9,447 matches
-
cum mă cheamă, nu voia decât să reușească să mă împingă spre garaj. M-am refugiat în casă, l-am trezit pe Salvatore, care moțăia, și n-a avut încotro. A trebuit să plece, dar mi-a lăsat un gust amar. Majoritatea moșilor italieni sunt libidinoși. Nu e o jignire, este o constatare. Mai venea un vânzător ambulant pe acolo, vorbea mereu cu mâinile. Nu putea să nu te atingă, să nu încerce să te pipăie, să nu-ți facă cu
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
gust, la alegere n-au prezidat criterii legate în mod specific de felul de a gândi al lui Cioran. N-a avut intenția să construiască o galerie de por trete negre, damnate: la sfârșitul lecturii nu simți un gust mai amar gândindu-te la om decât la începutul ei. Unele portrete sunt chiar tandre, ca al Doamnei de Coislin, al Juliei Talma sau al lui Le Pelletier de Morfon taine. Sainte-Beuve îi face Doamnei Récamier un portret de o rară puritate
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
atât de lucidă generozitate, încât și atunci când zu grăvesc persoane cu grele cusururi, sau echivoce, sau în mod natu ral antipatice, rezultatul poartă semnul unei forme superioare de bunătate ăBrissot, Contesa de Boigne). Cu excepția Chateaubriand-Joubert, în care doar Joubert este amar, nici un caz de portrete încrucișate, în care doi oameni să se conteste sau să se ponegrească reciproc. Și s-ar fi găsit destule. Mi s-a părut că singura concesie pe care Cioran o face unui anume gust pentru caricatura
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
decât în plină zi. Se exprimă în ele o dezolare care nu se lasă copleșită de amă ră ciune, de acea tristețe diurnă, degradată și pângărită, ne înstare să se înalțe până la puritatea nopții. Singuraticul are arare ori o viziune amară asupra naturii umane; superior dezgusturilor sale, el se gândește la om prea de sus, prea de departe, pentru a se înjosi urându-l. Cu totul altul este cazul insului sociabil sau prins de treburi. Încă din Evul Mediu, cum observă
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
pe care ne-o facem despre el în epocile pașnice. Să recunoaștem: se stră du iește din răsputeri. Câtă pripă nu pune ca să ducă de râpă ideea pe care filozofii au ticluit-o despre el. Le desfide sistemele, spre bucuria amară a moraliștilor, cărora le revine grija specifică de a scruta și de a judeca omul din clipa în care filozofia se dezinteresează de el și fuge de el de teamă să-l înfrunte. Mai curajoși, moraliștii îl ac cep tă
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
modestia sau resemnarea, neștiind să păstreze mă sura nici în fața inevitabilului, nici înaintea nespe ratului. Ceea ce vor face autorii de portrete și, mai mult decât ei, moraliștii este tocmai aceasta: să descrie amo rul-propriu, cutele lui, chinurile. Și vor fi amari ca și sentimentul asupra căruia se vor apleca, sentiment impur pe care îl vor discerne până și în supliciile noastre cele mai ab strac te și cele mai dezinteresate. Potrivit lor, noi suferim ca să ne etalăm suferințele, după cum ne bucurăm
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
este de a nu putea crede în nici un fel de „noblețe a sufletului“, căci a crede în ea și a-i admite existența ar echivala pentru el cu o renegare, cu o entorsă provocată „sistemului“ sau parcă și propriului său amar. Un sentiment lipsit de falsitate, o generozitate mai presus de orice suspiciune, asemenea lucruri moralistul nu este pregătit să le conceapă, el respectă prea mult evidența, evidența lui, pentru a-și pune semnătura pe inverificabil, acest temei al purității. Că
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
împo triva semenilor săi, împotriva noastră a tuturor, nu există alt recurs decât detașarea de realitățile omenești, decât refuzul de a le lua în considerare și de a apăsa cu gândul asupra lor. Meditația asupra ființei te face mai puțin amar. Îndată ce analizezi actele și le examinezi în amănunt și fără scrutare, te situezi în afara absolutului și a mântuirii: nu mai ai scăpare, nici nădejde, nici echilibru. Moraliștii, cu excep ția lui Vauvenargues, cel mai lipsit de asprime și cel mai
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
de finețe, dar de o rară sterilitate, el are nevoie de putere și de avere nu numai pentru a-și satisface gusturile, ci și pentru a-și pune spiritul în adevărata sa lumină, adică lăsând să-i cadă câteva cuvinte amare sau măgulitoare, după cum cer îm pre jurările, în mijlocul unor persoane care știu să ridice ceea ce lasă el să-i scape și care îi servesc o nouă minge gata pregătită. Își dă mai multă osteneală cu aceia pe care vrea să
