8,156 matches
-
echivalentul valoric al normelor de hrană și echipament pentru personalul centrelor regionale. *15) Asigurarea centrelor regionale cu tehnică de calcul, aparatură și materiale specifice se realizează de către Agenția Națională împotriva Traficului de Persoane. *16) Școala de Aplicație pentru Ofițeri "Mihai Viteazul" a Jandarmeriei Române asigură echivalentul valoric al normelor de hrană și echipament pentru personalul catedrelor din teritoriu. *17) Centrul de Perfecționare a Pregătirii Cadrelor Jandarmi Gheorgheni asigură echivalentul valoric al normelor de hrană și echipament pentru personalul catedrelor din teritoriu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/200874_a_202203]
-
apere, rom�nii au dat dovad? de realism. Aceasta nu �nseamn? c? �i agreau pe turci; s? au afirmat ori de c�te ori au avut ocazia. Nimeni nu a f? cut? o cu at�ta succes că puternicul voievod Mihai Viteazul, care a cucerit Transilvania ? i a unit? o cu Valahia ? i Moldova. De atunci �ncoace, el a devenit simbolul celor care credeau �nc? �ntr? un viitor mai bun pentru na? iunea rom�n?. Dar imediat dup? ie? irea lui din scen
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
a s? riț imediat �n ap? rărea lui, stabilind astfel o rela? ie valoroas? 47. Urm�nd cursurile Universit?? îi din Ia? i timp de un an ? i ceva, Iorga ? i?a prezentat teza (sub �ndrumarea lui Xenopol) asupra politicii lui Mihai Viteazul. Doi dintre profesori s? au opus acord? rîi titlului, consider�ndu? l prea ț�n? r. �n ciuda intrigilor din toate p? r? ile, Iorga ? i sus? în? torii lui au reu? it s? asigure absolvirea lui triumf? toare �n decembrie 1889. S
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
i? au vorbit despre destinul Germaniei �de a fi pe mare ? i pe oceane�. �n 1899, Iorga a plecat la Viena, unde dezgustul s? u fă?? de vienezi a fost compensat de tezaurul de documente (asupra istoriei Transilvaniei ? i a lui Mihai Viteazul) descoperit �n arhive. Apoi la Innsbruck, unde a scris �practic dintr? o suflare� istoria Chiliei ? i a Cet?? îi Albe, clarific�nd istoria medieval? a gurilor Dun? rii93. De la Innsbruck, Iorga a plecat la Haga. A f? cut apoi o
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
d c? �Nu trebuie s? public? m asemenea fleacuri junimiste�. Alian? a Iorga? Bogdan? Onciul continuă deci s? provoace gelozia profesional? a celorlal? i. Intrigile se interferau cu Politicianismul, Iorga fiind acuzat c? l?ar fi def? imat pe Mihai Viteazul ? i i? ar fi pream? riț pe fanario? i. Iorga �? i d? du cur�nd seama c? pozi? ia lui �n cadrul Universit?? îi era periclitat?. A cerut s? fie primit �n audien?? de Take Ionescu, ministru �nv??? m�ntului. �ntrevederea lor
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
c? feudalismul nu a fost un produs organic al societ?? îi rom�ne? ți, care era bazat? pe r? ze? i, fiind adaptat sub influen? a dezbin? toare a Ungariei, Poloniei ? i Bizan? ului. Nu fusese nimeni altul dec�ț Mihai Viteazul cel care a introdus iob? gia �n Rom�nia, lucru care �l �ntrista pe Iorga. El vorbea cu dispre? despre toate procesele istorice din Rom�nia de dup? 1800, deoarece era convins c? influen? ele str? ine d? unaser? modelelor ? i proceselor
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
