8,098 matches
-
a (denumită și ebuliție sau ebulițiune) este procesul de trecere a unui lichid în stare de vapori, prin formarea, sub acțiunea căldurii, în întreaga masă a lichidului, a unor bule de vapori care se ridică la suprafață. Temperatura de fierbere este cea la care presiunea vaporilor săi este egală cu presiunea la care este supus lichidul. Această
Fierbere () [Corola-website/Science/310927_a_312256]
-
a (denumită și ebuliție sau ebulițiune) este procesul de trecere a unui lichid în stare de vapori, prin formarea, sub acțiunea căldurii, în întreaga masă a lichidului, a unor bule de vapori care se ridică la suprafață. Temperatura de fierbere este cea la care presiunea vaporilor săi este egală cu presiunea la care este supus lichidul. Această temperatură, numită și punct de fierbere, crește odată cu creșterea presiunii. Temperatura de fierbere la presiune
Fierbere () [Corola-website/Science/310927_a_312256]
-
ebulițiune) este procesul de trecere a unui lichid în stare de vapori, prin formarea, sub acțiunea căldurii, în întreaga masă a lichidului, a unor bule de vapori care se ridică la suprafață. Temperatura de fierbere este cea la care presiunea vaporilor săi este egală cu presiunea la care este supus lichidul. Această temperatură, numită și punct de fierbere, crește odată cu creșterea presiunii. Temperatura de fierbere la presiune normală se numește "temperatură normală de fierbere". În tabelele termodinamice, presiunea și temperatura corespunzătoare
Fierbere () [Corola-website/Science/310927_a_312256]
-
În tabelele termodinamice, presiunea și temperatura corespunzătoare fierberii sunt denumite "presiune de saturație", respectiv "temperatură de saturație". La încălzirea unui lichid acesta își păstrează starea lichidă până la atingerea temperaturii de fierbere. Mărind în continuare temperatura, se formează prima bulă de vapori, iar apoi din ce în ce mai multe. Deoarece densitatea vaporilor este mai mică decât a lichidului, într-un câmp de forțe, de exemplu câmpul gravitațional, sub acțiunea forțelor arhimedice bulele se ridică la suprafață, apărând o suprafață de separație între fazele de lichid
Fierbere () [Corola-website/Science/310927_a_312256]
-
fierberii sunt denumite "presiune de saturație", respectiv "temperatură de saturație". La încălzirea unui lichid acesta își păstrează starea lichidă până la atingerea temperaturii de fierbere. Mărind în continuare temperatura, se formează prima bulă de vapori, iar apoi din ce în ce mai multe. Deoarece densitatea vaporilor este mai mică decât a lichidului, într-un câmp de forțe, de exemplu câmpul gravitațional, sub acțiunea forțelor arhimedice bulele se ridică la suprafață, apărând o suprafață de separație între fazele de lichid și vapori. Această suprafață de separație a
Fierbere () [Corola-website/Science/310927_a_312256]
-
apoi din ce în ce mai multe. Deoarece densitatea vaporilor este mai mică decât a lichidului, într-un câmp de forțe, de exemplu câmpul gravitațional, sub acțiunea forțelor arhimedice bulele se ridică la suprafață, apărând o suprafață de separație între fazele de lichid și vapori. Această suprafață de separație a fazelor este definitorie pentru fenomenul de fierbere. Dacă în timpul procesului de fierbere presiunea la care este supus amestecul (separat sau nu) de lichid și vapori rămâne constantă, atunci și temperatura la care se produce fierberea
Fierbere () [Corola-website/Science/310927_a_312256]
-
apărând o suprafață de separație între fazele de lichid și vapori. Această suprafață de separație a fazelor este definitorie pentru fenomenul de fierbere. Dacă în timpul procesului de fierbere presiunea la care este supus amestecul (separat sau nu) de lichid și vapori rămâne constantă, atunci și temperatura la care se produce fierberea rămâne constantă. Continuând creșterea temperaturii lichidului, la un moment dat toată cantitatea de lichid s-a transformat în vapori, care însă sunt încă la temperatura de saturație, vaporii fiind numiți
Fierbere () [Corola-website/Science/310927_a_312256]
-
la care este supus amestecul (separat sau nu) de lichid și vapori rămâne constantă, atunci și temperatura la care se produce fierberea rămâne constantă. Continuând creșterea temperaturii lichidului, la un moment dat toată cantitatea de lichid s-a transformat în vapori, care însă sunt încă la temperatura de saturație, vaporii fiind numiți "vapori saturați uscați". Ca urmare, în timpul procesului de fierbere, se consideră că există un amestec de lichid la temperatura de saturație și vapori saturați uscați. În timpul fierberii vaporizarea se
Fierbere () [Corola-website/Science/310927_a_312256]
-
