8,935 matches
-
societății. C. Narly a susținut necesitatea introducerii lucrului manual în liceu, ca disciplină de învățămînt obligatorie, în scopul realizării unui început de specializare. Mai mult, educația școlară trebuia să fie axată pe o meserie; învățarea acesteia implica manifestarea și împlinirea vocației. Într-o perioadă în care începuse să se vorbească despre o limitare a rolului profesorului, pedagogul român considera necesar să precizeze că se impune într-adevăr promovarea unui alt mod de organizare a activității acestuia cu elevii în spiritul celor
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
putem să nu remarcăm că teama sa de "abstracțiunile" "școlii burgheze" prezenta pericolul căderii în altă extremă a practicismului îngustat prin lipsa de cultură. O astfel de poziție se explică și prin rolul pe care-l acordă elitelor oamenilor cu vocație în înfăptuirea progresului social. ,,Oamenii cu vocație" scria el "deschid calea generațiilor noi la muncă și cultură" (36 a, p. 205). În omul cu vocație se unifică și dobîndesc intensitate însușirile poporului. De aici grija pentru crearea condițiilor necesare afirmării
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
de "abstracțiunile" "școlii burgheze" prezenta pericolul căderii în altă extremă a practicismului îngustat prin lipsa de cultură. O astfel de poziție se explică și prin rolul pe care-l acordă elitelor oamenilor cu vocație în înfăptuirea progresului social. ,,Oamenii cu vocație" scria el "deschid calea generațiilor noi la muncă și cultură" (36 a, p. 205). În omul cu vocație se unifică și dobîndesc intensitate însușirile poporului. De aici grija pentru crearea condițiilor necesare afirmării "oamenilor de vocație". Ceea ce surprinde, încă o dată
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
astfel de poziție se explică și prin rolul pe care-l acordă elitelor oamenilor cu vocație în înfăptuirea progresului social. ,,Oamenii cu vocație" scria el "deschid calea generațiilor noi la muncă și cultură" (36 a, p. 205). În omul cu vocație se unifică și dobîndesc intensitate însușirile poporului. De aici grija pentru crearea condițiilor necesare afirmării "oamenilor de vocație". Ceea ce surprinde, încă o dată, la acest spirit atît de pătrunzător al culturii române este contradicția în care s-a aflat: dacă oamenii
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
progresului social. ,,Oamenii cu vocație" scria el "deschid calea generațiilor noi la muncă și cultură" (36 a, p. 205). În omul cu vocație se unifică și dobîndesc intensitate însușirile poporului. De aici grija pentru crearea condițiilor necesare afirmării "oamenilor de vocație". Ceea ce surprinde, încă o dată, la acest spirit atît de pătrunzător al culturii române este contradicția în care s-a aflat: dacă oamenii satului trebuie crescuți exclusiv pentru sat, spiritele de vocație din acest mediu vor trebui să se mulțumească cu
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
aici grija pentru crearea condițiilor necesare afirmării "oamenilor de vocație". Ceea ce surprinde, încă o dată, la acest spirit atît de pătrunzător al culturii române este contradicția în care s-a aflat: dacă oamenii satului trebuie crescuți exclusiv pentru sat, spiritele de vocație din acest mediu vor trebui să se mulțumească cu manifestarea "vocației" lor în limitele satului în care s-au născut? Aceeași insistență asupra activității practice o întîlnim și în lucrarea cu caracter filosofic Personalismul energetic (1927). Potrivit acestei filosofii, în
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
surprinde, încă o dată, la acest spirit atît de pătrunzător al culturii române este contradicția în care s-a aflat: dacă oamenii satului trebuie crescuți exclusiv pentru sat, spiritele de vocație din acest mediu vor trebui să se mulțumească cu manifestarea "vocației" lor în limitele satului în care s-au născut? Aceeași insistență asupra activității practice o întîlnim și în lucrarea cu caracter filosofic Personalismul energetic (1927). Potrivit acestei filosofii, în care persoana omenească ocupă locul central, personalitatea se desăvîrșește prin muncă
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
munca precede personalizarea" (36 b, p. 250). Personalitate energetică este omul creator în profesia sa. La o astfel de personalitate se ajunge printr-o școală care întrunește următoarele condiții: descoperă aptitudinile de muncă ale elevilor și, pe aceasta bază, stabilește vocațiile acestora; în relația elev-educator primează grija pentru ,,trezirea inițiativei elevului" (36 b, p. 259); activitatea educativă se începe prin cultivarea aptitudinilor manuale și senzoriale; pe această bază se dezvoltă aptitudinile intelectuale; școala personalismului energetic este o școala a muncii; tipurile
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