animozitate personal? fă?? de unguri. Atunci c�nd ace? tia au adus din Turcia trupul eroului lor na? ional, Francisc R�k�czi, Iorga remarcă: �Ungurii nu l? au uitat nici sub st? p�nirea austriac? , nici acum. Ace? ți oameni viteji ? i d�rji au ? tiut s? recunoasc? un lupt? tor generos, care nu a renun? at la drepturile sale ? i nu s? a plecat �n fă? a nim? nui... Ast? zi, noi, rom�nii, ne plec? m capetele �n fă? a sicriului
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
idei care s? c?l? uzeasc? na? iunea, d�nd un exemplu celor tineri�. �n timpul discu? iilor, Xenopol ? i?a exprimat deschis admira? ia pentru calitatea realiz? rîi fostului s? u student 229. Tot �n mai 1911, Iorga a scris piesă istoric? Mihai Viteazul. Pe l�ng? ? inerea cursurilor la Universitate, a plecat �n Transilvania că s? conferen? ieze �n cadrul sesiunilor Societ?? îi Culturale Rom�ne �Astra�. Gra? ie scrierii istoriei armatei rom�ne230, Iorga va fi numit profesor de istorie la Academia Militar? Rom
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
unei rela? îi nefericite dintre Iorga ? i studentul s? u, viitorul rege. Iorga a scris unele dintre cele mai bune lucr? ri ale sale �ntre 1900 ? i 1914. �n aceast? perioad? ? i?a stabilit el reputa? ia231: Scurt? istorie a lui Mihai Viteazul (Bucure? ți, 1900) i? a f? cut pe academicieni s?? l atace pe Iorga, acuz�ndu? l c? �insultase memoria lui Mihai Viteazul�; de fapt, inten? ia lui Iorga era s?? l glorifice. �n Istoria literaturii rom�ne �n secolul al XVIII? lea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
sale �ntre 1900 ? i 1914. �n aceast? perioad? ? i?a stabilit el reputa? ia231: Scurt? istorie a lui Mihai Viteazul (Bucure? ți, 1900) i? a f? cut pe academicieni s?? l atace pe Iorga, acuz�ndu? l c? �insultase memoria lui Mihai Viteazul�; de fapt, inten? ia lui Iorga era s?? l glorifice. �n Istoria literaturii rom�ne �n secolul al XVIII? lea (2 volume, Bucure? ți, 1901), o lucrare de pionierat asupra literaturii rom�ne din secolul al XVIII-lea, Iorga scoate la lumin? multe opere
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
era s?? l glorifice. �n Istoria literaturii rom�ne �n secolul al XVIII? lea (2 volume, Bucure? ți, 1901), o lucrare de pionierat asupra literaturii rom�ne din secolul al XVIII-lea, Iorga scoate la lumin? multe opere aproape uitate, Istoria lui Mihai Viteazul pentru poporul rom�nesc (Bucure? ți, 1901) este o versiune popular? a lucr? rîi anterioare a lui Iorga despre acest domnitor. Bra? ovul ? i rom�nii (Bucure? ți, 1905) se ocup? de contactele rom�nilor cu Bra? ovul, un oră
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
care �l locuie? te! � Grup? ri numeroase, turbulențe ? i nemul? umite de unguri urmau s? fie �ncorporate �n statul rom�n ? i �n alte state. La 1 Decembrie 1918, delegă? îi rom�nilor transilv? neni s? au adunat la Albă Iulia, capitala lui Mihai Viteazul. �n cadrul unei uria? e Adun? ri Populare, ei au proclamat unirea Transilvaniei cu Rom�nia. �S? au �mplinit Scripturile... � Un vis, ceva ce, �n timpul lunilor de umilin?? din prim? vară ? i vară lui 1918, nimeni n? ar fi putut prevedea, se
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
potolit ? i s? a c? s?torit cu Elenă, o prin? es? grecoaic?. La scurt? vreme s? a n? scut un b? iat numit a? a cum se cuvenea dup? primul unificator al p? m�nturilor rom�ne? ți, Mihai Viteazul. Lui Iorga �i pl? cea de fostul lui student; afec? iunea lui pentru Carol a fost o gre? eal? ? i s? a dovedit fatidic? �n ultim? instan??. Iorga era loial fă?? de Palat �ntruc�ț consideră Coroană drept un bastion �n fă? a politicianismului
