7,914 matches
-
sub țarii ruși - a trecut de la Rusia la România și Înapoi, În funcție de soarta războaielor. Cei patru milioane și jumătate de locuitori erau În principal moldoveni, dar cu două minorități importante (rusă și ucraineană) și un număr semnificativ de bulgari, evrei, țigani și găgăuzi (o populație ortodoxă de limbă turcă ce trăiește În zona Mării Negre). În acest amestec tipic imperial de popoare, cei mai mulți vorbesc românește, dar, sub regimul sovietic - pentru a fi ținuți la distanță de vecinii români -, cetățenii din Moldova au
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
eu să cunosc Jilava și soarta nu m-a iertat. Prin surghiunul ei, prin beznele ei, mi-a fost hărăzit să trec în trei etape, ultima dată ferecat în lanțuri și am îndurat greu tristul ei amar. Directorul Maromet și țiganii lui, când ne mai scotea la aer, se înșirau de o parte și de alta a micului podeț de la ieșire, câte opt gealați cu ciomege puternice, hoardă ticăloasă, setoși de sânge, duhuri fără Dumnezeu, și ne loveau întrecându-se în
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
a oficia, prin vocația sa artistică, într-un templu al artei. După Serafina Bruckner 468 se pot decela trei etape cu sens evolutiv în ce privește performanța artistică a Ceciliei Cuțescu-Storck: o primă etapă de glorificare a naturii, a doua intitulată "epopeea țiganilor" și o a treia filozofico-socială, fiind și etapa de maturitate a pictoriței, sau etapa de cristalizare a ideilor sale filozofice și sociale, etapa picturii de șevalet sau a picturii monumentale. Pentru Marin Mihalache, etapele sunt strict cronologice. Din 1902, când
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
sensibilitate decadento-simbolistă, marcată definitoriu în jurul anului 1900 și cu reverberații până în preajma izbucnirii Primului Război Mondial. Capitolul X X.1. Țigănci exotismul spiritualizat. Cecilia Cuțescu-Storck Țigăncile constituie una dintre temele picturii românești care redescoperea pe filieră romantică aportul de exotism adus de țigani, prin obiceiurile lor ancestrale, în amestec cu folclorul românesc. Răzvan și Vidra (1867), drama romantică de inspirație istorică a lui Bogdan Petriceicu Hașdeu, aducea, în prim plan, un erou romantic, înnobilat de înzestrările naturale, dar și de curaj, demnitate, inteligență
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Spiritul ludic, iluminist, al lui Ion Budai-Deleanu "jucăreaua" sa, Țiganiada era lăsat în urmă. De altfel, "poemationul eroi comico-satiric" al lui Ion Budai-Deleanu este descoperit prea târziu pentru a avea consecințe imediate în plan literar. În pictură apar mai puțin țigani sau scene ale vieții lor itinerante, ci, mai mult țigănci elementul feminin fiind bine pus în valoare. Tema devenea o constantă a picturii românești, (începând cu Nicolae Grigorescu și Theodor Aman și avea să prindă ceva și din sensibilitatea sfârșitului
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
se află sub influența unui milenarism nostalgic, ci împărtășete, mai degrabă, atracția unui sens ascuns al lumii, încifrat de o tradiție ancestrală, care reușește să se comunice în absența tahitienilor sau a altor seminții din Extremul Orient, prin intermediul "orientalilor" autohtoni, țiganii. Cecilia Cuțescu-Storck scoate tema de sub incidența pitorescului, pentru a o încărca simbolist de semnificații. Alegerea modelelor este mai puțin importantă pentru artistă, cât felul în care înțelege să le utilizeze. Țigăncile sunt lăsate să se plimbe în voia lor prin
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
a compozițiilor artistei în raport cu cele ale pictorului francez. Faptul a putut stârni și respingere, un critic precum scriitorul Cazaban vorbește despre modelele alese de pictoriță ca despre niște "monștri în spirt". Cecilia Cuțescu-Storck se distanțează de tradiția romantică a mitului țiganilor ca populație intinerantă, cu propriile sale obiceiuri, cu un gust pronunțat al libertății și a căror viață afectivă este marcată de o pasiune adesea violentă. În plus, așa cum observă și Serafina Brukner, Cecilia Cuțescu-Storck nu mai prezintă țigăncile cu senzualitatea
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
vedere revenindu-i Domniței Ralu, considerată de autor o destrăbălată a lui Caragea. Urcând pe scara dregătoriilor, Tuzluc a furat cu zvanțul din slujbele mici și apoi cu miile de galbeni din slujbele mari, și-a cumpărat moșii, sate de țigani, păduri, iazuri, mori și acum este unul din cei mai mari boieri din Țara Românească. Aceasta era starea postelnicului la sosirea lui Dinu Păturică la curtea sa. Destrăbălatul postelnic duce o viață plină de ticăloșie și destrăbălare. Încearcă totuși să
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Sf. Dumitru, Lică a sosit la han cu BuzăRuptă, cu Săilă Boarul si cu Răuț. A stat de vorba cu oamenii și l-a Întreabat pe Ghița dacă știe când vine arendașul evreu după chirie. Erau la han si trei țigani care cântau; lui Lică i-a venit poftă de joc; a invitato pe Ana, dar femeia l-a refuzat. Ghiță ii spune să joace, că nu-i ia ceva din frumusețe. Dar când și-a văzut nevasta Îmbujorată de plăcerea
