43,150 matches
-
A fi prezent, Înseamnă a te surprinde pe tine Însuți În interioritatea ta sau, altfel spus, a lua cunoștință despre tine altfel decât ca trup. Opusul prezenței este absența. Ea implică sau conduce către singurătatea exterioară (a fi singur prin absența celorlalțiă sau la Însingurarea interioară (a fi lipsit de sine sau a fi apăsat de propria ta absențăă. Absența ca pierdere de sine, ca Însingurare, duce la angoasă și disperare. Ea este o desprindere de sine Însuși, după cum, În egală
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
despre tine altfel decât ca trup. Opusul prezenței este absența. Ea implică sau conduce către singurătatea exterioară (a fi singur prin absența celorlalțiă sau la Însingurarea interioară (a fi lipsit de sine sau a fi apăsat de propria ta absențăă. Absența ca pierdere de sine, ca Însingurare, duce la angoasă și disperare. Ea este o desprindere de sine Însuși, după cum, În egală măsură, prezența este o cuprindere de sine Însuși, un act de Împlinire de sine, cu sine, cu și prin
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
celorlalți pentru persoana mea. Chiar și atunci când sunt singur, pot avea impresia că sunt privit, sau simt nevoia să mă privesc În oglindă. Aceasta Îmi Întărește convingerea că asociez privirea celuilalt, ca prezență, cu persoana mea. Impresia de „a-fi-privit”, În absența celui care mă privește, este de fapt persistența celuilalt În mine. Prin aceasta, eu anulez absența lui și Îl aduc la mine sau Îl Înlocuiesc printr-un simbol sau printr-un analogon (fotografie, statuetă, obiecte ale acestuia etcă. Reușesc astfel
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
simt nevoia să mă privesc În oglindă. Aceasta Îmi Întărește convingerea că asociez privirea celuilalt, ca prezență, cu persoana mea. Impresia de „a-fi-privit”, În absența celui care mă privește, este de fapt persistența celuilalt În mine. Prin aceasta, eu anulez absența lui și Îl aduc la mine sau Îl Înlocuiesc printr-un simbol sau printr-un analogon (fotografie, statuetă, obiecte ale acestuia etcă. Reușesc astfel să relativez absența celuilalt, fapt care acum ne este perfect explicabil, ca mecanism psihologic și gest
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
mă privește, este de fapt persistența celuilalt În mine. Prin aceasta, eu anulez absența lui și Îl aduc la mine sau Îl Înlocuiesc printr-un simbol sau printr-un analogon (fotografie, statuetă, obiecte ale acestuia etcă. Reușesc astfel să relativez absența celuilalt, fapt care acum ne este perfect explicabil, ca mecanism psihologic și gest simbolic, În cazul fetișismului cultural, sau patologic, cu caracter substitutiv. Orice fetiș este un substitut simbolic al unei prezențe, ceva care Înlocuiește și perpetuează o absență de
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
relativez absența celuilalt, fapt care acum ne este perfect explicabil, ca mecanism psihologic și gest simbolic, În cazul fetișismului cultural, sau patologic, cu caracter substitutiv. Orice fetiș este un substitut simbolic al unei prezențe, ceva care Înlocuiește și perpetuează o absență de care nu mă pot lipsi. Se pune problema raportului psihologic dintre prezență și absență. Ele sunt inseparabile În raporturile dintre mine și celălalt. Nu poate fi absent decât cel care mi s-a Înfățișat anterior, pe care l-am
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
simbolic, În cazul fetișismului cultural, sau patologic, cu caracter substitutiv. Orice fetiș este un substitut simbolic al unei prezențe, ceva care Înlocuiește și perpetuează o absență de care nu mă pot lipsi. Se pune problema raportului psihologic dintre prezență și absență. Ele sunt inseparabile În raporturile dintre mine și celălalt. Nu poate fi absent decât cel care mi s-a Înfățișat anterior, pe care l-am văzut cel puțin o dată. Absența este suspendarea concret-obiectivă a persoanei. Eu o Înlocuiesc, În acest
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
pot lipsi. Se pune problema raportului psihologic dintre prezență și absență. Ele sunt inseparabile În raporturile dintre mine și celălalt. Nu poate fi absent decât cel care mi s-a Înfățișat anterior, pe care l-am văzut cel puțin o dată. Absența este suspendarea concret-obiectivă a persoanei. Eu o Înlocuiesc, În acest caz, cu amintirea, Întrucât memoria este o funcție a reprezentificării, a readucerii trecutului În prezent. Spațiul uman este un spațiu al privirii. Privirea umple lumea În mod continuu. Retragerea sau
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
acest caz, cu amintirea, Întrucât memoria este o funcție a reprezentificării, a readucerii trecutului În prezent. Spațiul uman este un spațiu al privirii. Privirea umple lumea În mod continuu. Retragerea sau ieșirea mea din lume Îmi răpește spațiul uman prin absența celuilalt sau a celorlalți. Din acest motiv, trebuie să ne Întrebăm care este natura privirii? J.P. Sartre afirmă că „În orice privire este realizată apariția celuilalt ca obiect, ca prezență concretă și, probabil, prin atitudinile acestuia mă determin pe mine
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
stare a persoanei umane, iar pe de altă parte, ea este un sentiment sufletesc și moral al acesteia care decurge din starea de a fi singur. Eu descopăr, percep starea mea de singurătate, În primul rând În plan formal-extern, prin absența sau prin pierderea relațiilor, a contactelor mele cu celelalte persoane. În mod egal, eu mă descopăr Însingurat În condițiile limitative ale vieții, atunci când sunt privat de libertate, când sufăr, În cazul unei boli grave, cronice sau incurabile, În preajma morții etc.