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
suflet rom�nesc� s? ajute ? i s? apere democra? ia din Rom�nia65. Via? a de zi cu zi a �nsemnat o trezire brutal? la realitate pentru cea mai mare parte a rom�nilor. �n octombrie 1922, la Albă Iulia, acolo unde Mihai Viteazul proclamase unirea tuturor rom�nilor, a avut loc ceremonia solemn? de �ncoronare a lui Ferdinand că Rege al Rom�niei Mari. Iorga se află ? i el acolo, al? turi de foarte mul? i reprezentan? i ai familiilor regale din Balcani
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
a scris, a rescris sau a republicat mai multe c? r? i despre vie? ile ? i faptele marilor eroi na? ionali că s?? i �nsufle? easc? pe cititori. Iorga a scris nu mai pu? în de ? apte volume despre Mihai Viteazul, ? apte despre Tudor Vladimirescu, �Ap? r? torul s? racilor�, dou? despre Kog? lniceanu ? i c�te unul despre Cuza? Vod? , Constantin Br�ncoveanu ? i Constantin Cantemir. Iorga a pus o �ntrebare interesant?: a existat oare un Ev Mediu bizantin? (Y a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
cu pamfletul lui Cern? ianu constă �n formă �n care era prezentat acesta. El oferea extrapol? ri referitor la schimb? rile de atitudine ale lui Iorga fă?? de diferite probleme, cum ar fi chestiunea evreiasc? , Maniu, diversele sale lucr? ri despre Mihai Viteazul, rela? iile sale personale etc. etc. Cern? ianu punea la �ndoial? p�n? ? i patriotismul lui Iorga. Argumentul s? u se baza pe declară? ia f? cut? de Iorga la Atena, unde cutezase s? men? ioneze originile sale grece? ți �n fă
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
scrierile sale) �n polemici antisemite. Paul E. Michelson consider? c? lucr? rile lui istorice s�nt originale ? i controversate 159. Autorul acestei c? r? i le? ar considera mai cur�nd originale dec�ț controversate, �n special modul �n care �l interpreteaz? el pe Mihai Viteazul, ca ? i pe cel? lalt fulger de? o clip? al scenei rom�ne? ți, acea sclipire democratic? incitatoare (un alt istoric politician) care a fost Nicolae B? lcescu. Panaitescu a reintrodus �n istoriografia rom�neasc? un element c? ruia i se
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
volum (Bucure? ți, 1935) trateaz? istoria rom�nilor de la �nceputuri p�n? la 1432. Cel de al doilea volum (Bucure? ți, 1937) se ocup? de perioada cuprins? �ntre sf�r? ițul domniei lui Alexandru cel Bun ? i cel al domniei lui Mihai Viteazul. Volumul al treilea (Bucure? ți, 1942) conținu? istoria rom�nilor de la 1601 p�n? la 1821. Giurescu a scris ? i o istorie cuprinz? toare a Rom�niei: Istoria rom�nilor din cele mai vechi timpuri p�n? la moartea regelui Ferdinand (Bucure
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
istoria rom�nilor de la 1601 p�n? la 1821. Giurescu a scris ? i o istorie cuprinz? toare a Rom�niei: Istoria rom�nilor din cele mai vechi timpuri p�n? la moartea regelui Ferdinand (Bucure? ți, 1943). Lucrarea lui Panaitescu despre Mihai Viteazul constituia principalul punct de fric? iune dintre autorul acesteia ? i Iorga (P.�P.�Panaitescu, Mihai Viteazul, Bucure? ți, 1936). Panaitescu a publicat documente valoroase despre Mihai Viteazul ? i �n Documente privitoare la istoria lui Mihai Viteazul (Bucure? ți, 1936). Iorga a atacat concluziile
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
