8,717 matches
-
ale literaturii române: "glasul" lui Mumuleanu, "zidirea" din visuri a lui Heliade Rădulescu, "cântecul" lui Bolintineanu, "vocea ruginită" a lui Mureșanu, "lira de argint" a lui Sihleanu, "muiatul penei" lui Negruzzi, și, în sfârșit, seria care îl privește pe Alecsandri - "basmele" cu care povestește, "frunzele" din care doinește, "fluierul" din care zice. Dacă e să îl urmăm pe Gérard Dessons, autorul mai multor cărți despre acest subiect, toate fac parte din recuzita manierei: sunt proprietăți materiale ale textului organizate specific, asemenea
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Ductus-ul, linia continuă a peniței, vocea cu inflexiunile ei, zgârierea paginii 119 nu seamănă cu omul care le produce, dar configurează în mod singular atingerea lui, contactul lui cu materia, prezența lui în pasta verbală. Genurile prin care scrie Alecsandri, basmul/ fluierul/ frunza, nu au nimic în comun nici cu viața, nici cu fizionomia poetului, dar constituie un mod al enunțării particularizat, o articulare singulară a dicțiunii, compusă dintr-un elan expresiv și rezistența pe care i-o opune dispozitivul dat
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
cu fizionomia poetului, dar constituie un mod al enunțării particularizat, o articulare singulară a dicțiunii, compusă dintr-un elan expresiv și rezistența pe care i-o opune dispozitivul dat al literaturii. Poetul care "cântă din frunză" și care "povestește prin basme" nu e cu necesitate Alecsandri, poate fi și Bolintineanu sau oricine altcineva, dar va fi întotdeauna vocea singularizată printr-o practică generică a cântatului-din-frunză și a povestitului-prin-basme. Ceea ce mi se pare important în contextul Lepturariului e faptul că organizarea singulară
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
de Carlowitz, Didier Libraire-Editeur, Paris, 1846. Herder, Johann Gottfried von, Scrieri, traducere de Cristina Petrescu, Univers, București, 1973. Herder, Johann Gottfried von, Traité sur l'origine des langues (1772), traducere de Lionel Duvoy, Allia, Paris, 2010. Ispirescu, Petre, Legende sau basmele românilor, I, ediție îngrijită de Aristița Avramescu, Cartea Românească, București, 1988. Ivașcu, George (ed.), Din istoria teoriei și a criticii literare românești, I, 1812-1866, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1967. Kogălniceanu, Mihail, Limba și literatura românească sau valahică (1837), traducere
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Institutul de Arte Grafice "Presa Bună", București, 1939, p. 787. 118 Ion Bianu, Nerva Hodoș, Bibliografia românească veche, I, 1508-1716, Socec, București, 1903, p. 319. 119 Bianu, Hodoș, Simonescu, Bibliografia românească veche, III, p. 32. 120 Petre Ispirescu, Legende sau basmele românilor (1882, reluat în Legende sau basmele românilor, ediție îngrijită de Aristița Avramescu, Cartea Românească, București, 1988, pp. 64-72), Grigore H. Grandea, Miosotul (1865, reluată în Scrieri, ediție îngrijită de Pavel Țugui, Minerva, București, 1975, pp. 25-28) sau la Dimitrie
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
1939, p. 787. 118 Ion Bianu, Nerva Hodoș, Bibliografia românească veche, I, 1508-1716, Socec, București, 1903, p. 319. 119 Bianu, Hodoș, Simonescu, Bibliografia românească veche, III, p. 32. 120 Petre Ispirescu, Legende sau basmele românilor (1882, reluat în Legende sau basmele românilor, ediție îngrijită de Aristița Avramescu, Cartea Românească, București, 1988, pp. 64-72), Grigore H. Grandea, Miosotul (1865, reluată în Scrieri, ediție îngrijită de Pavel Țugui, Minerva, București, 1975, pp. 25-28) sau la Dimitrie Bolintineanu, Legende sau basne naționale în versuri
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
minciuni. Acesta este dezavantajul interviului: eu trebuie să vă cred pe cuvânt pentru că n-am cum să verific întreg noianul de fapte despre care vorbiți. S. M.: Dar n-am nevoie să mint, eu vă dau actul. Și nu vă spun basme. Dar ca să revenim la dormitor! Dormeam pe rogojini și, când se întorcea unul pe dreapta, toată lumea trebuia să se întoarcă. Acolo am cunoscut pe un oarecare Rolescu 21 care, spunea el, a fost în 1916 trimis de către statul român ca
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
