8,236 matches
-
întreaga lungime a marilor migrații românii "păstrară a lor guvern propriu, naționalitatea, religia, datinile și limba, lățindu-se din asemene aziluri pe la poalele munților și prin osebite părți ale Daciei Câmpene, până când în vecul al XIII și al XIV prin venirea Radului Negru Duca de Fagaraș și Omlaș din Transilvania în Țara Românească și a lui Bogdan Dragoș Duca de Maramureș în Moldava aduseră cu sine nouă colonii de Români, s-au întemeet Principatele de astăzi Țara Românească și Moldova" (Albineț
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
până la Bizanțiul și Grecia" (Albineț, 1845, p. XI). "Însfârșit această Imperie [Imperiul Româno-Bulgar] se sfărâmă, acea Romano-Orientală căzu sub Turci, Ducaturile Române din Transilvania și cele de pe lângă Tisa sub Unguri, remaseră deci pe scena politică: Principatele cel Moldo-Român, întemeia prin venirea lui Bogdan Dragoș cu o colonie de Români din Maramureș în a XIV-a sută, și cel Munteno-Român întemeiat prin venirea Radului cu o altă colonie de la Făgăraș și Omlaș în a XIII-a sută după Hristos" (Albineț, 1845, p.
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Române din Transilvania și cele de pe lângă Tisa sub Unguri, remaseră deci pe scena politică: Principatele cel Moldo-Român, întemeia prin venirea lui Bogdan Dragoș cu o colonie de Români din Maramureș în a XIV-a sută, și cel Munteno-Român întemeiat prin venirea Radului cu o altă colonie de la Făgăraș și Omlaș în a XIII-a sută după Hristos" (Albineț, 1845, p. XII). Soarta romanității organizate statal este, astfel, perpetuată în istorie prin principatele române, care sunt plasate în continuitatea directă a Imperiilor
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
b) daco-centrismul geografic, în sensul că epopeea poporului român nu mai este localizată geografic ca avându-și originea în Roma, ci teritoriul Daciei devine cadrul spațial de referință. Laurian (1870) scrie de fapt o istorie a Daciei care începe dinainte de venirea romanilor, trece prin diferite "stări" succesive ("starea Daciei sub imperatorii Bizantini"; "starea Daciei sub domni independenți"; "starea Daciei după căderea Constantinopolului" etc.), încheindu-se cu starea Daciei sub domnia lui Carol I. Dimensiunea teritorială (dacică) ia locul dimensiunii etnice (romane
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
O mai mare rătăcire decât asta nu se poate. Întâiu că un neam mai vechiu și mai cult nu poate să capete astfel de adăugiri sufletești dela un neam mai nou și mai sălbatec" (Iorga, 1910, p. 29). Iar după venirea ungurilor, românii își continuă misiunea lor de botezare a popoarelor barbare și de propovăduire a civilizației creștine și în rândul acestora: "Românii începurŏ a facce propagandă christianismului între Unguri" (Heliade Rădulescu, 1861, p. 54). Fondul creștin al românismului este probat
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
vreo sminteală au înfruntat, în timp de o mie de ani, cel mai cumplit vifor de năvăliri barbare - așa cum nu s-a mai întâmplat cu alt popor din lume"; c) miracolul creștin, care a definit spiritualitatea românească "cu mult înainte de venirea și creștinarea vecinilor noștri: Ungurii, Bulgarii, Sârbii, Rușii și Polonii" (Constantinescu, 1928, pp. 5-6). În fine, natura miraculoasă a ființei istorice românești și epopeea sa dramatică de-a lungul timpului este evidențiată prin elaborarea unei poetici a națiuni, care pune
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
românești De-a lungul secolului naționalist de existență istorică românească (1848- 1947) s-a configurat, în paralel cu procesul de construcție instituțională a statului unitar național, memoria națională românească. În perioada interbelică, opera memoriei naționale românești a fost, practic, desăvârșită. Venirea comuniștilor la putere va ocaziona restructurarea radicală a conștiinței istorice românești, care va fi reașezată de pe temelia ideologiei naționaliste pe fundația doctrinei materialismului-dialectic. Destructurarea vechii bresle a istoricilor și configurarea noului câmp istoriografic socialist, cu toate luptele intestine pentru putere
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
din Toscana, amintind de La Caccia di Diana și de Comedia delle ninfe fiorentine. În cele din urmă, naratorul o zărește pe Fiammetta, o donna angelicata și simbol al Bunătății (Caritas), pe care o îmbrățișează și o sărută, mărturisindu-i scopul venirii în acel loc și prezentându-i ghidul său feminin, care l-a călăuzit. Fiammetta îi recomandă să o urmeze pe femeia ce l-a îndrumat, dar să nu o uite. Doamna povățuitoare în acest pelerinaj îi reproșează naratorului înclinația spre
