15,743 matches
-
putere; Rusia nu poate accepta instalarea unui focar militar inamic la granițele sale, așa cum nu ar accepta nici SUA un asemenea focar", scrie profesorul în articolul amintit. Orice putere încearcă să-și protejeze vecină tatea. La fel ar face și americanii, dacă China și-ar deschide baze militare în Mexic. Aceeași opinie o are și un alt mare teoretician în domeniul relațiilor internațio nale și specialist în probleme rusești, George Kennan, inspiratorul politicii de "îngrădire" a fostului URSS. Meirsheimer propune neutralitate
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
revanșă, tenacitatea, devotamentul, spiritul de masă nu sunt factori de neglijat în aceste procese care au loc sub ochii noștri. La fel cum și oboseala, cinismul și devoluția spirituală a Occidentului explică multe. Încet-încet, intrăm într-o lume post-occidentală, chiar dacă americanii nu acceptă asta, considerînd că ei vin "de pe Marte" (Robert Kagan), deci sunt virili în continuare. Deși unii sunt de altă părere, eu cred că America și Europa se află în continuare în aceeași barcă a destinului. Elita financiară care
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
ochii publicului neavizat, pe frontul secret. Rămîn în picioare principali vectori ai globalizării, cum sunt cel tehnologic (IT and C), audio-video și, mai puțin, cel financiar. Dar acestea sunt niște instrumente, depinde în ce scopuri sunt folosite și de cine. Americanii au făcut mult caz de democrație, deși cuvîntul lipsește atît din Declarația de independență, cît și din Constituția federală și din constituțiile statelor. Europa a bătut multă monedă pe cultura sa, dar a abandonat religia, în lipsa căreia s-a instaurat
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
termeni nominali, dar are și deficite de peste trei trilioane de dolari, adică aproximativ aceeași sumă pe care China o deține ca rezervă, plus cantitățile imense de aur pe care le deține la Fort Knox încă din 1938 și din care americanii n-au rambursat decît o treime, plus aurul cu care a plecat generalul Cian-kai-shi în Taiwan, cînd au venit comuniștii, plus ce au prădat japonezii, britanicii, francezii etc. China nu va ierta nimic. Are răbdare. Știe că puterea sa trebuie
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
militară. Al treilea vector al puterii este cel simbolic, cultural, religios, ceea ce Joseph Nye numea soft power. Aici am mai multe semne de întrebare, pe care le sintetizez astfel: poate China să genereze un Chinese dream, care să înlocuiască celebrul American dream? China este o țară continent, o țară civilizație, reprezintă "celălalt pol al gîndirii umane", un Celălalt fundamental. Cei doi mari poli actuali constituie ceea ce s-a numit Chinamerica, un duopol la vîrful puterii mondiale, ce deține adevăratul leadership global
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
astăzi un model inedit în istorie, dar unul care pare să funcționeze. Se va vorbi, cred, tot mai mult și despre o viziune chineză asupra globalizării, una originală, lipsită de radicalismele și de obsesiile Occidentului, una mai puțin alienantă. În timp ce americanii își risipesc forțele prin Orientul Mijlociu, în confruntarea cu un islamism foarte viril, și în Estul Europei, unde Rusia tinde să se reafirme manu militari, China tace și face, devenind un mare dragon roșu. Se spune că Barack Obama, după ce a
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
căscase asupra lui o gură uriașă. În vis, speriat, președintele american l-a întrebat pe dragon: "Ei și-acum ce-o să faci, o să mă mănînci?" La care dragonul răspunde prompt: "De unde să știu eu, e visul tău...". E coșmarul multor americani. Depinde și de ei dacă vor ceda leadershipul. Deocamdată au nevoie de China ca de un frate siamez, deși vitreg e adevărat. Dintre cei doi "frați" unul produce, celălalt consumă, unul economisește, celălalt se împrumută, unul exportă, celălalt importă. Pe
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
înlocuiască dolarul din calitatea sa de monedă de referință la nivel mondial. Deși are încă unele vulnerabilități pe mări și sub mări, în aer, dar și teritoriale (Taiwanul, Tibetul, uigurii ș.a.), nu văd cum China ar mai putea fi oprită. Americanii au obosit și nu-și vor putea rostogoli datoriile la infinit, Europa a îmbătrînit și stagnează cum numai Japonia mai reușește, așa că cine să preia leadership-ul? Dar China nu-și dorește să facă pe jandarmul universal. În mentalitatea lor, un
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
