28,520 matches
-
propria mașină. Deodată a sunat soneria, trebuia să merg la ore. Ajunsă în clasă, doamna Parker, profesoara de biologie m-a prezentat elevilor. Să vedea că nu erau prea încântați să mă aibă ca și colegă, dar am ignorat acest amănunt și m am așezat în ultima bancă. După ore, trebuia să merg în sala de mese și ca de obicei, toată lumea mă considera o ciudată doar pentru simplu fapt că nu făceam parte din lumea lor. Cei care treceau pe lângă
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
teribil de deștept și uneori părea să îmi citească gândurile. Eram fascinată și intrigată când personajul meu intra într-o casă nouă și zâmbea șăgalnic, plimbându-și privirile peste tot. Analiza fiecare detaliu și mi-l povestea cu lux de amănunte, foarte impresionat de tot ce era în jurul sau. El m-a îndrumat într-o altă lume, mai frumoasă. Lucruri pe care nu le mai observasem înainte, acum apăreau într o lumină magică. La rându-mi, descopeream fermecătoare linii într-un
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
marea într-un album. Un copil, privea prin binoclu depărtarea. Mi-am imaginat că citise mai multe despre ea, pentru că, din când în când, cerea explicații părinților. Era foarte implicat. M-au uimit părinții care-i ofereau alte și alte amănunte, astfel încât, pentru el, plimbarea aceasta mi s-a părut a fi o lecție de geografie, de biologie. Interesant, folositor. O persoană făcea plajă. Voia să prindă tot soarele, acolo, pe vapor. Am privit-o cu atenție, era așa de absentă
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
margine liniștită de cer există acest locaș al trecutului. Aici s-ar afla întreaga evoluție a lumilor. Printre alte ființe neștiute, ne aflăm și noi, pământenii, cu florile și cu rănile noastre. Totul este imortalizat acolo, în cele mai mici amănunte. Nu lipsesc nici eu, fata cu ochii de viorele. Dacă un locuitor al altei planete ar dori să ,,citească” despre mine, ar împrumuta o carte, cartea nu trebuie să dispară niciodată!, și ar afla că eu trăiesc, în timp, pe
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
povestea aceste lucruri despre venirea pe lume a lui Ruben, mătușa mea deja văzuse sute de copii venind pe lume. Și cu toate că Rahela uita unde punea fusul în momentul în care îl lăsa din mână, își amintea cu precizie fiecare amănunt legat de nașterile la care asistase. Îmi povestea că deși travaliul începuse înainte de apusul soarelui și nu se terminase nici până la răsărit, fusese o naștere normală. Copilul era cu capul în jos, iar șoldurile ei erau suficient de largi. Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
cele șapte zile în care să fi cunoscut secretele trupului lui Iacob sau înțelesurile vorbelor lui. Când a răsărit soarele, Iacob s-a dus să vadă de animale, iar Bilha s-a întors la Rahela și i-a povestit toate amănuntele acelei nopți. Ani mai târziu, Rahela mi le-a povestit mie. A plâns când a intrat în cortul lui Iacob și a fost surprinsă de propriile ei lacrimi. Voise atât de mult să fie inițiată în misterele sexului, să-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
brațe, fie numele ei binecuvântat. Pentru acea noapte, l-am iubit pe Iacob. Bilha i-a povestit toate astea Rahelei. N-a fost ușor pentru frumoasa mea mătușă să le audă, dar a insistat ca Bilha să nu uite nici un amănunt. Și sora cea mică a repetat povestea până când amintirile Bilhei au devenit amintirile ei însăși, iar plăcerea și recunoștiința surorii ei au devenit parte din sentimentelei ei proprii față de Iacob. A doua zi după ce Iacob a cunoscut-o pe Bilha
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
și de a avea grijă de focuri, în timp ce nevestele lui Iacob luau parte la serbările de nuntă. Eram supărată că fusesem lăsată pe dinafară, dar în săptămâinile care au urmat nunților, le-am auzit pe mamele mele vorbind despre fiecare amănunt și a fost ca și când fusesem eu însămi acolo. - Cântecele au fost minunate, trebuie să recunoaștem, zicea Zilpa, care se întorcea de fiecare dată îngânând o nouă melodie, cu palma bătându-se peste șold ca să țină ritmul. - Sigur, zicea și mama
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