cuprinz? toare a Rom�niei: Istoria rom�nilor din cele mai vechi timpuri p�n? la moartea regelui Ferdinand (Bucure? ți, 1943). Lucrarea lui Panaitescu despre Mihai Viteazul constituia principalul punct de fric? iune dintre autorul acesteia ? i Iorga (P.�P.�Panaitescu, Mihai Viteazul, Bucure? ți, 1936). Panaitescu a publicat documente valoroase despre Mihai Viteazul ? i �n Documente privitoare la istoria lui Mihai Viteazul (Bucure? ți, 1936). Iorga a atacat concluziile lui Panaitescu �n privin? a originii lui Mihai Viteazul. Acesta sus? inea c? Mihai Viteazul
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
vechi timpuri p�n? la moartea regelui Ferdinand (Bucure? ți, 1943). Lucrarea lui Panaitescu despre Mihai Viteazul constituia principalul punct de fric? iune dintre autorul acesteia ? i Iorga (P.�P.�Panaitescu, Mihai Viteazul, Bucure? ți, 1936). Panaitescu a publicat documente valoroase despre Mihai Viteazul ? i �n Documente privitoare la istoria lui Mihai Viteazul (Bucure? ți, 1936). Iorga a atacat concluziile lui Panaitescu �n privin? a originii lui Mihai Viteazul. Acesta sus? inea c? Mihai Viteazul nu a fost fiul lui P? tra? cu cel Bun (un
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ți, 1943). Lucrarea lui Panaitescu despre Mihai Viteazul constituia principalul punct de fric? iune dintre autorul acesteia ? i Iorga (P.�P.�Panaitescu, Mihai Viteazul, Bucure? ți, 1936). Panaitescu a publicat documente valoroase despre Mihai Viteazul ? i �n Documente privitoare la istoria lui Mihai Viteazul (Bucure? ți, 1936). Iorga a atacat concluziile lui Panaitescu �n privin? a originii lui Mihai Viteazul. Acesta sus? inea c? Mihai Viteazul nu a fost fiul lui P? tra? cu cel Bun (un domn al Valahiei), ci fiul ilegitim al unei
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
autorul acesteia ? i Iorga (P.�P.�Panaitescu, Mihai Viteazul, Bucure? ți, 1936). Panaitescu a publicat documente valoroase despre Mihai Viteazul ? i �n Documente privitoare la istoria lui Mihai Viteazul (Bucure? ți, 1936). Iorga a atacat concluziile lui Panaitescu �n privin? a originii lui Mihai Viteazul. Acesta sus? inea c? Mihai Viteazul nu a fost fiul lui P? tra? cu cel Bun (un domn al Valahiei), ci fiul ilegitim al unei �rachieri? e�. �C�ț de elegant a democratizat profesorul Panaitescu originea lui Mihai Viteazul! � remarcă Iorga. �Mihai
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Viteazul, Bucure? ți, 1936). Panaitescu a publicat documente valoroase despre Mihai Viteazul ? i �n Documente privitoare la istoria lui Mihai Viteazul (Bucure? ți, 1936). Iorga a atacat concluziile lui Panaitescu �n privin? a originii lui Mihai Viteazul. Acesta sus? inea c? Mihai Viteazul nu a fost fiul lui P? tra? cu cel Bun (un domn al Valahiei), ci fiul ilegitim al unei �rachieri? e�. �C�ț de elegant a democratizat profesorul Panaitescu originea lui Mihai Viteazul! � remarcă Iorga. �Mihai Viteazul a ie? it deci din
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
originii lui Mihai Viteazul. Acesta sus? inea c? Mihai Viteazul nu a fost fiul lui P? tra? cu cel Bun (un domn al Valahiei), ci fiul ilegitim al unei �rachieri? e�. �C�ț de elegant a democratizat profesorul Panaitescu originea lui Mihai Viteazul! � remarcă Iorga. �Mihai Viteazul a ie? it deci din p�ntecele unei v�nz? toare de ? uic? beat? cri?? ? i a c? zut pe du? umeaua unui han. Poate c? ? i el era beat din cauza ? uicii ? i nu a fost
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]