opiniei sale privind necesitatea orientării școlii românești spre o educație întemeiată pe muncă, o educație capabilă să cultive un crez și să dezvolte capacitățile creatoare ale întregului popor. Ideea dezvoltării aptitudinilor creatoare este susținută cu noi argumente și în scrierea Vocația factor hotărîtor în cultura popoarelor (1931, ed. a II-a, 1936), unde un capitol poartă titlul "Pedagogia vocației"; deși omului de vocație îi este proprie, prin înseși datele sale ereditare, tendința spre originalitate, are și el nevoie de o școală
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
un crez și să dezvolte capacitățile creatoare ale întregului popor. Ideea dezvoltării aptitudinilor creatoare este susținută cu noi argumente și în scrierea Vocația factor hotărîtor în cultura popoarelor (1931, ed. a II-a, 1936), unde un capitol poartă titlul "Pedagogia vocației"; deși omului de vocație îi este proprie, prin înseși datele sale ereditare, tendința spre originalitate, are și el nevoie de o școală care să favorizeze manifestarea și dezvoltarea aptitudinilor sale de creație. Punerea în valoare a vocațiilor individuale presupunea în
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
dezvolte capacitățile creatoare ale întregului popor. Ideea dezvoltării aptitudinilor creatoare este susținută cu noi argumente și în scrierea Vocația factor hotărîtor în cultura popoarelor (1931, ed. a II-a, 1936), unde un capitol poartă titlul "Pedagogia vocației"; deși omului de vocație îi este proprie, prin înseși datele sale ereditare, tendința spre originalitate, are și el nevoie de o școală care să favorizeze manifestarea și dezvoltarea aptitudinilor sale de creație. Punerea în valoare a vocațiilor individuale presupunea în concepția acestui filosof nu
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
poartă titlul "Pedagogia vocației"; deși omului de vocație îi este proprie, prin înseși datele sale ereditare, tendința spre originalitate, are și el nevoie de o școală care să favorizeze manifestarea și dezvoltarea aptitudinilor sale de creație. Punerea în valoare a vocațiilor individuale presupunea în concepția acestui filosof nu numai o nouă înțelegere a relațiilor culturii naționale cu cultura europeană, ci și o școală în stare să trezească inițiativa, spiritul de inovare. 11.2.2.2. Regionalismul și localismul educativ Pe fondul
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
se întemeieze pe dimensiunile cele mai profunde ale omului. Spiritul este o infrastructură" (16, p. 28); de spiritual depinde întreaga configurație a omului și a lumii sale. Potrivit concepției lui Em. Mounier, ființei umane îi este propriu un "principiu spiritual" (vocația ființei), pe care îl descoperă treptat, asigurîndu-și astfel unificarea progresivă a tuturor actelor sale și constituirea ca persoană. Cînd Em. Mounier spune, în Manifeste au service du personnalisme (1936), că persoana singură își află vocația și își creează destinul său
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
este propriu un "principiu spiritual" (vocația ființei), pe care îl descoperă treptat, asigurîndu-și astfel unificarea progresivă a tuturor actelor sale și constituirea ca persoană. Cînd Em. Mounier spune, în Manifeste au service du personnalisme (1936), că persoana singură își află vocația și își creează destinul său, că nimeni nici indivizi, nici colectivitate nu-i poate uzurpa misiunea, el avea în vedere, potrivit concepției sale, faptul că omul este spirit, iar spiritul este un semn al divinității. "Soluția spiritualistă" transcende așadar lumea
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
are loc potrivit unei anume legități, căreia trebuie să i se subordoneze învățarea, JEROME BRUNER susține că aceasta este dependentă direct de acțiunea educației, că deci se poate grăbi momentul apariției unei capacități de asimilare a unor anumite cunoștințe. Principala vocație a psihologului elvețian aprecia Bruner este cea epistemologică, el fiind mai puțin preocupat de procesele care fac posibilă dezvoltarea. Cu toate acestea, adaugă psihologul american, cercetările sale, ca și ale altor școli psihologice (Moscova, Paris, Londra, Chicago ș.a.) au condus
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
el pentru constituirea unei pedagogii românești au fost expuse cu prilejul prezentării "regionalismului educativ". 64. S. Mehedinți și-a susținut examenul de licență la Facultatea de litere și filosofie cu o lucrare despre J.-J. Rousseau. Cf. și D. MUSTER, Vocația pedagogică a savantului encicloped Simion Mehedinți, în "Revista de pedagogie", 10/1968. Să se vadă și volumul Scrieri despre educație și învățămînt. Antologie, îngrijitor de ediție D. MUSTER, Editura Academiei Române, București, 1992. 65. Dintre scrierile cu caracter pedagogic ale lui
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
științei: " Știința prin sine și în sine este neconvertibilă: ea va merge mereu înainte orbește, căci e în natura spiritului de abstractizare și de formalizare să se intensifice tot mai mult, astfel încît pe termen scurt sau lung, stă în vocația însăși a științei să eludeze orice problemă etică și ontologică și să se instaleze în infinitatea posibilelor ca pe un teren de joc unde viața și moartea se înfruntă mereu, cu șanse egale și infinit renăscînde"38. Și aici ne