economic, și nu numai, mijește deja. Sigur, și Asia are problemele ei, iar China nu se impune ușor, mai ales dacă Japonia se va reînarma, cum anunță premierul Shinzo Abe. China nu va putea inspira lumea cum au făcut-o americanii cu valorile lor. Sunt harnici, reprezintă o civilizație străveche, dar puțini își doresc să devină chinezi. Nu poate fi vorba de un Chinese Dream (deși președintele Xi a folosit termenul), de un mod de viață dorit, invidiat, deci de o
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
prea mai are interlocutori. Cu cine să negociezi în Siria? Cine sunt băieții buni din Libia sau Yemen sau Afganistan, sau Pakistan? De aceea europenii preferă să nu se mai implice. Este pentru prima dată cînd britanicii nu merg cu americanii, care sunt pe cale să se compromită ca lider mondial cu toate aceste gafe făcute în zonă, unde evoluțiile și interesele sunt foarte fluide, mișcătoare ca nisipurile deșertului. Urmăriți în acest sens politica Arabiei Saudite, ce poate fi un remarcabil studiu
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
cel puțin au amînat bombardarea Siriei, în ciuda opoziției Israelului, sau mai precis a premierului Netanyahu. Concomitent, la președinția Iranului a ajuns un moderat, care deja s-a întîlnit cu președintele Franței și a avut un schimb de scrisori cu cel american. Președintele Rouhani are sprijinul liderului spiritual suprem al Iranului, ayatolahul Khamenei, care a cerut gărzii republicane, cea mai puternică forță militară din țară, să nu se amestece în politică și în diplomație. După eșecurile din Afganistan, Irak, Pakistan, Libia, Egipt
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
liderului spiritual suprem al Iranului, ayatolahul Khamenei, care a cerut gărzii republicane, cea mai puternică forță militară din țară, să nu se amestece în politică și în diplomație. După eșecurile din Afganistan, Irak, Pakistan, Libia, Egipt, Yemen și chiar Tunisia, americanii sunt mult mai circumspecți, chiar dacă situația din Siria este cu adevărat gravă. De fapt, după părerea mea, sunt două scenarii posibile: 1) Dacă ulii și lobby-ul evreiesc vor avea cîștig de cauză, ar urma atacarea Siriei și a Iranului
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
Sigur, în acest caz însă, rămîne problema Iranului nuclear. E totuși ciudat cum a fost lăsat Pakistanul, o țară mult mai instabilă, să se nuclearizeze și nu este lăsat Iranul care, după părerea mea, este mult mai predictibil. Aici tot americanii au greșit pentru că, prin distrugerea Irakului, au schimbat raportul de forțe în zonă. După părerea mea, Iranului trebuie să i se acorde, condiționat, o șansă. Și așa sancțiunile economice fac ravagii: inflație de 30%, căderea exporturilor, criză de materii prime
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
periclita ordinea mondială. Se poate însă treptat și împreună cu sistemul, nu împotriva lui. Cînd Sadam Hussein folosea arme chimice livrate de occidentali împotriva iranienilor era bun, acum cînd în Siria cineva a folosit o astfel de încărcătură e casus belli. Americanii au făcut destule prostii în Orientul Mijlociu ca să-i mai cred. De fapt, acolo nu-i mai crede nimeni. Cu atît mai puțin rușii și chinezii. Iar America nici nu mai are resursele necesare să acționeze singură. Se vitejește cocoșul galic
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
Cu atît mai puțin rușii și chinezii. Iar America nici nu mai are resursele necesare să acționeze singură. Se vitejește cocoșul galic, dar e nesemnificativ. Orientul e polifonic și alunecos, nu încape în șabloanele gîndirii occidentale. De ce-ar dori americanii neapărat să se afunde de tot în aceste nisipuri mișcătoare și să-și deterioreze relațiile cu noii poli de putere orientali, nu înțeleg. Și tabula rasa de ar face din această regiune, sunt destui musulmani în Occident care se pot
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
blocată mental în inerția "sfîrșitului istoriei") a unui conflict global, chiar atipic, să-i spunem Gog, după celebra poveste din Vechiul Testament. De partea cealaltă, lumea islamică fundamenta lizată, Iranul, Rusia renăscută și, mai ales, China, care a depășit PIB-ul american anual, calculul ținînd seama de paritatea puterilor de cumpărare, și care amenință să preia leadership-ul global, toate împreună sau separat, ar putea juca rolul lui Magog. Chiar dacă fiecare dintre tabere are probleme interne aproape insurmontabile, se poate vorbi din nou
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
țări pe care le-au exploatat încă din epoca colonială, ai căror tineri numeroși nu prea au alternative la emigrație. Între culturile laice ale Europei îmbătrînite și culturile religioase pînă la fundamentalism ale acestor comunități efervescente și revanșarde după războaiele americanilor și evreilor din Orientul Mijlociu extins, e foarte logic să apară conflicte, nu foarte asimetrice (în privința efectelor, nu a mijloacelor), care pot duce oriunde. E foarte greu să integrezi sau să lupți cu milioane de fundamentaliști care "iubesc moartea mai mult
