7,853 matches
-
Man, Tiny Dancer și Bennie and the Jets. Cei care au câștigat în întrecerea dintre mulți participanți din întreaga lume, vor avea plăcerea de a arăta munca lor pe Croisette. Să nu uităm concertul lui Tony Gatlif, regizor și muzician țigan, care a făcut coloana sonoră a Festivalului. Wonderstruck De la Nicole Kidman la Colin Farrell, starurile vor invada covorul roșu. Un capitol important îl formează chiar membrii juriilor, Jessica Chastain, Will Smith, Pedro Almodovar, Uma Thurman, pentru a cita numai câțiva
Motive de a nu rata Festivalul de la Cannes. Și nu numai pentru cinema by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105503_a_106795]
-
lui Moni Bordeianu, în toamna anului 1970, Nicu Covaci i-a luat în formație pe Cornel Liuba (tobe), Kovacs Zoltan ''Zoli'' (bass) și Laurențiu Butoi (oboi, flaut). În repertoriul formației au apărut piese ca Dorința, Amintește-ți, Niciodată, Ochi de țigan. Formația a participat la a doua ediție a Festivalului Club A, în 1971, unde a obținut mai multe premii individuale de interpretare. După puțin timp, a fost cooptat Mircea Baniciu, ca solist, iar în octombrie 1971 au plecat din trupă
La Mulți Ani, Nicu Covaci! by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105604_a_106896]
-
să cânte”, aprecia Dieter Kosslick, înr-un comunicat de presă. Filmul îl urmărește pe muzician de la fugă să din Parisul aflat sub ocupație germană, în 1943, si încăpățânarea să de a cânta în timp ce familia îi era persecutata de naziști pentru că erau țigani. Imediat după prezentarea peliculei Django la Berlinală, Reda Kateb va putea fi văzut în producția Leș Derniers Parisiens, de Hamé și Ékoué, în rolul lui Naser, abia ieșit din închisoare, care încearcă să-și refacă viața în barul ținut de
Berlinala 2017, sub semnul curajului by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105805_a_107097]
-
spectatorului, care e, invariabil, "fratele meu"...; poate nu numai colonelului din film îi place Baudelaire - nume care "îi sună familiar" olandezului din film, mesagerul dolofan al Europei, iubitor de "reproduceri", însărcinat cu reciclarea cadrelor din armată (debutul discursului, în engleză "Țiganii sînt oameni, ca voi!"), și dispus să-l exporte pe copilul Costeluș, care se scuipă, cale de un film, cu un alt copil, scuipatul ca o perversă expresie a afecțiunii! Etc, etc... Scenariul, cum se spune, mustește de viață, de
Spectatorule, fratele meu! by Eugenia Vodă () [Corola-website/Journalistic/14730_a_16055]
-
von Humboldt, a publicat încă din tinerețe lucrări de prezentare ale Moldovei și Munteniei, o monografie despre Limba si literatura română, o Istorie a Valahiei, a Moldovei și a valahilor transdanubieni, precum și prima lucrare științifică asupra istoriei, obiceiurilor și limbii țiganilor. Revenit în țară, a continuat să desfășoare o bogată activitate cultural-științifică, din care menționăm repere ca editarea în colecția „Arhiva istorică” a celor șase volume din „Letopisețele Valahiei și Moldovei”, fondarea revistei „Dacia Literară”, remarcându-se, în același timp, ca
Mihail Kogălniceanu: un ctitor al României moderne by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296315_a_297644]
-
susținându-și țara în următorul deceniu, ca primul ministru plenipotentiar al României la Paris, dar și ca președinte al Academiei Române, sub cupola căreia, în 1891, în ședința solemnă care celebra 25 de ani de la fondarea acesteia, el rostea discursul „Dezrobirea țiganilor, ștergerea privilegiilor boierești, emanciparea țărănimii”, care evoca, într-un adevărat testament politic, cele mai importante reforme la realizarea cărora jucase un rol decisiv, ca mare ctitor al României moderne.