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
de rostuire, de relații sociale, de avere; îngrijirile prietenilor ei o înduioșau; se mira ea singură de a se simți din nou legată de viață. Pentru cei care o înconjurau era o durere mai mult, o durere cu atât mai amară cu cât nici o urmă a ei nu trebuia să se vadă pe chipurile noastre. Ea dispunea în vorbirile ei de un lung șir de ani, când abia dacă-i mai rămâneau câteva zile. În spatele himerelor cu care imaginația ei părea
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
istorie trebuie să comparați cele două realități, cea cronologică și cea mimată de roman (cronologia inversă). Cititorul știe precis că evreii au trecut de la viață la moarte și n-a mai urmat nimic: învierea e un șiretlic narativ, o ironie amară. Naratorul vrea să vorbească într-un fel numai al lui despre cruzimea Holocaustului și descrie comic tragedia, răsturnată, pentru a părea bunătate. Because I am a healer, everything I do heals (Fiindcă știu să vindec, tot ce fac eu vindecă
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
lui, în enervarea ce i-o produce faptul că acestea îndrăznesc să aibă altă părere decât a lui. Îl vedem la începutul romanului în rolul unui pictor blajin și bătrân, aproape uitat de lume, dar romanul crește și avem revelația amară a turnătorului, a criminalului. Abia acum înțelegem revenirea obsesivă a poveștilor cu bătrâni care se sinucid, ca unică formă de căință.Ono știe întreg adevărul, fără nicio îndoială. Tragedia lui este că nu-l poate accepta. Ca o consecință directă
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
o fire veselă și inofensivă. (Dar câți indivizi nu sunt salvați de la disperare de ceea ce creează?) LV. Pictezi și scrii cu îndârjire, iar eroii tăi îmbătrânesc cu aceeași îndârjire. Pe măsură ce se întâmplă toate acestea, se derulează o gamă de emoții amare, la care personajele se supun de bună voie. Îți derutezi, îți domini cititorii. AG. Nu mi-am dorit niciodată să-i derutez pe cititori: vreau doar să le mențin interesul și să-i iau prin surprindere. Acest lucru nu-l
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
cât pe ce să ni se întâmple. Revenind la relațiile părinți-copii, copilăria mea a fost fericită și liniștită, iar relațiile cu părinții au fost bune. Iată deci că explicația autobiografică nu se portivește cu multele situații de familie nefericite ori amare din romanele mele și, în treacăt fie spus, se pare că în general scriitorii se nasc din copilării nefericite! Tot în legătură cu relațiile dintre generații, aș adăuga că romanul le tratează, fiindcă e suficient de amplu pentru a o face. Un
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
anumiți atomi de lumină; urechea doar anumiți atomi de auz, etc. Problema s-a complicat mult când a fost nevoie de explicarea imaginilor mintale gândite. Pentru început, Democrit a luat în considerare doar reflectarea senzațiilor de cald, de rece sau amar. Ulterior, a luat în considerare și reflectarea formelor și culorilor. Pentru explicarea reflectării de acest fel a spus că este nevoie să se facă apel și la aprecierile celorlalți oameni, chiar dacă acolo există doar atomi și eter. Senzația apare în
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
doar atomi și eter. Senzația apare în acord cu principiul "deosebitului de deosebit", complementar "asemănătorului de asemănat" un principiu de bază al reflectării senzoriale. În acord cu acesta este pusă în evidență receptarea caldului ca diferit de rece, dulcelui de amar, etc. Restul lucrurilor sunt deosebite cu "mintea", ca o ordine superioară a organismului. La baza tuturor formelor de mișcare se află mintea, nous-ul realizată și prin cuvânt. 1.8. Epicur (341-270 î.I.C.) Epicur și-a întemeiat școala în
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
nu era să fiu lăsată să am contacte cu străinii, că doar ăsta era primul lucru interzis în acea epocă de întărire a puterii politice. Nu am fost surprinsă, dar nu știu de ce această sancțiune mi-a lăsat un gust amar, ca o pedeapsă nedreaptă față de un copil. Oare îmi închipuisem cu adevărat că aveam să scap vigilenței lor? Era limpede că Big Brother avea ochii ațintiți asupra mea, că totul nu fusese decât o amânare și că neprevăzutul era tot