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
În prezent imaginile celor cu care a fost anterior. Este o dublă apropiere: ca prezență imaginativă, dar și ca prezență emoțională. Întoarcerea În trecut este proiectarea În trăirile anterioare, care vor Înlocui vidul prezent. Imaginarul va compensa, În aceste cazuri, absența dată de izolare. Dar dincolo de aceste situații Închise, limitative, faptul de a fi condamnat la singurătate este compensat prin situațiile deschise care, În plan interior, vor oferi persoanei perspectiva transcendenței supreme, prin apropierea și comuniunea cu Dumnezeu. Toate acestea dovedesc
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
normează și cenzurează conduitele persoanei, poate suferi grave deprecieri. Scăderea forței morale va avea consecințe nefaste asupra formării persoanei. Atracția pentru persoanele de aceleași sex poate apărea fie ca o modă, fie ca o consecință a eliberării pulsiunilor primare În absența unei situații oedipiene nerezolvate. În toate situațiile Însă se remarcă o tulburare a Eului privind identitatea acestuia. Individul nu mai poate sau nu mai ajunge să fie el Însuși și compensează acest deficit prin identificarea cu un partener de același
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
de separare, izolarea persoanelor, singularizarea partenerilor etc. Le vom analiza În continuare. 1Ă Singularizarea Este actul de despărțire produs de moartea unuia dintre parteneri. Este Însingurarea și izolarea celui rămas În viață. Suferința produsă de cel plecat este dată de absența acestuia, de anularea comunicării cu el. O altă situație este oferită de plecarea unui partener Într-un alt loc pentru un timp mai mult sau mai puțin Îndelungat: război, detenție, prizonierat etc. Plecarea este o despărțire care implică neliniștea, pierderea
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
individului, existența unor modele pozitive imitate de persoană, afirmarea liberă și dezvoltarea echilibrată a individului, Încrederea În sine, sentimentul securității și curajul de a acționa, autostimularea prin succesele obținute În viață, existența unui suport moral-religios. Factorii negativi sunt reprezentați de absența unei educații și instrucții corespunzătoare; prezența unor modele negative În formarea personalității și imitarea acestora, eșecuri, complexe de inferioritate și culpabilitate, claustrarea cu privarea de libertate, teroarea psihică sau tortura fizică, mizeria, sărăcia, foamea, lipsa de Încredere În sine și
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
În formarea personalității și imitarea acestora, eșecuri, complexe de inferioritate și culpabilitate, claustrarea cu privarea de libertate, teroarea psihică sau tortura fizică, mizeria, sărăcia, foamea, lipsa de Încredere În sine și situațiile repetate de eșec, existența unor boli cronice invalidante; absența unui suport moral-religios. Este firesc, având În vedere factorii formatori ai personalității, să admitem că viața unui individ se va desfășura În conformitate cu modelul personalității acestuia, iar ea la rândul său va depinde de natura factorilor care au construit-o. Vom
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
actului, devenind un mijloc de satisfacere a apetențelor mele primare sau a aspirațiilor mele spirituale. Din punct de vedere psihomoral, distingem două semnificații pentru putere: aă posibilitatea de a fi sau de a te afirma, de a te impune În absența oricăror obstacole, susține Boussuet: bă posibilitatea de a fi sau de a te afirma ca persoană prin Învingerea obstacolelor care Îți „Închid” Înaintarea În viață, susține Freud. Care sunt elementele care, din punct de vedere psihologic și moral, caracterizează puterea
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
asociat tristeții, o tristețe secundară care colorează, prin prezența ei, tema intelectuală, dând o tonalitate emoțională sumbră ideii respective. Tristețea Însă, ca dispoziție afectivă, nu este În mod obligator și exclusiv legată de regret. Ea poate fi semnalată și În absența acestuia. În mod egal, se știe că, În cazul evoluției clinice a stărilor depresive, În special a depresiilor psihotice, melancoliforme, regretul se poate constitui sub forma tematică a unui delir de autoacuzare, autoculpabilizare, autonegație, deși aceste idei nu sunt fondate
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