lichid și vapori rămâne constantă, atunci și temperatura la care se produce fierberea rămâne constantă. Continuând creșterea temperaturii lichidului, la un moment dat toată cantitatea de lichid s-a transformat în vapori, care însă sunt încă la temperatura de saturație, vaporii fiind numiți "vapori saturați uscați". Ca urmare, în timpul procesului de fierbere, se consideră că există un amestec de lichid la temperatura de saturație și vapori saturați uscați. În timpul fierberii vaporizarea se poate face în două moduri de bază, cu un
Fierbere () [Corola-website/Science/310927_a_312256]
-
rămâne constantă, atunci și temperatura la care se produce fierberea rămâne constantă. Continuând creșterea temperaturii lichidului, la un moment dat toată cantitatea de lichid s-a transformat în vapori, care însă sunt încă la temperatura de saturație, vaporii fiind numiți "vapori saturați uscați". Ca urmare, în timpul procesului de fierbere, se consideră că există un amestec de lichid la temperatura de saturație și vapori saturați uscați. În timpul fierberii vaporizarea se poate face în două moduri de bază, cu un regim de tranziție
Fierbere () [Corola-website/Science/310927_a_312256]
-
de lichid s-a transformat în vapori, care însă sunt încă la temperatura de saturație, vaporii fiind numiți "vapori saturați uscați". Ca urmare, în timpul procesului de fierbere, se consideră că există un amestec de lichid la temperatura de saturație și vapori saturați uscați. În timpul fierberii vaporizarea se poate face în două moduri de bază, cu un regim de tranziție între ele: Formarea bulelor de lichid este in fenomen complex, care adesea includ fenomene acustice și de cavitație. Transformarea de fază prin
Fierbere () [Corola-website/Science/310927_a_312256]
-
proces de liofilizare, iar cea roșie unul de vaporizare supracritică. Într-o diagramă p-V (vezi diagramele p-V alăturate) vaporizarea se petrece în zona colorată în albastru deschis. În partea din stânga (A) este zona lichidului, în dreapta (B) este zona vaporilor. Pentru o anumită izotermă, figurată cu albastru, procesul de vaporizare se produce de-a lungul liniei (d). Teoretic, acest proces ar trebui să se producă de-a lungul curbelor (f) și (g), însă aceste stări sunt instabile. Porțiunile orizontale pot
Fierbere () [Corola-website/Science/310927_a_312256]
-
de-a lungul curbelor (f) și (g), însă aceste stări sunt instabile. Porțiunile orizontale pot apărea doar pe izotermele care se află sub "izoterma critică", care trece prin punctul critic (K). Pentru presiuni deasupra punctului K, transformarea din lichid în vapori (creșterea de volum de la volumul lichidului la cel al vaporilor) se face printr-un proces continuu, fără să apară o suprafață de separație între lichid și vapori și fără apariția unor bule de vapori, ca urmare la presiuni supracritice noțiunea
Fierbere () [Corola-website/Science/310927_a_312256]
-
sunt instabile. Porțiunile orizontale pot apărea doar pe izotermele care se află sub "izoterma critică", care trece prin punctul critic (K). Pentru presiuni deasupra punctului K, transformarea din lichid în vapori (creșterea de volum de la volumul lichidului la cel al vaporilor) se face printr-un proces continuu, fără să apară o suprafață de separație între lichid și vapori și fără apariția unor bule de vapori, ca urmare la presiuni supracritice noțiunea de "fierbere" își pierde sensul. a sub presiune este un
Fierbere () [Corola-website/Science/310927_a_312256]
-
prin punctul critic (K). Pentru presiuni deasupra punctului K, transformarea din lichid în vapori (creșterea de volum de la volumul lichidului la cel al vaporilor) se face printr-un proces continuu, fără să apară o suprafață de separație între lichid și vapori și fără apariția unor bule de vapori, ca urmare la presiuni supracritice noțiunea de "fierbere" își pierde sensul. a sub presiune este un fenomen periculos. Vasele sub presiune trebuie să fie rezistente, deoarece în caz că se sparg, fenomenul este foarte asemănător
Fierbere () [Corola-website/Science/310927_a_312256]
-
punctului K, transformarea din lichid în vapori (creșterea de volum de la volumul lichidului la cel al vaporilor) se face printr-un proces continuu, fără să apară o suprafață de separație între lichid și vapori și fără apariția unor bule de vapori, ca urmare la presiuni supracritice noțiunea de "fierbere" își pierde sensul. a sub presiune este un fenomen periculos. Vasele sub presiune trebuie să fie rezistente, deoarece în caz că se sparg, fenomenul este foarte asemănător cu o explozie. Chiar dacă vasul rezistă și
Fierbere () [Corola-website/Science/310927_a_312256]
-
de "fierbere" își pierde sensul. a sub presiune este un fenomen periculos. Vasele sub presiune trebuie să fie rezistente, deoarece în caz că se sparg, fenomenul este foarte asemănător cu o explozie. Chiar dacă vasul rezistă și apare doar un orificiu, prin scăparea vaporilor presiunea scade, lichidul devine supraîncălzit prin scăderea temperaturii de saturație conform presiunii, se produce o degajare de bule violentă care umflă lichidul și-l aruncă afară prin orificiu. În afară de pierderea conținutului vasului, jetul de lichid supraîncălzit poate produce accidente. Instalațiile