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
urască. Și-apoi, dacă ți-aș putea eu descrie cu ce fel de maniere l-a luat, declarând față cu persoane de cea bună condiție din Botoșani că preferă să fie metresa lui Mihai decât femeia unui prinț. El de la venirea ei aicea era așa de emoționat, de m-a băgat în toate spaimele. Azi sunt opt zile de când a plecat. Femeia asta acum sunt convinsă că este răutăcioasă și presupunerea doctorului este cu totul bazată pe adevăr, un presupus pe
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
10) ĭar în Contemporanul treĭ: Când ĭeram în floarea mea, Mĭelușica și Bratu (An I. pag. 431 și 483). însfârșit Creangă are în manuscript o parte din urmarea la Amintirile din copilărie. Cu acelea-șĭ calitățĭ fine și alese autorĭul descrie venirea luĭ de la Humuleștĭ la Socola. Un splendid pasaj în care se descrie și se însuflețește natura face o dëosebită impresiune. Nu putem încheĭà această notiță asupra mareluĭ prozator fără a exprimà o dorință foarte vie, anume aceea ca autorĭul să
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
grijă de Eminescu. De data aceasta analizează o expresie de limbă. De ce nu înțelege, însă, strict sensu: n-a scris nimănui aici echivalează cu ce scrie mai sus: n-a cerut. Din scrisoarea lui Titu Maiorescu înțelegem asta: „Cu prilejul venirii D-voastre la București, ne-ați declarat că lăsați asupra noastră toată îngrijirea materială și morală a nenorocitului D-voastră fiu. Cu toate acestea, m-am crezut dator a vă da de știre despre cele de mai sus.” Există aici
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
afirmație, trebuie făcută legătura cu informațiile bătrânului privind averea sa, etc. Cercul strâmt, sau arta de a trăi pe vremea lui Eminescu O opinie vom formula și noi în această privință, dar mai jos. Deocamdată, să vedem ce e cu venirea lui Matei Eminovici la Titu Maiorescu, puțin după tatăl său. Aici Călin L. Cernăianu nu știe, sau nu vrea să știe: locotenentul „cel țicnit” i-a scris lui Titu Maiorescu încă din 18 iulie: „Stimate Domnule Maiorescu, Sunt informat de la
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
ar fi al doilea cerc al recluziunii lui Eminescu. Titu Maiorescu l-a interzis, a prilejuit deschiderea unui dosar pe numele poetului dar nu poate înființa un consiliu de familie. Tatăl poetului nu aduce nimic nou la rezolvarea „cazului” prin venirea la București. Prin urmare, Eminescu este liber, liber ca pasărea cerului cum se spune. Poate chiar să iasă din casa de sănătate. Iată de ce, din punctul de vedere al „conjurației”, era nevoie de o măsură de prevedere și se configurează
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Bucovina, cât și în Moldova, după ce omul a trecut la cele veșnice, se acoperă cofele cu apă, "ca să nu pice sufletul într-însele și să se înece, căci se crede că sufletul trage la apă". 226 Imagine în oglindă a venirii pe lume, scăldătoarea Marii Treceri se pregătește din "apă neîncepută" și plante purtătoare de semnificații mintă, calapăr, busuioc, romaniță, sulfină, peliniță, lemnul Domnului: "Drept aceea, fiecare care se apucă de scăldat, după ce l-a spălat acum peste tot corpul, până ce
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
bradul și se strigă: Hai la focul lui Sumedru". În timpul în care flăcările se mistuie feemeile împart colaci celor prezenți, iar copiii sar peste foc pentru a fi sănătoși tot anul.439 Focurile de Sâmedru se făceau și pentru întârzierea venirii frigului, dar și ca să se încălzească morții deoarece, de Sfântul Dumitru se ținea și o sărbătoare a Moșilor când se făcea pomană de sufletul morților.440 O dată cu venirea iernii, focul este venerat ca ființă mitologică care sălășluiește în vatra casei
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
sănătoși tot anul.439 Focurile de Sâmedru se făceau și pentru întârzierea venirii frigului, dar și ca să se încălzească morții deoarece, de Sfântul Dumitru se ținea și o sărbătoare a Moșilor când se făcea pomană de sufletul morților.440 O dată cu venirea iernii, focul este venerat ca ființă mitologică care sălășluiește în vatra casei și care povestește sau mijlocește norocul pentru anul care va veni. Astfel, în ajunul Crăciunului, femeile pun o piatră în cuptor pe care o iau abia în noaptea
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
de trecere, construind drumul inițiatic: "Noi tot răsăritu l-am colindat, / Pustiuri mari am călcat, / Munții cu piatră, / Pâraie cu apă, / Livezi cu popușoi, / Ș-am ajuns aici, la voi..., / Ș-amu să vă dăm de știre / Despre a noastră venire: / Că jupânului nostru mire / I-o venit vremea de-nsurat. În zori de zi s-o sculat, / Fața albă și-o spălat, / La icoane s-o-nchinat, / Apoi frumos s-o-mbrăcat /.../ Apoi flinta și-o-ncărcat, / Din bucium a buciumat, / Văile c-o răsunat