el strălucea de bucurie, de parcă l-ar fi lăudat până la cer. Ceea ce nu făcea niciodată. Bunica nu vorbea niciodată rău de Esau, dar nici de bine nu spunea nimic. Pe soțiile lui, în schimb, le detesta în cele mai mici amănunte. Deși ele erau îndatoritoare și, din când în când, îi trimiteau daruri în speranța că-i vor intra în voie, ea le alunga pe toate și le făcea proaste și șleampete. Ani de zile râsese de ele fără menajamente, așa că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
să-l adulmece, apoi a început să bată mingea, spunând că asta e, iar dacă nu ne convine, atunci n-avem decât să ne luptăm cu ei, ne vor trimite o declarație de război în care vor fi precizate toate amănuntele, să ne pregătim de bătălia care-o să se dea sus pe deal, în lanul de grâu din spatele blocurilor, unde va trebui să ne luptăm pe viață și pe moarte, noi având să dăm atacul, iar dacă reușim să ajungem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
margine, cartierele cenușii de blocuri, cu clădirile noi, de patru și șase etaje, pe partea opusă, râul, barajul cel mare și uzina metalurgică, atunci bunicul m-a luat pe după umeri și mi-a spus să nu mă uit cu de-amănuntul la fiecare edificiu-n parte, ci în ansamblu, ca la un întreg, de parcă m-aș uita la un tablou sau la o fată frumoasă, să încerc să văd totul simultan, ceea ce nu-i ușor, dar dacă o să reușesc, atunci voi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
mare. Marie rămase singură, În mica Încăpere joasă. Îi era de ajuns să Închidă ochii pentru ca zidurile să-i readucă În minte rîsetele copiilor de atunci. Își Înghiți lacrimile care Îi podideau ochii - durerea mai putea aștepta -, amintindu-și un amănunt. Panica lui Nicolas cînd aflase de moartea lui Gildas. Identică panicii pe care o vădise În noaptea precedentă, cînd se Întorsese tîrziu la hotel. Se gîndi la brățara Audei Pérec, descoperită În hățișul landei de Ryan. Aude, o fată de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
ora trei noaptea. Ar fi fost gata să jure că părea Încolțită. Preț de o clipă, se Întrebă dacă ar fi fost cumva bine să vorbească despre acest lucru cu Marie, apoi Își spuse că era mai bine să păstreze amănuntul ăsta pentru el. Putea fi oricînd de folos. Bătrînul castelan asista arareori la nunta sau la Înmormîntarea vreunui insular. Lăsa În general grija asta În seama fiului său, Pierre-Marie, și a nurorii, Armelle, o persoană foarte atentă la obligațiile legate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
al firului. - Cum? strigă el În telefon. Evident că am verificat. În afară de verighete, portofel, cîteva fotografii și ceva mărunțiș, n-avea nimic compromițător În buzunare. Tocmai era gata să scapere un chibrit cînd tresări. Scrisoarea anonimă! Drace! Cum putuse uita amănuntul ăsta? Gildas ar fi trebuit s-o aibă asupra lui. O fi găsit-o cumva Marie? Nu, dacă așa ar fi stat lucrurile, ea ar fi Înțeles deja o parte din adevăr. Atunci unde naiba era? Yves se pierdu o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
un bol și-l puse În fața lui Fersen. El Îi mulțumi cu un zîmbet, apoi o atacă direct. - Să fie limpede: eu nu cred În fenomene supranaturale. Totul se explică Întotdeauna. Vreau maximum de fapte precise. Marie Îi expuse În amănunt, docilă, elementele de care dispunea referitoare la moartea lui Gildas. În timp ce vorbea, Îl scruta cu atenție pe polițistul care cerceta piesele din dosar. Părul lui Fersen, brun și mătăsos, Îi cădea peste frunte, umbrind o privire căpruie care iscodea totul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
i se adresa doar ei, cu o blîndețe mieroasă care o făcu să se zbîrlească. - Draga mea fată, sînt din păcate insomniac și aud cel mai mic zgomot, dacă cineva ar fi părăsit castelul În noaptea aceea, crede-mă că amănuntul ăsta nu mi-ar fi scăpat. PM se simți dator să zică și el ceva, perorînd ca să se justifice. - Absolut. De altfel, nici măcar nu m-am dus la petrecerea de Îngropare a burlăciei dată pentru logodnicul tău. N-am aici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
detestă. - Cine e? - Asasinul dumitale... Asasinat. Făcîndu-se că nu bagă de seamă sarcasmul, Fersen Îi făcu semn să vină după el și se Îndreptă spre bazin. - Ce făceai aici? Dar Milic Își făcu apariția și Începu să-i povestească În amănunt descoperirea făcută, Împiedicîndu-l pe Fersen să-și continue interogatoriul. Marie aprecie sprijinul și prezența de spirit a tatălui ei. În mod discret, făcu cîțiva pași În direcția drumului, dar Lucas Îi azvîrli o căutătură severă. Se așeză oftînd pe o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