Mihail Kogălniceanu: un ctitor al României moderne by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296315_a_297644]
-
naționalist, uneori extrem dacă ne referim la propunerea formațiunii de extremă dreapta Jobbik (aflată în coaliția de guvernare și care a câștigat un număr impresionant de voturi la ultimele alegeri), care dorea la un moment dat înființarea de „lagăre pentru țigani”, propriii concetățeni. Nu este de mirare, în aceste condiții, că atitudinea în fața migranților este una rigidă, de respingere. Însuși premierul Orban a îndemnat refugiații „să se întoarcă de unde au venit”. Cu această atitudine venind din fruntea statului, nu doar cu
Nefericita împerechere a emigraţiei cu retorica naţionalistă () [Corola-website/Journalistic/296476_a_297805]
-
incipient? Răspuns: Le eliberează și pe ale lor. Întrebare: Ce ale lor? Răspuns: Tensiunile lor tot mai încordate care frizează psihopatia. Întrebare: Gândești că lumea e pe cale să înnebunească? Răspuns: Pe cale? Aș spune că a înnebunit de tot. Așa cum afirmă Țiganul din piesa mea. Camino Real, lumea e un soi de prelegere pe care o citești de-a-ndoaselea. Ceea ce nu-i prea amuzant. Întrebare: Până unde crezi că poți să ajungi cu viziunea asta torturată asupra lumii? Răspuns: Până unde va ajunge
Tennessee Williams: Lumea în care trăiesc by Antoaneta Ralian () [Corola-website/Journalistic/6362_a_7687]
-
Suppé, Orchestra și Corul Colegiului, pregătit de profesoara Lăcrămioara Pauliuc, au oferit momente gustate și apreciate de public, în care au însuflețit două dintre cele mai faimoase coruri din operele lui Giuseppe Verdi: Corul robilor evrei din Nabucco și Corul țiganilor din Trubadurul. Concertul s-a încheiat cu Fantezia pentru pian, cor și orchestră de Ludwig van Beethoven, prezentată de orchestra și corul conduse de Nicolae Racu și de pianistul Marius Deneș, elev al colegiului. Partitură în care Beethoven pregătește Simfonia
Colegiul "Dinu Lipatti" din București: 65 ani de existență by Mădălin Alexandru STĂNESCU () [Corola-website/Journalistic/83851_a_85176]
-
mai mult în organism. Printre acuzațiile și nemulțumirile proferate de boieri la adresa lui Vasile Lupu s-au aflat și moravurile libere ale domnitorului și nepoților săi, care merseseră până la a atinge cinstea a multor case boierești. Și lucrul cel mai important, țiganii au continuat să-și afirme nevoile, specificul și năravurile. Acest aspect este cunoscut de ambele tabere, iar de cele mai multe ori angajatorii nu înțeleg de ce cei aflați în căutarea unui post trec abilități irelevante în CV-urile lor. Săptămâna se incheie
colectie de articole Editura DCNEWS citite () [Corola-website/Journalistic/92302_a_92797]
-
ȘOLCAN ȚIGANUL <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 337. footnote> (După Arhiereul Narcis Crețulescu) În coastele târgului Suceava era pe vremea lui Ștefan cel Mare o lae de țigani fierari, care erau robii Domnului
Solcan ?iganul [Corola-other/Imaginative/83530_a_84855]
-
ȘOLCAN ȚIGANUL <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 337. footnote> (După Arhiereul Narcis Crețulescu) În coastele târgului Suceava era pe vremea lui Ștefan cel Mare o lae de țigani fierari, care erau robii Domnului și potcoveau caii domnești, tocmeau rădvanele și carele din curtea domnească. Mai mare peste dânșii era bulibașa și stăpânul lor și mai mare, era un boier: „Pârcălabu”. În țigănimea aceea era un băietănaș pe care
