiv căruia îi răspunde sloganul AC Nu putem reuși decât împreună! Cel mai important instrument de comunicare politică pe care îl generalizează Alianța Civică este mitingul politic, spontan și benevol, prin contrast cu adunările electorale ale FSN, care utilizează instrumente etatizate de organizare și control de care celelalte partide nu au beneficiat niciodată. Inaugurate de experiențele din 1990, de la mitingul din 28 ianuarie la cel de la Timișoara și
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
predominat a fost cea a marilor suprafețe agricole tip "Culiță Tărâță", în vreme ce micile gospodării țărănești supraviețuiesc cu mare dificultate într-o agricultură de subzistență. Or, aceste proprietăți minuscule predomină acum în lumea satelor. Încă de la începutul anului 1990, o mișcare spontană și foarte destructivă a inundat CAP-urile, ai căror membri s-au năpustit să smulgă to ce se putea împărți din avutul cooperativelor, și a distrus ce nu putea să împartă, fără ca autoritățile să schițeze măcar un gest care să
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
a fost abordată anatomia nodală, histogeneza limbului foliar și procesul de traheogeneză la această specie. II.DESCRIEREA BOTANICĂ A SPECIEI Salvia officinalis L. (jaleș, salvie) Jaleșul este originar din sud-estul Europei, de pe coasta Dalmației până în Macedonia. Este răspândit în flora spontană sau ca specie cultivată în toată zona Mediteranei, în Spania, Franța, Italia, Grecia, în unele insule din Marea Adriatică. Se cultivă, de asemenea, în Europa Centrală, în Marea Britanie și în S.U.A. ca plantă ornamentală, medicinală și meliferă. S-a răspândit în
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
un "expert" în problemele legate de spațiul de muncă și de viață nemijlocit. Funcționează aici ceea ce se numește cunoașterea la nivelul conștiinței comune, al simțului comun, al bunului simț, adică sistemul de reprezentări, cunoștințe, explicații și interpretări obținute în mod spontan, fără o cercetare sistematică și după modele științifice, ci doar pe baza activităților și contextelor obișnuite (loc de muncă, familie, organizații politice, cercuri de prieteni etc.). Cercetările legate de acest tip de cunoaștere, domeniu denumit al cogniției sociale, au evidențiat
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
se folosesc recompensele pentru comportamentul corect și pedepsirea comportamentului neconform regulilor acceptate. Acestea intră în patru categorii: pozitiv-informale, negativ-informale, pozitiv-formale și negativ-formale. Sancțiunile informale iau forma gesturilor, încruntării sprâncenelor, zâmbetelor ironice, evitării persoanei și, ocazional, violența. Ele sunt frecvent reacții spontane față de comportarea cuiva și sunt aplicate pentru violarea tradițiilor și uneori a obiceiurilor. Sancțiunile formale sunt reacțiile instituționale formalizate ale poliției, tribunalelor și altor instituții de stat față de anumite comportări deviante, delincvente sau criminale ale oamenilor. Între aceste sancțiuni amin-tim
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
chiar de către anumiți indivizi învestiți cu diverse autorități (capul familiei, preotul, regele, liderul charismatic, șeful ierarhic, patronul ș.a.); b. după maniera (modalitatea) în care este exercitat: control social organizat sau formal (realizat de mecanisme sau instituții specializate) și control social spontan sau informal (realizat prin obiceiuri sau tradiții, prin interacțiunile reciproce între indivizi, prin participarea acestora la viața colectivă, prin opinia publică; c. după direcția acțiunii exercitate: control social direct sau explicit (aprobări, amenințări, sancțiuni, acte de autoritate) și control social
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
au fost, după cum vom vedea, mijloacele prin care națiunea română a fost "descoperită". Schema triptică propusă de M. Hroch pornește de la momentul genezei identității naționale, însă după cum am argumentat în rândurile de mai sus, aceasta nu este produsul unei "generări spontane", ci rodul unei metamorfoze graduale a identității etnice într-una de tip național. Ca urmare a acestui fapt, pentru a urmări procesul cristalizării identității naționale în conștiința colectivă a unei comunități este necesară lărgirea evantaiului temporal fixat drept cadru de
