8,468 matches
-
Hai, curaj! De pe fruntea mamei se rostogoleau boabe de transpirație; o cuprinsese frica. Nana Floare se uita cu milă și cu dragoste la eforturile mamei, încurajând-o necontenit. Așa, Rozalie, așa! Împinge, Rozalie! Bine! Foarte bine! Bine, doamna Rozalia, bine! Acuma! Împinge! Acuma! Și strigau, și țipau, și urlau la mama ca doi țărani care-și îndemnau cu asprime și nădejde telegarii să scoată pe drum uscat căruța încărcată cu lemne înnămolită în știoalna din pădure. Și cele două femei în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
De pe fruntea mamei se rostogoleau boabe de transpirație; o cuprinsese frica. Nana Floare se uita cu milă și cu dragoste la eforturile mamei, încurajând-o necontenit. Așa, Rozalie, așa! Împinge, Rozalie! Bine! Foarte bine! Bine, doamna Rozalia, bine! Acuma! Împinge! Acuma! Și strigau, și țipau, și urlau la mama ca doi țărani care-și îndemnau cu asprime și nădejde telegarii să scoată pe drum uscat căruța încărcată cu lemne înnămolită în știoalna din pădure. Și cele două femei în vârstă nana
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
moașă strigau la unison și se zbăteau și se opinteau cu atâta foc, făcându-ți milă, de parcă ele ar fi fost bietele animale biciuite fără cruțare să scoată căruța plină din mocirla puturoasă. Înc-o dată! Așa! Înc-o dată! Împinge! Bine! Acuma! Hai! Gata! Gata! Până când, printr-o alunecare ușoară, s-a făcut transferul fătului din garsoniera întunecoasă a mamei în mâinile pricepute și experimentate ale bătrânei moașe, însoțit de primul semnal sonor emis de noul membru al familiei Aciocîrlănoaiei. Ua! Mama
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
pot uita ușor această imagine, scriu ca și cum aș dori să scap de apăsarea ei. Tresar puternic. O voce pronunță cu puternic accent moldovenesc, regiunea Galați (da, pot identifica și regiunea, doar am trăit acolo cinci ani de zile) spune hotărât: Acuma' hai sâ-ți arât șî orașu medieval, acelia mai vechi. Mă întorc surprins, ca un spion în teritoriu inamic, care cade în capcană surprins de testul lingvistic. Un cuplu de tineri, în jur de 20-25 de ani. Ea poartă pe umăr
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
a fost o noapte, în care ne-am iubit. Trecând vrăjiți prin roua, să mergem la izvor, Sa simti apă cea rece, pe sâni și pe picior. Să vezi cum se destramă o boare, colo sus, Ce duce-n vai acuma, povestea ce mi-ai spus. Cuprinsă apoi de vraja si-nvaluita-n nor, Vei ști că fericirea e-n stana din pripor. Și după această noapte, iubind fără hotar, Uita-vom noi și ziua, ce-i scrisa-n calendar.
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93338]
-
luna, sus Pe-ntinsul cer albastru Iar eu privesc cu gandu-mi dus Frumosul nopții astru... Într-un boschet în umbr-ascuns Pe strune-abea tresare Melodic, tainic, nepătruns Un cintec de chitare... Și tot vazduhu-i parfurmat De florile cochete Ce parca-acuma s-au adunat În splendide buchete... Pe palul cer din cînd în cînd O stea s-aprinde iară, Cu fulgerarea unui gând Din vremi de-odinioara... În umbră lor bătrânii tei Veghind de-atata vreme Incat-au adormit și ei
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Octavian Loghin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93313]
-
lupul a mâncat-o pe fetiță și pe bunicuță.“ (Săptămîna, 13 iulie 1979) CIOCOV Vladimir „ Când aud pe unii vorbind de rău socialismul și realitatea din țara noastră aș vrea să le amintesc de ceea ce a fost și ce este acuma, să le spun că fără socialism acest popor al Mioriței ar trăi încă în beznă și sărăcie, că nu s-ar fi pomenit să fie la conducerea țării, de la președintele ei până la ultima comună, oamenii truditori, că lumina școlii și
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
tehnice și ale bazei tehnico materiale, partidul nostru are în vedere tocmai acest țel, așa cum rezultă cu pregnantă claritate din prevederile Programului adoptat de Congresul al XI-lea al Partidului Comunist Român și cum rezultă din ceea ce am înfăptuit până acuma, cinstind, în acest fel, actuala Conferință națională a partidului nostru.“ (România literară, 8 mai 1977) ROMANESCU Ioanid „Chemarea adresată nouă, scriitorilor - de către secretarul general al partidului - este o chemare la seriozitate, la o analiză realistă a rolului nostru de geografi
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