Solcan ?iganul [Corola-other/Imaginative/83530_a_84855]
-
haz de el și de incurile lui, mai ales când era Vodă cam supărat. Într-o seară, când nu era stăpânu-su acasă, Șolcan s-a îmbrăcat frumos și s-a dus să se fudulească la neamuri. Când l-au văzut țiganii și țigăncile în port fain și țanțoș la statură, toți s-au strâns buluc împrejurul lui. - Aoleu, ce mai faci, Șolcane, maică? El le răspundea chefos: - Sunt sănătos și voinic, Să trăiască Măria- Sa Vodă. Dar Dumneavoastră cum mai trăiți
Solcan ?iganul [Corola-other/Imaginative/83530_a_84855]
-
laia i-au răspuns într-un glas: - Cu bulibașa o ducem cum o ducem, dar cu jupân Pârcălabu nu ne-mpăcăm. - Dacă-i așa, faceți jalbă și-o dați la mine, ca s-o dau Măriei Sale, să vă facă dreptate. Țiganii fac îndată jalba și-o dau lui Șolcan. Când se-ntoarce Vodă acasă, Șolcan îi iese înainte și prinde a plânge cu suspine. Vodă, cum l-a văzut plângând, îl și întreabă: - Ce plângi, măi Șolcane? - Plâng pentru că m-a
Solcan ?iganul [Corola-other/Imaginative/83530_a_84855]
-
-l roagă să scrie ceea ce nu-i intră lui în cap. Vodă scrie: „Fie în voia ta”. Șolcan ia hârtia și iese afară, ca să învețe rugăciunea. Dar cum s-a înserat, se ia frumușel, pe furiș, și se duce la țigani; strânge toată țigănimea, prinde pe jupân Pârcălab și-l bate înaintea țiganilor de-l lasă lat pe pământ, arătându-i porunca lui Vodă: „Fie în voia ta”. A doua zi dimineață, pe vremea rugăciunii, Vodă îl pune pe Șolcan să
Solcan ?iganul [Corola-other/Imaginative/83530_a_84855]
-
scrie: „Fie în voia ta”. Șolcan ia hârtia și iese afară, ca să învețe rugăciunea. Dar cum s-a înserat, se ia frumușel, pe furiș, și se duce la țigani; strânge toată țigănimea, prinde pe jupân Pârcălab și-l bate înaintea țiganilor de-l lasă lat pe pământ, arătându-i porunca lui Vodă: „Fie în voia ta”. A doua zi dimineață, pe vremea rugăciunii, Vodă îl pune pe Șolcan să spună „Tatăl nostru” ca să vadă dacă l-a învățat. Și țiganul, de frică
Solcan ?iganul [Corola-other/Imaginative/83530_a_84855]
-
bate înaintea țiganilor de-l lasă lat pe pământ, arătându-i porunca lui Vodă: „Fie în voia ta”. A doua zi dimineață, pe vremea rugăciunii, Vodă îl pune pe Șolcan să spună „Tatăl nostru” ca să vadă dacă l-a învățat. Și țiganul, de frică, a zis bine rugăciunea. După ce-a trecut o bucată de vreme, numai ce cheamă Vodă pe boierul Pârcălab la curte și-l întrebă de rândul cailor. Pârcălabu vine umilit și scârbit în sinea lui de cele ce
Solcan ?iganul [Corola-other/Imaginative/83530_a_84855]
-
scârbei. Boierul deodată se miră de întrebare, gândea că Vodă se preface numai, dar dacă a văzut de-a binelea că Vodă nu știa nici cu spatele de fapta lui Șolcan, i-a spus tot de-a dreptul. - Și zi, țiganul meu, ți-a arătat hârtia cu „fie în voia ta” și ai mâncat chelfăneala. Acum a înțeles Vodă că Șolcan a umblat cu șiretlic și îndată l-a chemat la dânsul. Șolcan s-a apărat cu jalba pe care i-
Solcan ?iganul [Corola-other/Imaginative/83530_a_84855]
-
a arătat hârtia cu „fie în voia ta” și ai mâncat chelfăneala. Acum a înțeles Vodă că Șolcan a umblat cu șiretlic și îndată l-a chemat la dânsul. Șolcan s-a apărat cu jalba pe care i-o dăduseră țiganii, dar Vodă n-a vrut să știe de nimic, ci a dat poruncă să-l spânzure. - Cu Pârcălabu a fost în voia ta, acum lasă să fie în voia mea. Mai pe urmă și-a tras Vodă cu seamă, și
Solcan ?iganul [Corola-other/Imaginative/83530_a_84855]