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
simplă ce caracterizează economiile actuale: rata profitului crește mai repede decît rata de creștere economică, ceea ce înseamnă o mărire continuă a inegali tăților. Astfel s-a ajuns ca, în Statele Unite, de pildă, situația să evolueze astfel: în 1980, 1% dintre americanii cei mai bogați dețineau echivalentul a 10% din PIB. Astăzi ei dețin 22%, iar tendințele sunt de creștere a inegalităților, de dispariție a clasei de mijloc, 35 de milioane de americane trăind cu mai puțin de doi dolari pe zi
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
dacă torni sare pe o masă, grămăjoara conică obținută va avea o înclinare de 32,72 grade. Probabil că așa lucrează gravitația. Specialiștii acreditează chiar o strînsă corespondență numerică între acest unghi și accelerația gravitațională. Alt exemplu, de alt tip: americanii au stabilit granița cu Mexicul fix la latitudinea de 32,72 grade, la Yuma marcînd-o și printr-o piramidă construită în mijlocul unui rîu. Cred că numărul mistic 33 a fost obținut prin rotunjirea celui anterior. De pildă, se spune că
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
Alte contribuții 36 1.6. Vulnerabilități ale analizei marginaliste 42 1.6.1. Probleme metodologice 42 1.6.2. Teoria repartiției 44 1.6.3. Problema monedei 46 1.6.4. Problema ciclicității în economie 48 1.6.5. Utilitariștii americani 50 1.6.6. Critica analizei utilității marginale 52 Capitolul 2 INCIPIENTE HOLOTROPICE 56 2.1. Economia instituționalistă 56 2.2. Școala suedeză 62 2.3. Economia comportamentală 68 Capitolul 3 ECONOMIA HOLOTROPICĂ VS: NOUA ECONOMIE HYLOTROPICĂ 73 3.1
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
cheltuielile de consum. Dar toate aces-tea se dovedesc insuficiente. Prețul petrolului continuă să oscileze în jur de 100 de dolari barilul, iar șomajul continuă să crească. Scăderea consumului american e foarte greu de suplinit pe alte piețe, dacă nu imposibil. Americanii consumau pînă de curînd de 9 ori mai mult decît chinezii și de 12 ori mai mult decît indienii. Speriați de criză, europenii și japonezii au început să economisească mai mult decît să cheltuiască. Unde vor mai exporta chinezii și
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
pentru că "America este din ce în ce mai inegalitară". Salariile superbogaților (0,1% din populație) au crescut de 5 ori în 30 de ani, al unora chiar de 7 ori, în vreme ce ale marii majorități au crescut cu doar 0,7%. Potrivit autorului, 74% dintre americani sunt astăzi extrem de nemulțumiți de situația economică generală a țării lor și mai ales de si-tuația lor particulară și ar fi deci pregătiți pentru reforme importante. Krugman sugerează să se redea un rol redistributiv fiscalității și să se introducă o
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
Ca să înțelegem proporțiile fenomenului, să spunem că numai pentru partea cea mai riscantă din împrumuturi, numite subprime în limbajul de specialitate, creanțele au atins 1.300 de miliarde de dolari, ceea ce e o sumă. Două sau chiar trei milioane de americani sunt nevoiți să-și vîndă locuințele. Așadar, piața imobiliară americană s-a inflamat, extinzînd riscurile și pe piața mondială, adîncind criza de locuințe și întreținînd speculația. Sistemul Federal de Re-zerve a dat semnalul scăderii dobînzilor, ceea ce poate relaxa creditele, dar
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
mai înaltă. Din două una: ori este omul sistemului, ales, pregătit și propulsat cu grijă, ori este fiul crizei, un politician cu totul atipic adus pe val de dezastrul lăsat în urmă de predecesorul său și de speranța incorigibilă a americanilor. În acest al doilea caz, îmi permit să mă tem pentru viața sa. Aceasta, pentru că America nu mai e condusă de mult, decît cu numele, de politicieni. America e condusă de bancheri. După știința mea, este singura țară din lume
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
nouă doctrină, care va oferi capitalismului instrumentarul și politicile necesare ieșirii din criză și asigurării a mai bine de 30 de ani glorioși după al doilea război mondial, ani de creștere susținută. Conferința monetar-financiară de la Bretton-Woods și New Deal-ul american au fă-cut rapid din Keynes un autor important în lu-mea ideilor economice atît în Europa, cît și peste ocean. Concepția lui Keynes se rezumă la credința că statul are de jucat un rol important în economie și că guvernul, și
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]