Fierbere () [Corola-website/Science/310927_a_312256]
-
lui Franck au fost conduse de colaboratori și studenți, investigații care deasemenea erau dedicate problemelor fizicii atomilor, cele privind schimbul de energie dintre atomii excitați. În timpul perioadei sale la Göttingen, cele mai multe studii ale sale au fost dedicate gazelor fluorescente și vaporilor. În 1925, acesta a propus un mecanism pentru a explica observațiile sale de disociere fotochimica a moleculelor de iod. Tranzițiile electronice de la o stare normală la o stare de vibrație mai mare, apar atât de rapid încât, el a sugerat
James Franck () [Corola-website/Science/310978_a_312307]
-
suprafețelor, funcționarea laserilor, iluminatul electric, obținerea reacțiilor de fuziune nucleară. Sunt utilizate, atât în iluminatul public, cât și al locuințelor, datorită randamentului mare față de becurile cu incandescență. Cele mai comune tuburi conțin un gaz nobil inert, argon sau neon, și vapori de mercur. Plasma astfel obținută emite în UV. Suprafața tubului este acoperită cu o substanță fluorescentă care emite un spectru continuu, în domeniu vizibil. În funcție de gazul de lucru utilizat se pot obține diferite culori ale radiației emise, (roșu pentru neon
Plasmă () [Corola-website/Science/309563_a_310892]
-
emite în UV. Suprafața tubului este acoperită cu o substanță fluorescentă care emite un spectru continuu, în domeniu vizibil. În funcție de gazul de lucru utilizat se pot obține diferite culori ale radiației emise, (roșu pentru neon, albastru pentru argon, galben pentru vaporii de sodiu). Este utilizat în construcția televizoarelor, a monitoarelor și a tabelelor de afișaj. Pixelii sunt redați cu ajutorul unei rețele de mici incinte în care se formează plasma. Pentru fiecare pixel există câte trei asltfel de incinte. Pereții lor sunt
Plasmă () [Corola-website/Science/309563_a_310892]
-
numite automate (provenind din grecescul "automatos", care se mișcă singur). Acestea nu puteau execută decât câte un singur obiectiv, fiind constrânse de construcție. Matematicianul grec Archytas a construit, conform unor relatări, unul dintre aceste prime automate: un porumbel propulsat cu vapori, care putea zbura singur. Acest porumbel cavernos din lemn era umplut cu aer sub presiune. Acesta avea un ventil care permitea deschiderea și închiderea printr-o contragreutate. Au urmat multe modele dealungul secolelor. Unele înlesneau muncă iar altele deserveau la
Robot () [Corola-website/Science/309612_a_310941]
-
a este un fenomen de transformare de faza prin care o substanță trece din faza lichidă în faza gazoasa. a se poate produce în două moduri: evaporare sau fierbere. "Temperatura de saturație" este acea temperatura la care presiunea vaporilor este egală cu presiunea la care este supus lichidul. În vorbirea curentă, uneori termenul de "vaporizare" (vaporizator) este folosit în sens de pulverizare. Confuzia este favorizată de faptul că prin pulverizare se mărește mult suprafață lichidului, reducându-se astfel timpul
Vaporizare () [Corola-website/Science/309694_a_311023]
-
vorbirea curentă, uneori termenul de vaporizare (vaporizator) este folosit în sens de pulverizare. Confuzia este favorizată de faptul că prin pulverizare se mărește mult suprafață lichidului, reducându-se astfel timpul necesar evaporării lui. În timpul vaporizării temperatura rămâne constantă. Presiune de vapori
Vaporizare () [Corola-website/Science/309694_a_311023]
-
într-o pereche de parametri conjugați. Componenta forței generalizate este în acest caz "potențialul chimic". Acesta poate fi considerat ca o forță care determină schimbul de particule cu exteriorul sau între faze. De exemplu, dacă un sistem conține lichid și vapori, potențialul chimic al lichidului determină trecerea moleculelor din lichid în stare gazoasă (evaporare), iar potențialul chimic al stării gazoase determină trecerea moleculelor din starea gazoasă în lichid (condensare). Când aceste potențiale devin egale se atinge echilibrul. Relațiile potențialelor termodinamice pot
Potențial termodinamic () [Corola-website/Science/309058_a_310387]
-
cu zăpadă este de 70-80 zile în podiș și 100 zile la munte. Vânturile din această parte “vin” dinspre Varciorova-Dunarint și aduce ploaia toamna și primăvara. Acesta este scurt și rece. Un alt vânt este “Vântul Mare” ce își lasă vaporii dincolo de munți și vine spre Balta sec și rece. În zona de munte și zona deluroasă, unde roci metamorfice apar pe pantele cu înclinări reduse ale versanților, cu grad de alterare ridicat, se formează o pătură acviferă, care la precipitații
Comuna Balta, Mehedinți () [Corola-website/Science/310646_a_311975]