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Societatea românească a ieșit din captivitatea totalitară a regimului comunist pe calea de foc a violenței ce a irumpt în miezul evenimentelor din decembrie 1989. Învolburate încă în mister, evenimentele din decembrie 1989 par a sugera filmul transformării unei revolte spontane asupra unei chestiuni minore (evacuarea pastorului László Tőkés din casa parohială în care locuia în Timișoara), care, magnetizând nemulțumirile populare latente, a evoluat rapid înspre o revoluție anticomunistă (Siani-Davies, 2006). În ciuda puseului de violență (cauzat în mare măsură de intervenția
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
prea puține sunt acelea care să înțeleagă un cuvințel de duh sau care, chiar de-l înțelege, să știe să-i răspundă; și-i spre rușinea noastră a tuturor aceasta.”164 I se cere unei doamne să fie spirituală și spontană, iscusită și inteligentă, un partener receptiv de dialog, nu doar un interlocutor pasiv și obedient. Părerile personale trebuie afirmate cu tărie și demnitate, ca semn al nobleței și al virtuții intelectuale, nu doar casnice: „căci tot ce-a fost virtute
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
conștient sau nu, ea subscrie la stereotipurile misogine pe care le citeză din abundență.333 Nevasta din Bath stăpânește procedeele de retorică, poate mai mult instinctiv, decât ca urmare a unei educații îngrijite, căci discursul ei o înfățișează neaoșă și spontană, știe să povestească, este locvace, îi place să fie ascultată și să convingă ori de câte ori îi este posibil. Deși vorbește împotriva bărbaților, discursul ei se supune regulilor vremii, adică păstrează nota masculină, nu este un discurs feminin.334 Poate de aceea
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
stareței este acela al timidității, al discreției, al liniștii. Este cel mai semnificativ contrast între aceste două personaje atât de diferite. Una este pudică și rezervată, chiar dacă numai pentru a impune o imagine a onorabilității, alta excesiv de dinamică și de spontană pe parcursul călătoriei. Stareța nu vorbește niciodată în acele pauze care se fac între povestiri. Harry Bailly, hangiul, dă dovadă de o politețe excesivă atunci când o invită pe reprezentanta cinului monahal să-și rostească povestirea, este delicat cu persoana ei. Pe
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
sa. Lucreția reușește să își mențină inocența, deoarece este element constitutiv al unui sistem social care îi impune felul de a gândi și de a acționa. Este profund ancorată în ideologia romană, care îi determină până și reacțiile cele mai spontane. Personajul chaucerian dobândește valențe noi, apare ca fiind altruistă, nu se gândește doar la reputația proprie, ci mai mult la cea a soțului, pe care nu vrea să-l înjosească cu nimic prin purtarea ei și al cărui nume consideră
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
gânduri mai bune. Drury își amintește că în același an, când Wittgenstein a predat lecțiile sale despre estetică, psihanaliză și credința religioasă, el s-a adresat unuia dintre studenții care se străduiau să noteze ce spunea: „Dacă scrieți aceste observații spontane, s-ar putea întâmpla ca într-o bună zi ele să fie publicate drept ideile mele bine cântărite. Acum eu vorbesc fără constrângere, așa cum îmi vin ideile în minte, dar despre toate aceste lucruri trebuie să meditez încă mult și
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
poate susține că ele nu se contraziceau deoarece primul a fost idealul de viață, iar al doilea idealul gândirii și al exprimării gândurilor. Wittgenstein a crezut în inspirație deoarece pentru el gândirea autentică era gândirea naturală și, în acest sens, spontană. Doar că o clipă de inspirație trebuia să fie apoi plătită cu multe ore de chin. Până în anul 1941, Wittgenstein și-a continuat activitatea de profesor la Cambridge, deși dorința lui era să participe la efortul de război, așa cum o
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
intențiile care susțin o practică filozofică cu totul singulară. Explorând posibilități, prin imaginarea folosirilor pe care le-ar putea primi expresii ale limbajului cotidian într-o mare varietate de situații și circumstanțe, Wittgenstein urmărește să pună în evidență tendința noastră spontană de a considera aceste folosiri doar drept instanțe particulare în care este aplicată una și aceeași noțiune generală. Această tendință este favorizată de particularități ale acelui sistem de semne care este limbajul articulat. Ea este accentuată prin preocupările metafizice, iar