Deveni atent. - Ia te uită, aici parcă au fost smulse niște pagini... Marie i-l luă din mîini și-l frunzări. - E registrul personal al bătrînului Pérec... S-ar zice că... Cercetă mai atentă și veni să-i arate un amănunt lui Lucas. - Are dreptate, toate paginile sînt Îngălbenite, dar la Îndoitură, uite-aici, se poate vedea că au fost smulse două file, e ceva recent, hîrtia e mai deschisă la culoare acolo unde a fost ruptă... Lucas răsfoi registrul. - Ceea ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
mînuit de unul dintre jandarmi. Scenă de crimă. Una În plus. Fersen simți sfîrșeala, apoi, ca de fiecare dată, furia Începu să urce din străfunduri. Nu va dezarma pînă ce nu va găsi ființa monstruoasă care suprimase acele vieți. Un amănunt Îl intrigă: un minuscul colț de hîrtie ieșea de sub trupul lui Nicolas. Dădu ordin să se continuie operațiunea de degajare a trupurilor și recuperă niște foi marcate de umezeală care se părea că fuseseră aruncate acolo Împreună cu cele două victime
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
Faimoasa lumină de la capătul tunelului, așa cum o descriu cei care au avut parte de o experiență În preajma morții, a near death experience. Fără doar și poate că murise, sau era pe cale să moară, dar totuși creierul Îi funcționa și Înregistra amănunte tulburătoare, cum ar fi bip-bip-ul regulat al unui sonar și frînturi de glasuri care se auzeau Înfundat zicînd: Totul e În ordine... O să-l puteți lua În curînd de aici... Idioții! Trebuia să le spună că nu murise Înainte să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
chiar gratuit. Locuiește la doi pași de sit, cunoaște foarte bine legendele, a venit pe insulă cu cîteva săptămîni Înainte de prima crimă. Și, ca din Întîmplare, e mereu prin preajmă jucîndu-l pe Zorro cînd ești În primejdie. - Uiți un mic amănunt: era În celulă În noaptea cînd a fost ucis Gildas. - Nu e exclus să fi avut un complice. - Nu e exclus nici să te Înșeli. - I-ai citit cartea? Nu face parte din marea literatură polițistă, iar personajele sînt la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
reperat de o patrulă de polițiști care m-au fugărit, unul din ei m-a prins și, ca să mă eliberez, l-am lovit... Bietul de el a căzut rău, a murit pe loc. Toate astea erau Într-adevăr consemnate În amănunt În dosarul pe care Stéphane Îl obținuse de la arhivele poliției. Lucas scoase atunci fotocopia articolului despre necunoscuta din Molène. - Femeia asta a naufragiat În largul insulei Lands’en, acum treizeci și cinci de ani... De vină a fost probabil o ceată de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
fi văzuți jefuitorii tăind gîtul supraviețuitorilor și deschizînd sipetele eșuate pe plajă. Aproape În același timp, aceeași idee le dădu prin minte la amîndoi: jefuitorii recuperau Încărcăturile - alimente și material - , dar și bijuterii, argint și aur. Lucas arătă spre un amănunt: un cufăr spart din care cădeau monede și obiecte din metal prețios. - Păi, da, asta e! Era vorba de pradă! Iar după descrierea lui Morineau, familia Pérec a construit laboratoarele la nici doi ani de la naufragiu! Am să le spun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
crimelor comise asupra lui Gildas, Yves, Chantal și Nicolas. - Eram cu Loïc, declară atunci Gwen. Era amantul meu de mai mulți ani, adăugă ea din pură provocare. Și, fără să-și slăbească soțul din ochi, Începu să dea din belșug amănunte despre conținutul legăturii ei cu fratele Mariei. Philippe se făcu palid, cuprins de greață, Mariei i se făcu milă de el. - Din păcate nu mai poate depune mărturie, aminti Fersen Întrerupînd-o brutal pe fiica Yvonnei. - Acuzați-mă de moartea lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
cu el cînd mergea să golească năvoadele. TÎnăra femeie nu Închisese ochii toată noaptea. Una cîte una, certitudinile ei din copilărie se făcuseră țăndări, pînă la lovitura de grație dată de Gwen la terminarea interogatoriului, cînd Marie Își amintise un amănunt. Poate și mai mult Încă... De ce adăugase Gwen precizarea asta, spunînd despre Christian că era la fel de răspunzător ca și ei, poate și mai mult Încă? Fiica Yvonnei dăduse din umeri. - E simplu. Christian a șters-o primul fără să mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]