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
adevărata realitate, trăită de toată lumea, adică frica și mizeria. Am trăit această tranziție brutală și inocularea acestei boli funeste: minciuna. Boală morală, din care societatea română nu avea să se mai ridice vreme de patruzeci de ani. Cred că gustul amar, senzația și amintirea lăsate de anii ’50 de acolo se trag, din trecerea violentă de la starea de normalitate la morbiditate și la minciună. Minciună a fost rolul Partidului Comunist Român în schimbarea de alianță din 23 august 1944, care a
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
Știu că mi-i teamă oricând să trezesc, Singur cântarea ce dorme în mine, Cântecul acesta să-l spunem în doi, Buzele noastre ușor să-l adune.” (Însemnări de primăvară) „Sorb vinul tare și întăritor Chiar din îngrângerea cea mai amară.” (Regenerare) „Bătăile versului am prins a deprinde Nu din cărți, ci la horă, din danț.” (Începutul) „Dar înțeleg, iubirea-i tot ce are Mai tril de nai, mai trainic omu-n trai.” (Idilă) CAPITOLUL AL III-LEA Spațiul și timpul - coordonate
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
păstrat din raza privirilor senine, din sufletul copilului vioi? Era flămând copilul, și oile flămânde, dar florile și pomii luceau în fel și chip... În jurul lui, pădurea vuia amețitoare și gâzele prin ierburi foșneau adormitor. Plângea mioara albă în plânsete amare și, tristă, șchiopăta de un picior. O mângâia copilul cu ochiul și cu gândul pe când murea mioara, bolnavă, pe nisip. O tragică baladă cânta prin ramuri vântul, o mioriță-ntoarsă în alt chip. Copilul și mioara s-au șters din amintire
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
care reprezintă închiderea pleoapelor în urma excitație luminoase, reflexul cohleopalpebral închiderea pleoapelor în urma stimulări sonore; reflexul cornean; reflexul bucal efectuat prin percuția buzelor obținându-se contracția orbicularului buzelor. Leziunile intermediarului Wrisberg se testează cu cele 4 substanțe gustative: zahăr (dulce), chinină (amar), acid acetic (acru) și sare (sărat). VIII - nervii acustico-vestibulari - nervi senzoriali sunt formați din două componente acustic și vestibular, care deși au funcții diferite au un traiect comun și deci vor fi afectați cel mai frecvent împreuna de procesele patologice
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dafin F. Mureșanu, Sorin Vidican () [Corola-publishinghouse/Science/92119_a_92614]
-
cei doi frățiori. Lui Răducu, cel mai mare, I-a strâns mama -lăcrămioare. Lăcrămioare, flori de crini, Să nu plece prin străini. Lui Gelucu, cel “plinuț” Feciorul cel mai micuț, I-a strâns mama-iasomie! Iasomie și lalele Să n-aibă amar și jele Nici tristețe, nici durere. Dragii mamei feciorași De părinți să nu uitați! Pe tata să respectați! Pe mama să mângâiați! C-amândoi viață v-au dat! Iar acuma bunicuță Mi-a dat Domnu-o Biencuță, Biencuță ș-un Ștefan
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
Câte lacrimi a vărsat Făce-am o fântână-n sat Fântână cu cinci izvoare (bis) Două dulci și trei amare(bis) Bucur Vai, dragă Codrene, unde va fi al nostru căpitan, va fi urmărit de poteră și va fi vai și amar de el! Codrean Nu-i nimic, măi dragă, Bucur bine zici că va fi prins de vreun guleraș ciocoi, dar, mai bine hai săi cântăm cântecul. Haiducii cântă. S-a dus Bujor sus la munte, Că acolo-s comori multe
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
maica am supt lapte Lapte dulce creștinesc Dar acum ca stejărelul (bis) Eu la codru căci pornesc (bis) Pelin beau, pelin mănânc, Seara pe pelin mă culc Dimineața când mă scol (bis) Cu pelin pe ochi mă spăl (bis) Se amar și de pelin (bis) Al meu suflet este plin (bis) Bujor Bun ajuns la Voi, voinice si ai codrilor haiduci, cum de codru v-ați lăsat și la oraș ați alergat înspre gazdă când ați venit, nu cumva ați întâlnit
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
mereu, s-opresc în drum, S-aud acum în tindă Noi stăm cu ochii pironiți și fără de suflare: Sunt îngerii din cer veniți, Cu ler, la Domnul mare! Ei cântă-nălțător și rar Cântări de biruință, Apoi se-ntorc și plâng amar De-a Iudei necredință, De spini, de-ostași, și c-a murit... Dar s-a deschis mormântul Și el e-acum în cer suit Și judecă pământul Și până nu tăceau la prag, Noi nu vorbeam nici unul. Sărac ne-a
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]