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
cheme apoi și familia. În ziua de Paști, cum a fost vorba, pe la prânz, a venit Lică, dar s-a enervat că nu 1-a gasit singur pe Ghiță. I-a amintit hangiului de slăbiciunea pentru muieri. Au venit și țiganii, deși era slujba de Paști. La Moara cu noroc a Început o petrecere zgomotoasă. Lică o juca pe Ana, Ghiță și Răuț o luasera pe Uța la mijloc; Păun și Marți băteau din palme, chiuiau. Luând-o pe Ana pe
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
lenevire, petrecute În tovărășia lui Cocoșilă, unul dintre puținii oameni ascuțiți la minte din sat, În stare să „glumească inteligent.” Locul de Întâlnire a lui Moromete cu Cocoșilă, dar și locul de Înfruntare a „spiritelor lor”, este poiana lui Iocan, țiganul fierar. Cei doi protagoniști vor să-și dovedească unul altuia că e mai deștept. Moromete urmărește dezbaterile din Parlament, căutând frazele sforăitoare care nu spun nimic, pentru a-și bate joc de ele. Uneori face umor gratuit și se amuză
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
antisemitismul ideologiei hitleriste. Criza profundă care a cuprins Germania după primul război mondial, accentuată de criza economică din 1929-1933, a generat o stare colectivă de anxietate și frustrare. Era nevoie de identificarea problemelor-cauză cu care se confrunta societatea germană. Evreii, țiganii, amestecul raselor sunt promovate drept cauzele crizei sociale. Soluția care decurgea dintr-o astfel de definire era purificarea rasială și, în mod special, suprimarea evreilor, a țiganilor și a slavilor. Limitarea „spațiului vital” a fost o altă definire a problemei-cauză
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
frustrare. Era nevoie de identificarea problemelor-cauză cu care se confrunta societatea germană. Evreii, țiganii, amestecul raselor sunt promovate drept cauzele crizei sociale. Soluția care decurgea dintr-o astfel de definire era purificarea rasială și, în mod special, suprimarea evreilor, a țiganilor și a slavilor. Limitarea „spațiului vital” a fost o altă definire a problemei-cauză, soluția fiind expansiunea militară. În anii ’90, considerarea „neocomuniștilor și a securiștilor” drept cauză a eșecurilor tranziției pare să fie de același tip. În lupta politică împotriva
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Zamfir, E.; Preda, M. (coord.), 2000, Diagnoza problemelor sociale comunitare. Studii de caz, Editura Expert, București. Zamfir, E.; Preda, M.; Dan, A., 2004, „Surse ale excluziunii sociale în România”, Revista de Asistență Socială, nr. 3-4. Zamfir, E.; Zamfir, C., 1993, Țiganii între ignorare și îngrijorare, Editura Alternative, București. Zamfir, E.; Zamfir, C., 1995, Politici Sociale. România în context european, Editura Alternative, București. Zamfir, E.; Zamfir, C., 1996, Social Policy: Romania in the European Context, Editura Alternative, București. Zamfir, E.; Zamfir, C.
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Iași repartizați la munca obligatorie și se solicită acordarea unui concediu în vederea refacerii și aprovizionării cu cele strict necesare a acestor evrei. 295. 4 august 1942. Nota nr. 2512 înaintată Armatei a 4-a de către Divizia 3 Pază, privind situația țiganilor și evreilor deportați în Transnistria, aflați în zona Diviziei. 296. 7 august 1942. Notă de serviciu întocmită de Secția I-a Organizare-Mobilizare din Marele Stat Major, cu privire la drepturile de soldă, întreținere și hrană ale evreilor repartizați la munca obligatorie, respectiv
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
chestiuni în seama Ministerului Economiei Naționale. 338. 14 octombrie 1942. Nota nr. 4635 adresată Inspectoratului General al Jandarmeriei de către Ministerul Afacerilor Interne, Cabinetul Subsecretarului de Stat, prin care se comunică decizia suspendării până la noi dispoziții a deportărilor de evrei și țigani în Transnistria, ca urmare a deciziei Consiliului de Miniștri din 13 octombrie 1942. 339. 16 octombrie 1942. Nota nr. 12.297 înaintată mareșalului Ion Antonescu de către ministrul Apărării Naționale, generalul de divizie Constantin Pantazi, cu privire la consecințele juridice ale aplicării ordonanței
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
3-a PAZĂ Stat Major Bir. 2. Nr. 25121144 1942 August 4 SECRET DIVIZIA 3-a PAZĂ către ARMATA IV-a SECȚIA II-a Am onoare a vă raporta cele de mai jos, constatate în zona acestei Divizii: +)1/. Printre țiganii aduși din țară în Transnistria, sunt unii care au făcut serviciul militar, alții care au fost pe front demobilizați, unii care se aflau în concediu de pe front sau de la unități, etc.; toți au fost evacuați de-a-valma, fără a fi triați