în spatele tatei: „Nicule, unde-i fata?“ În fața blocului era tot negrul acela cenușiu, nici urmă de rozaliu. Ne-am îngrămădit pe banca pe care în timpul zilei jucam toate jocurile posibile și imposibil de imaginat în cartierul acela prăfuit de periferie; acuma eram cam rebegiți; ziceau părinții cică să dormim, dar cine dracu’ putea dormi, că era urgia pe pământ. Pe negrul nopții se desena mișcătoare o macara, ce lucra la construcția unui bloc nou, iar noi, ca niște păduchi mici, adunați
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
cu nevastă-sa, și cu mă-sa și cu tac-su, și cu dracu’, și cu lacu’“. „Tovarășul Găbiță are personalitate, ai? Nu-ți ajunge că trezești tot cartierul cu scârțâitoarea ta, mai umbli și ca un cerșetor pe străzi acuma. Uite, cum poate o fată așa frumoasă să se uite la un nenorocit ca tine? Eu, tovarășa, când eram tânăr, fruntaș am fost și iată că, până la urmă, m-au făcut sectorist. Visul lui tata: «Fă-te Gigele, tată, milițian
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
drăguț cu cornu’ ăla în frunte și lasă, Șerban nici n-o să-l vadă cu ochelarii lui. Am făcut azi-noapte prostia să-i povestesc de Șerban și cum m-a luat el de mână la bairamul Danei și bineînțeles că acuma trebuie să facă mișto de mine. De fapt, ieri ne-am distrat la culme: mama ne-a culcat iar împreună - era groaznic de frig - și a zis că pune reșoul într-o singură cameră (a mea, că-i mai mică
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
de pe ușa dulapului abțibildurile cu Monchichi! Asta chiar că m-a doborât. După ce că n-am nici un prăpădit de afiș, nu zic cu vreo trupă mai șmecheră, dar măcar cum are Dana de la unchiu-său din RFG, cu Vader din Războiul stelelor, acuma nici un abțibild mic cu maimuțici nu am voie să-mi pun! M-am înfuriat și am scos din sertar pagina smulsă din Ogoniok-ul la care e abonată mama, pe care stă supărat și mișto, într-o geacă de piele neagră
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
bun. Ies din baie, am supraviețuit. Mă reped la foehn: să nu le dea ăstora prin cap să oprească curentul, că mă prinde dimineața deasupra aragazului, la cât de greu se usucă hălăciuga mea. Cum să ne facem noi frumoase acuma? Cum ne împopoțonăm, cum ne mai moțăm, cum zic mamele noastre, cum să reușim noi să arătăm barem ca tipa din clipul rusnacului Serov, Madonna, dacă nu chiar ca Madonna aia True Blue, pe care o mai scapă duminică-dimineața televiziunea
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
o întrebi pe doamna Neagu, da, toată lumea stă până dimineață, nu știu, pe la 4 cred, lasă că dorm mâine, nu, n-am nimica pe luni la mate, la fizică nu vine profu’, iar e internat, las’ că iau treapta, NU ACUMA, MAMA, PA! Dimineața nu plec cu nici un frate Neagu. Frate-meu, parfumat și mândru ca un motan, coboară de la căminele din Copou și oprește la Corina să mă ia acasă. Dau să mă enervez, dar văd ochii gagicilor pe el
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
am intrat și căruia îi vom purta caldă și respectuoasă amintire, întreg restul zilelor pe care ni le-a hărăzit încă, Bunul Dumnezeu. Suntem pe deplin conștienți că lucrarea noastră are încă multe pete albe, de aceea cerem iertare de pe acuma cititorului pentru lipsurile pe care le va depista, dar ne liniștim cu gândul că am lansat poate, o provocare unor urmași mai harnici, dispuși să ne completeze, atunci când vor considera c-a sosit momentul s-o facă, cunoscut fiind, că
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
o facă, cunoscut fiind, că nimic nu e perfect și definitiv, ba dimpotrivă totul este provizoriu și perfectibil. Acestora, ca și tuturor celor ce vor avea tăria să parcurgă modestele noastre încercări, prinse între coperțile acestei lucrări, le mulțumim de pe acuma și le urăm izbândă deplină, fericiți și bucuroși acolo unde ne vom afla, de reușita lor. Autorii. VOLUMUL UNU SATUL Motto: ...veșnicia s-a născut la sat. Aici orice gând e mai încet, și inima-ți zvâcnește mai rar, ca și cum
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
vale, unde zărise deja primele așezări omenești. Era mulțumit Atoatefăcătorul de ceea ce crease, se bucura de razele soarelui ce-l întâmpinau în prima sa călătorie pe pământ după așa o treabă, încălzindu-I bătrânele Sale oase. Muntele pe care venea acuma la vale, oamenii locului îl numiseră deja, Negoiul Cel cu Plete Albe, iar Dumnezeu călca din stei în stei minunându-Se El Însuși de minunile Sale pe care le săvârșise. Dintr o parte Îl întâmpinau ciopoare de capre negre, zvelte