sale. Prin urmare, este absolut indispensabilă prezența unei conștiințe morale În persoana respectivă, care să judece. Această conștiință morală se formează prin educație, prin interiorizarea unor valori morale și prin imitarea unor modele pozitive, care să favorizeze formarea unui supraeu. Absența acestor valori, a modelelor pozitive, sau, ceea ce este cu mult mai grav, existența unor modele negative, poate duce la formarea unei conștiințe pervertite, Înclinată către acțiuni și conduite negative, care nu este capabilă de a discerne binele de rău, Îndreptată
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
persoane, la care viciile predomină În raport cu virtuțiile. Starea de imoralitate Nu putem Înțelege și explica patologia psihomorală fără a analiza În prealabil condițiile sau natura stării de imoralitate caracteristică persoanei imorale, Înclinată către rău. Imoralitatea nu se reduce numai la absența moralei, a principiilor și datoriilor morale. Starea de imoralitate definește și caracterizează, din punct de vedere psihologic și moral, o persoană imorală, sau mai exact, o persoană perversă, Îndemnată către un mod de a gândi, de a acționa, de a
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
mizerie, deportări, exil, războaie, revoluțiiă, lipsa unei educații și a unei instruiri ordonate și complete, schimbările sociale, transplantarea Într-un alt mediu sociocultural, deprecierea valorilor morale și cultural-spirituale În care a fost format individul, influența unor factori negativi familiali sau absența familiei etc. Imagologia Nebuniei morale Dintotdeauna, prezența nebunului și actele sale au fost urmărite cu surprindere atrăgând atenția. Manifestările nebunului apar ca fapte neobișnuite, nefirești, adesea violente, sau ca expresie a unei profunde stări de nefericire, bizare și de neînțeles
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
pe care mi-o dă perspectiva morții este și rămâne pentru mine o problemă de conștiință, pe care o proiectez asupra eului meu. Ce va rămâne din mine după moartea trupului? Eul? Dar va mai putea el oare exista În absența trupului, atâta timp cât trupul este pentru mine instrumentul și mijlocul prin care eu exist, atât pentru ceilalți, cât și pentru mine? Dincolo de angoasa pe care mi-o dă perspectiva morții, descopăr că eul meu este de fapt cauza interogațiilor legate de
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
acestuia, ca ceva care ne poartă către Împlinirea plenitudinii noastre” (Traité de l’existence moraleă. Un studiu interesant, privitor la destin, ne este oferit de către V. Băncilă (v. Ideea de destină. Pentru acesta, destinul este ceva ontologic, dar nu În absența omului, ci integrat existenței acestuia, ca un dat al realității umane. Destinul este o realitate unică, majoră și substanțială, care se manifestă sub trei aspecte: determinism, fatalism și libertate. Orice destin va reuni cele două planuri ale existenței umane: planul
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
shalt find, howe’er thy footsteps roam, That Land THY COUNTRY, and that Spot THY HOME! MONTGOMERY Aventuri, descoperiri, experimente și schițe istoricetc "Aventuri, descoperiri, experimente și schițe istorice" Oricât de plăcut ar fi să te Întorci acasă după o absență Îndelungată, să pășești din nou pe pământul țării tale, Îmbogățit de cunoștințe și de experiență, după ce ai scăpat cu viață din numeroase pericole și ai Îndurat multe neajunsuri, totuși, nu fără emoție ne amintim acele momente de primejdie și osteneală
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
da a fost să ne ofere o călăuză care, după jumătate de oră de mers, ne-a dus În cortul șeicului, unde am avut parte de o primire foarte călduroasă. La acea vreme șeicul era plecat la Bagdad, dar, În absența lui, soția acestuia și-a făcut datoria de gazdă: a poruncit slujitorilor să aprindă focul Într-un cort Încăpător unde ne-am uscat hainele, ne-am Încălzit, fiind serviți apoi cu cafea proaspătă și pilaf de orez. Tot servitorii au
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
am Închipuit totuși că plecarea mea În munți va primi consimțământul lui Ranjit Singh. Dar n-a fost așa. Tânărul rajah, care suferea de o boală ascunsă, mă determină să-l Însoțesc În taină, iar În cele patru luni de absență Ranjit Singh Întrebă de mine, cerând de câteva ori informații despre soarta mea generalului Avitabile, persoana prin intermediul căreia i-am fost prezentat. E posibil ca acesta să fi fost motivul pentru care mai târziu avea să mă rețină timp de
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]