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
problematizeze necontenit. Începînd cu Renașterea, există numeroase speculații care încearcă să articuleze relația Om Natură Cosmos. Ulterior, Umanismul filozofic, chiar dacă se delimitează de Credința creștină, va păstra statutul supranatural al Omului, devenit subiect unic al Universului, și îi va atribui vocația aproape divină de a deveni Stăpînul acestuia. Însă acest statut se va dovedi din ce în ce mai greu de menținut odată cu dezvoltarea filozofiilor și științelor Naturii, iar Naturalismul, care va beneficia în secolul al XIX-lea de sprijinul decisiv al teoriei evoluționiste, va
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
cultura europeană nu va fi integrată decît cu întîrziere și incomplet în "mandarinatul" universitar, care este totuși mai puțin rigid și mai autonom decît mandarinatul chinez. Termenul de cleric explodează în secolul al XVI-lea în profesiuni laice și în vocații de filozof, savant, eseist, om de litere. Filozofii, savanții, scriitorii secolelor al XVII-lea și al XVIII-lea sînt persoane privilegiate care dispun de venituri, dețin o funcție publică sau se bucură de un mecenat princiar. Sînt legați unii de
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
mare mit al lumii contemporane. Deși cuvîntul filozof și-a schimbat sensul în secolul al XIX-lea, cînd devine universitar, compartimentat, erudit, misiunea militantă inițiată de "filozofii" secolului al XVIII-lea continuă și se amplifică; ea va oscila între două Vocații: călăuzirea sau / și slujirea poporului: pe de o parte, scriitorii, filozofii, poeții se proclamă conștiințe suverane, chemate să lumineze popoarele; pe de altă parte, ei aspiră să se consacre Suveranului modern, izvor al tuturor virtuților. Astfel, poporaniștii ruși s-au
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
presupune acceptarea protectorului, iar cealaltă, acceptarea protectoratului. În vreme ce atlantismul a devenit parte a istoriei europene odată cu semnarea pactului atlantic (1949), pacifismul european autonom cu totul altul decît pacifismul Mișcării pentru Pace a anilor războiului rece, teleghidat de URSS și de vocație universală nu s-a afirmat decît abia în 1981, după afacerea rachetelor Pershing: 350 000 de manifestanți pacifiști la Amsterdam, 300 000 la Bonn, Roma, Madrid, Atena; 250 000 la Londra; 200 000 la Bruxelles, în acel an. Acest pacifism
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
unde, de patruzeci de ani încoace, paranoia statelor și religia națiunii au ațipit, unde nucleul imperialismului s-a stins, unde mitul Mîntuirii te-restre și-a dezvăluit minciuna față de cei mai entuziaști adepți ai săi. De aceea Europa își poate asuma vocația de a deveni o Fundație, în sensul dat de Isaac Asimov în epopeea sa science-fiction cu același nume (pe cînd civilizația galactică se afla la apogeul său, cîțiva înțelepți au prevăzut inevitabila sa decădere, urmată de revenirea la barbarie și
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
pregătirea transformărilor viitoare. Acum trebuie să salvăm trecutul pentru a salva viitorul. Însă trebuie de asemenea să sădim germenii unui viitor capabil să scoată omenirea din epoca de fier planetară. Miza europeană se suprapune acestei mize planetare. Europa deține două vocații "fondatoare", una culturală 33, cealaltă politică. Trebuie să avem în vedere o "a doua Renaștere" europeană care să reunească aceste două dimensiuni. Cea dintîi, plecînd de la experiența nihilismului și a problematizării generalizate, ar trebui să deschidă dialogica europeană către aporturile
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
caracterizat prin participare critică la nevoile acesteia, prin străduința de a-i lămuri orizontul în sens umanist. Intelectualul nu poate fi un simplu artizan, fie și deținător de subtile instrumente de lucru, cu atât mai puțin un sfetnic al puterii. Vocația lui e, din contra, critica realității ambiente, critică întreprinsă mai ales sub acel unghi al devenirii, menit a înlesni o cât mai bună integrare în economia de ansamblu a lucrurilor. O etică a responsabilității trebuie să-i motiveze gesturile, oricât
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
reflecției lucide, capacitatea de a lua distanță în raport cu ceea ce se întâmplă. Fără inteligență, spunea Iorga, e cineva prada altora; cu oarecare inteligență, el vede în alții numai prada sa". E nevoie de multă inteligență dublată de un cod moral, pentru ca vocația amintită să nu cadă sub semnul sterilității ori să devină ea însăți o sursă poluantă pentru corpul social. Înclin deci spre un înțeles larg, care să trimită la fondul misiunii intelectuale, nu spre definirea administrativă a conceptului. În acest înțeles
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]