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
cu sfințenie, completate și adăugite apoi de fiecare generație, plastic, pline de rustică poezie, spre ușoară recunoaștere, în grai cântat, cald, molcom, specific acestei părți de țară românească. Dispunem dela bătrânii satului, Bucurenci P. Gheorghe și Roman Budac, dispăruți de-acuma, de decenii, dintre noi, de liste complete, bine amănunțite a denumirilor aproape a tuturor punctelor din cele două sate, din hotar în hotar până, la limitele acestora, din Olt până pe creastă. Găsim de cuviință a le consemna în cele ce
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
totdeauna să aducem vin cât doresc și fier dela Hunedoara, departe la 200 kilometri». Din mai toate satele se ridică plângere chiar împotriva dării către împăratul, care apasă greu asupra iobagilor «încât n-o mai putem suporta, pentru că numai până acuma ne am îndatorat cu 2000 de fl.» declară la 1726 iobagii din Ludișor, iar cei din Porumbacul de Sus zic: «suntem siliți să câștigăm darea împăratului și pâinea noastră cu câlți și cu meșteșugul olăritului». Pentru încasarea dărilor sau a
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
în structura administrativă a celor două sate au intervenit numeroase reorganizări, aproape fiecare nouă legislatură simțindu-se obligată, dacă nu să ia o nouă măsură mai eficientă pentru bunul trai al cetățeanului, atunci măcar să mai facă o reorganizare. E greu acuma de stabilit cu precizie de câte ori cele două sate au format o singură comună, de câte ori s-au divizat, de câte ori au cooptat în administrare comună și Arpașul de Sus, de câte ori s-au desprins de acesta. Până ce a existat iobăgia, treburile obștei se
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
devin Președinți de Sfat. Totul copiat după sistemul sovietic « cel mai înaintat sistem din lume», după cum tot ce venea de acolo era «cel mai cel din lume». Scaunul de șef al obștei numit în acest context președinte este ocupat de acuma încolo în ordine de următorii tovarăși: Cânduleț Traian 22 iunie 1949 - 1 octombrie 1950 Stanciu Gheorghe 1 octombrie 1950 - 1 martie 1952 Trântor Matei 1 martie 1952 - 1 iulie 1952 Fazekaș Iosif 1 iulie 1952 - 1 octombrie 1954 Ghizdavu Ion
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
asemenea sindrofii când nimeni, nicio familie din sat nu dispune de atâta veselă, atâtea tacâmuri. În seara aceea s-a întocmit lista cu membrele fondatoare a unei societăți care au și hotărât ca din încasările ce se vor face de acuma cu ocazia a asemenea exprimări artistice, să se procure inventarul necesar organizării meselor festive sau comemorative, la care societatea să pună la dispoziție vesela și tacâmurile necesare. Începutul a fost timid, dar ferm. De atunci inventarul s-a completat pe
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
a făcut lada de zestre pentru fiica pe care trebuia s-o căpătuiascâ dând-o după flăcăul pe care aceasta și-l alesese sau în conformitate cu unele interese materiale de familie. E clar, fără lemnul pe care și-l meșterea de acuma în mii și mii de feluri, Cârțâroșanul nu se mai putea descurca. Dar a le face singur pe toate nu era posibil, de aceea în meșteșugul acesta al prelucrării lemnului, oamenii au început să se specializeze, să dividă munca. Dulgherii
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
întrebe pe alții, de nu s-au gândit ei să le scrie și să rămână la biserică scrise, căn biserică erau ferite și de foc și de alte devastări. Înainte de primul război mondial era omenirea cu mult mai credincioasă ca acuma, n-ar fi intrat cineva în biserică să fure ceva sau cel puțin să aibă un gând rău față de biserică. Știu când am fost în primul război mondial, deși am fost sub comandă nemțească, căci noi până în 1918 am fost
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
unguri era de 2 jugăre, la fel le-a luat statul când a luat și ale Foștilor Coloni și cele Comunale. Le grijiau bieții oameni, nu prea trăiau din iele, ca să le avă la timpuri grele. 18 aprilie, 1973 .... Și acuma să vă arătăm cum se lucra pământulmai înainte. Era împărțit hotarul comunei în trei părți cam egale, adică trei hotare și se rânduia de venea fiecare hotar un an izlaz, adică pentru pășunat vitele satului, al doilea an era cu
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]