-
ne reamintește, cu o anume arie, vocea lui Dorin Teodorescu, mi se pare incredibil că acest minunat glas, trezind tăcerile, să se audă de departe, din “Marele Dincolo”. Revin, năpădesc amintirile, fie Vânzătorul de păsări, Lăsați-mă să cânt, Voievodul țiganilor, Frumoasa Elena, O noapte la Veneția, Lysistrata, Rose Marie, Se mărită fetele, Contesa Maritza, Văduva veselă, Liliacul, Prințesa circului, Secretul lui Marco Polo, Țara surâsului, Victoria și-al ei husar, Mătușa mea Faustina, Plutașul de pe Bistrița. Melodiile se schimbă, înfățișările
Dorin Teodorescu by Grigore CONSTANTINESCU () [Corola-other/Journalistic/83686_a_85011]
-
footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 340. footnote> (După S. Fl. Marian, Tradiții populare românești din Bucovina, f.138) Se zice că în vremea lui Ștefan-Vodă era, pe lângă curtea domnească, un țigan, Tolpa, care era deștept, glumeț și totodată foarte prefăcut. Într-o zi, venind niște oameni de la țară ca să se jeluiască înaintea domniei pentru nedreptățile din partea pârcălabului lor, întâmpinară, tocmai când aveau să intre în curte, pe țiganul Tolpa. - Ce
?tefan-Vod? ?i Tolpa [Corola-other/Imaginative/83531_a_84856]
-
domnească, un țigan, Tolpa, care era deștept, glumeț și totodată foarte prefăcut. Într-o zi, venind niște oameni de la țară ca să se jeluiască înaintea domniei pentru nedreptățile din partea pârcălabului lor, întâmpinară, tocmai când aveau să intre în curte, pe țiganul Tolpa. - Ce vreți voi, oameni buni? - întrebă țiganul. - Avem să vorbim oare-ce cu Măria Sa Vodă. Acasă-i? răspunseră românii veniți, socotind că cine știe ce domn mare îi acela cu care vorbesc. - Acasă! Dară ce aveți voi să vorbiți cu Măria Sa? Nu
?tefan-Vod? ?i Tolpa [Corola-other/Imaginative/83531_a_84856]
-
și totodată foarte prefăcut. Într-o zi, venind niște oameni de la țară ca să se jeluiască înaintea domniei pentru nedreptățile din partea pârcălabului lor, întâmpinară, tocmai când aveau să intre în curte, pe țiganul Tolpa. - Ce vreți voi, oameni buni? - întrebă țiganul. - Avem să vorbim oare-ce cu Măria Sa Vodă. Acasă-i? răspunseră românii veniți, socotind că cine știe ce domn mare îi acela cu care vorbesc. - Acasă! Dară ce aveți voi să vorbiți cu Măria Sa? Nu puteți să-mi descoperiți și mie tainele voastre
?tefan-Vod? ?i Tolpa [Corola-other/Imaginative/83531_a_84856]
-
-mi descoperiți și mie tainele voastre? Eu v-aș putea foarte mult ajuta, deoarece și eu sunt unul din cei mai mari sfetnici ai Măriei Sale! Românii veniți, necunoscându-l cine-i și văzându-l așa de vorbăreț, i se încrezură țiganului, gândind că ceea ce le spune e adevărat, și-i istorisiră taina lor, adică: cum că pârcălabul îi asuprește din cale-afară, cum că li se ia bir peste măsură, ba încă pe lângă aceea mai în toate zilele îi batjocorește, îi bate
?tefan-Vod? ?i Tolpa [Corola-other/Imaginative/83531_a_84856]
-
nu ți-i dogit capul! - Și ca să nu uit Măria-Ta, scrie-mi vorbele acelea pe-o hârtie i te iscălește ca așa să-mi pot aduce aminte totdeauna, când voi lua hârtia în mână. Ștefan-Vodă, nici visând de gândurile țiganului, luă o hârtie albă curată și scrise: fie în voia ta, apoi se iscăli mai dedesubt Ștefan- Vodă, și i-o dădu țiganului, ca să nu-l mai supere... Tolpa - bucuria lui..., ia hârtia în mână și, ieșind din divanul domnesc
?tefan-Vod? ?i Tolpa [Corola-other/Imaginative/83531_a_84856]