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
un lagăr, intervenție pe baza căreia acest Departament va decide internarea precum și repartizarea lor în lagărul Târgul Jiu sau Vapniarka, în Transnistria. Ei vor fi trimiși în conformitate cu normele ce vă vom indica. Deasemenea, nu se mai trimite nici o categorie de țigani în Transnistria, fie rămași dintre cei nomazi, fie dintre cei cu cazier judiciar. Totuși, pentru țiganii neevacuați cari prin prezența lor prezintă un pericol contra ordinei publice, veți binevoi a cere Ministerului evacuarea lor, care se va executa după normele
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Târgul Jiu sau Vapniarka, în Transnistria. Ei vor fi trimiși în conformitate cu normele ce vă vom indica. Deasemenea, nu se mai trimite nici o categorie de țigani în Transnistria, fie rămași dintre cei nomazi, fie dintre cei cu cazier judiciar. Totuși, pentru țiganii neevacuați cari prin prezența lor prezintă un pericol contra ordinei publice, veți binevoi a cere Ministerului evacuarea lor, care se va executa după normele indicate mai sus. Dispozițiunile prevăzute în ordinul de față, nu împietează asupra dreptului ce acest Departament
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
fi decât latin. "Dacii, de au mai remas în Dacia între Romani, n-au putut remané de quât cà un element passiv, inferior și cu quantitatea și cu qualitatea, au remas putem zicce, daqua nu sclavi cà pînŏ mai deunăzi Țiganii, quel puçin isolați. [...] Este probabil qua Mocanii să fiă din descendenții Dacilor refugiați la munți" (Heliade Rădulescu, 1861, p. 25). Teza purității absolute a latinității poporului român este sacrificată în cele din urmă pe altarul evidențelor empirice, după o carieră
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
conflict consumat pe străzile orașului Târgu Mureș în martie 1990. Devenită un incubator al extremismului naționalist, politica românească se îmbogățește în iunie 1991 cu Partidul România Mare, care extinde alonja discursului xenofob pentru a-i cuprinde și pe evrei și țigani (rromi). Antimaghiarismul brevetat de PUNR i se alătură antiseminismul și anti-țiganismul, rezultatul fiind triada xenofobă a românismului PRM-ist. Pe plan social, resurgența naționalismului etnic își are simbolul extrem în reizbucnirea conflictelor etnice pe fondul vacuumului de putere creat în urma
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
și culturală a unei țări este o bogăție care trebuie prețuită" (Mitu et al., 1999, p. 43). În mod sistematic, narațiunea istorică acordă atenție minorităților naționale. Inclusiv tăcerea cu privire la Holocaustul românesc este ruptă, cele mai multe manuale recunoscând crimele împotriva evreilor și țiganilor din timpul regimului Antonescu. Momentele unificării politice ale statului național român, departe de a fi împliniri ale unor necesități istorice, sunt prezentate ca realizări conjuncturale, dependente de contextul politic european și de balanța puterilor la nivel continental. Mai mult, manualul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
România în presa internațională după evenimentele din 1989. Astfel, s-au creat o serie de clișee referitoare la România: cerșetori; copii bandonați și bolnavi; delincvență; sărăcie și corupție; câini vagabonzi; maltratarea minorităților naționale; obiceiuri arhaice (căsătorii de minori în rândul țiganilor); contrabandă cu țigări; Evenimentele pozitice care au atras atenția presei internaționale până la 1999 au fost mai puține: performanța echipei naționale de fotbal de la campionatul mondial din S.U.A. (1994); semnarea de către România a „Parteneriatului de Pace” cu N.A.T.O. (1994). procesul
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
sunt: anticomunismul;antisemitismul (ura împotriva evreilor); rasismul; Hitler considera că întreaga istorie a lumii este de fapt o luptă între rase. Rasa germană era considerată superioară tuturor. Rasele inferioare (slavii, latinii, asiaticii) trebuie să fie sclavii germanilor în timp ce rasele impure (țiganii, evreii) trebuiau să fie exterminate; naționalism agresiv; Hitler urmărea crearea Germaniei Mari și avea nevoie de spațiul vital (Lebenstraum) care urma să fie preluat de la popoarele considerate inferioare; f) Comunismul-ideologia claselor sociale Socialismul este o ideologie care a apărut în
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
dreptate și să se giudece pentru cele ce au rămas de la răposații frații miei ce s-au săvârșit stărpi anume, logofeteasa Maria Manolăchioae și Costantin Păladi păharnic și Nicolai Păladi ban”. În izvodul „de moșii și alte lucruri, vii și țigani și bani ce au rămas boierilor Pălădești” se arată și „Umbrăreștii și vii și țigani a logofetesii Mariei”, avere considerată susceptibilă de redistribuire. Or, nu puteau face obiectul unei astfel de acțiuni dacă bunurile respective nu ar fi rămas de la
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]