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
și conștiința cât de important este totuși să facă ceea ce este în stare să facă în această privință. Prin descrierile unor situații adesea imaginare care abundă în multe dintre însemnările lui Wittgenstein, cititorul devine mai conștient de impulsuri și înclinații spontane ale gândirii sale. Însușirea remarcabilă a acestor descrieri este că ele sunt în măsură să arate că asemenea impulsuri și înclinații nu sunt câtuși de puțin necesități ale gândirii și nici cel puțin mișcări privilegiate ale acesteia. Îndemnându ne să
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
o optică larg răspândită, o contribuție importantă în filozofie care nu-și găsește expresia în teze și argumente nu poate fi nici măcar gândită. Tendința de a citi texte filozofice căutând în ele în primul rând poziții teoretice pare să fie spontană și irezistibilă pentru toți cei formați la acea școală pe care o reprezintă studiul operei marilor gânditori ai trecutului. Cei care au beneficiat de o educație filozofică standard vor avea impresia că înțeleg un text abia atunci când reușesc să identifice
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
cauzale de determinantele intenționale ale acțiunilor oamenilor. Afirmația că în lumina evoluțiilor din știință liberul-arbitru se dovedește a fi o iluzie este însă rezultatul unei confuzii conceptuale. Există criterii care ne permit să distingem cauzele acțiunilor de temeiurile lor, reacțiile spontane, involuntare de acțiunile deliberate. În colectivitățile omenești mai mult sau mai puțin evoluate există numeroase acțiuni pe care oamenii le realizează urmărind anumite reguli. Există, desigur, tentații de a încălca asemenea reguli, dar și reținerea de a o face. De îndată ce
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
colectivitățile omenești mai mult sau mai puțin evoluate există numeroase acțiuni pe care oamenii le realizează urmărind anumite reguli. Există, desigur, tentații de a încălca asemenea reguli, dar și reținerea de a o face. De îndată ce există o tensiune între înclinații spontane și conștiința binelui și răului, există merit sau vină, recompensă sau pedeapsă. Distincția dintre acțiunile determinate de cauze și respectiv de motive sau temeiuri ne apare cu multă claritate dacă examinăm limbaje mai simple, jocuri de limbaj. Poate fi citat
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
corpul anatomic, iar Trupul carnal reprezintă modalitatea ontologică a corporalității personale sau corpul însuflețit, viu și activ. Dacă corpul anatomic reprezintă obiectul de studiu al științelor pozitive, trupul carnal constituie obiectul de cercetare al științelor umane 1. Ca formă primară, spontană și inconștientă de comunicare umană, limbajul gestual este prelucrat în emisfera dreaptă a creierului (emisferă care localizează trupul în spațiu; interpretează tonul vocii, toate mișcările, pozițiile și gesturile corpului). Prin intermediul gesticii se pot exprima sentimente, gânduri, intenții, expectanțe etc., dar
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
nu se limitează numai la seducerea și persuadarea publicului, prin amplificarea fluxului emoțional și logic al discursului, ci și trădează trăsăturile oratorului în fața publicului ,,devorator"; d) gesticulația are loc concomitent cu vorbirea, distingându-se gesturi care pornesc firesc din noi (spontane, înnăscute) și gesturi care indică anumite lucruri prin mijlocirea imitării (învățate, dobândite). Recomandările lui Cicero cu privire la mișcările corpului țin cont de faptul că oratorul se urca pe rostrii, de unde auditoriul îi putea observa cea mai mică șovăială a picioarelor, nervozitatea
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
gestual sau registrul gesticii. Acest spectacol la care participăm zilnic are o deosebită importanță în optimizarea relațiilor interumane, dar, din păcate, nu conștientizăm rolul acestui sistem de semnificanți care, de cele mai multe ori, ni se dezvăluie și destăinuie într-un mod spontan, imediat, autentic și involuntar. De cele mai multe ori ne concentrăm asupra mesajelor verbale și uităm să observăm felul în care mâinile și picioarele noastre și ale celorlalți se mișcă și, în același timp, transmit semnificații. Dacă analizăm comparativ numărul real de
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]