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
care influențează gestualitatea este percepția timpului. De exemplu, atunci când o persoană așteaptă pe peronul gării, anunțarea trenului determină manifestarea unui număr mai mare de gesturi în intervalul de timp care urmează până la oprirea trenului în stație: înclinarea capului în direcția venirii trenului, acoperirea urechilor cu mâinile din cauza zgomotului produs de tren, luarea bagajelor în mâini și deplasarea rapidă spre ușa vagonului. Știința care studiază perceperea și utilizarea timpului de către oameni se numește cronemica. Știm cu toții faptul că perceperea timpului interior de către
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
imperiului. Regina Cristina, unica moștenitoare a regelui Adolphus și a Mariei Eleanora de Brandenburg, era al treilea copil al cuplului regal (Foto nr. 3 și 4 Anexă). Din nefericire, cei doi frați ai săi au murit la scurt timp după venirea lor pe lume. Reginei Maria-Eleonora să i s-a prezis că va da naștere unui moștenitor. Cristina, cu corpul său viguros și cu un glas puternic, i a făcut pe toți supușii să creadă că profeția s-a adeverit. Chiar
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
un glas puternic, i a făcut pe toți supușii să creadă că profeția s-a adeverit. Chiar ea afirma, pe un ton trist„țipetele noului născut au umplut palatul de o falsă și efemeră bucurie“. În secolul al XVII-lea, venirea pe lume a unui moștenitor era un prilej de bucurie. Continuitatea dinastiilor era asigurată, iar prin căsătorii îndelung analizate se asigurau alianțe. În cazul nașterii unei fete, lucrurile nu mai erau atât de simple. În unele țări, precum Franța, era
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
cazul nașterii unei fete, lucrurile nu mai erau atât de simple. În unele țări, precum Franța, era încă în vigoare legea salică, iar aceasta interzicea femeilor să preia tronul. Cu toate acestea, regele Gustav nu s-a arătat dezamăgit de venirea pe lume a unei moștenitoare și a declarat că fiica lui cu siguranță va fi foarte inteligentă, dacă a reușit, chiar de la naștere, să-i păcălească pe toți, hotărând ca micuța Cristina să primească o educație de prinț. Astfel, a
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
angajarea în aproape toate războaiele europene, a devenit un adversar de temut pe plan extern. IV.1.1. O naștere miraculoasă și învăluită în mister în capitolul următor vă propunem să vedem cine au fost părinții viitorului mare rege, circumstanțele venirii sale pe lume și discuțiile apărute pe fondul acestei nașteri. Ne îndreptăm atenția spre luna septembrie 1601. Atât Henric al IV-lea al Franței cât și Filip al III-lea al Spaniei așteptau cu înfrigurare venirea pe lume a copiilor
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
viitorului mare rege, circumstanțele venirii sale pe lume și discuțiile apărute pe fondul acestei nașteri. Ne îndreptăm atenția spre luna septembrie 1601. Atât Henric al IV-lea al Franței cât și Filip al III-lea al Spaniei așteptau cu înfrigurare venirea pe lume a copiilor lor: Ludovic se năștea în Franța, Ana, în Spania. Europa catolică avea să primească această veste ca pe un mesaj divin, iar destinul celor doi nou născuți era pecetluit: la 24 noiembrie 1615 se celebra mariajul
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
în eventualitatea morții lui Ludovic al XIII-lea și a ducelui de Orlèans, Franța să fie guvernată de următorii pretendenți la tron: prințul de Condé și cei doi fii ai săi, ducele Enghien și prințul de Conti. Din acest motiv, venirea pe lume a moștenitorului direct al tronului a schimbat o mulțime de planuri politice. în anii ‘20 ai secolului al XVII-lea existaseră o serie de comentarii despre posibile sarcini ale Reginei, iar Ludovic al XIII-lea se confesase chiar
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
Cotgnac a devenit un lăcaș dedicat Fecioarei Maria. Miracolul s-a produs, iar în februarie 1638 regina era deja însărcinată. Fratele Fiacre a trebuit să facă personal o nouă vizită la Cotgnac cu misiunea secretă de a se ruga pentru venirea pe lume a unui moștenitor. Facilitățile oferite de Ludovic al XIII-lea subliniază importanța misiunii călugărului. Regele a dat ordin ca atât fratele Fiacre, cât și însoțitorul său, să beneficieze de transport și cazare gratuite pe întreg parcursul călătoriei. Episodul
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]