unui filolog cu adaosul: Despre însemnătatea studiului limbii române pentru studiul celorlalte limbi romanice, Sibiu 1917"; un extras din Archiv fur das studiu der neueren Sprachen und Literaturen cuprinzând o dare de seamă asupra traducerii în nemțește cu explicări a basmului Harap Alb de Ion Creangă făcut de profesorul dr. G. Weigrand. După care I. Urban Jarnik a rostit: „mare ne fu mâhnirea că n- am putut s-o luăm acum o săptămână prin Slovăcime, ca astfel să ne îndreptăm pașii
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
et le ballon (Orizons, Paris, 2014, autor); a coordonat cel mai important volum pe teme de specialitate din ultimele decenii, Le livre de l'hospitalité (Bayard, Paris, 2004, 1600 pagini). La noi este cunoscut, mai ales, prin volumul de autor Basmul cult sau tărâmul copilăriei, premiat de Institutul Internațional "Charles Perrault", Eaubonne, Franța, apărut la Univers, 2004. Désirs d'hospitalité. De Homère à Kafka (c) 2002 Presses Universitaires de France, Paris (c) 2015, Muguraș Constantinescu pentru ediția în limba română (c
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
locuiești cu părinții" / 312 Hotel occidental / 341 Spion fără rădăcini / 367 Asemănătorul neasemănător / 380 Oaspetele limbii / 395 Concluzii - Când dorința de ospitalitate se confundă cu dorința de literatură / 417 Prefață Cunoscut publicului românesc prin frumoasa și densa lui carte despre Basmul cult sau Tărâmul copilăriei, apărută la Editura Univers în 2004, Alain Montandon ne propune astăzi o nouă carte și o nouă temă, la fel de pasionantă și incitantă, Despre ospitalitate, de la Homer la Kafka. Cartea de față radiografiază problema ospitalității, în elementele
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
acela al capodoperelor, caracterizate de o puternică transpunere imaginară. Cu aceasta se vădește că, sub aspectul conținutului, semnul nu are nici la Goldmann vreo importanță, căci compararea unor "universuri cu conținturi în întregime diferite", cum ar fi cel al unui "basm fantastic" și al unui "roman realist" sunt perfect posibile și îndreptățite de prezența coerenței interne a operelor, care lipsește de consistență substanța semnificantului căci face perfect egale între ele nu numai astfel de opere, ci chiar și operele literare, constituite
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
cum rar se întâmplă într-o emisiune de televiziune. Vreau să recomand telespectatorilor să caute cărțile lui Emil Brumaru. E o poezie care te încântă, și te întristează, și te distrează. Pe care nu o uiți. E.B. Și ultima carte: "Basmul Prințesei Repede Repede", scrisă împreună cu Veronica Niculescu. Ea scrie proza și eu versurile. Ultima imagine a unei poezii de Emil Brumaru: Tamaretă Aveai gene-atât de lungi Că puteai, când te-aplecai, Cu ele apa s-ajungi Ca să-mi fie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
ca o coardă. Ca o coardă de vioară. CREPUSCULUL CIVIL DE DIMINEAȚ| Emil BRUMARU În pădure era un aer moale... În pădure era un aer moale, cald, umed, controlat de zâne și furnici... Zânele, din cauza singurătății și-a lipsei unor basme pe măsura lor, deveniseră cam nerușinate, făceau pe unde apucau „fapte bune“ cu pădurarii sau cu vânătorii întâlniți întâmplător, ba chiar și cu piticii, cam debusolați și ei... Apoi se spălau grijulii în izvoarele cristaline, rotunde, și se ștergeau răbdătoare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2203_a_3528]
-
în ceva aproape extraordinar. De tipul: după ce am stabilit că ne jucăm de-a „acasă“, un băiat în costum alb începe să leviteze în living, își ia zborul în dreptul ferestrei. Cam ăsta a fost efectul, ceva între iluzie optică și basm. Există, firește, o explicație (care implică dexteritate, efort etc.) pe care am refuzat, bineînțeles, să o cunosc. În acest context, vă imaginați ce tip de curiozitate și așteptări am acumulat pentru seara următoare (de duminică). Așteptam să-mi fie amenințată
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]
-
rușinarea unor colegi de breaslă (X, Y, Z); și întru satisfacerea curiozității avide a cititorilor curajoși de pe forumuri. SECRETUL ADRIANEI Adriana BABEȚI Trompetele de făină Nici nu mi s-a stins bine săptămâna trecută chiotul stârnit de spectacolul ca-n basme dat de Filarmonica Banatul pe apa Begăi, și mi-am și încasat o palmă peste scăfârlie. Mi-a troscănit-o prietenos însuși Silviu Lupescu, care-i, pe bune, un mega-, hiper-, super-meloman. Am făcut prostia de-a mă pripi și de-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]
-
Cromatica Ca o ființă de basm, Cu gingașe voaluri tremurătoare, Reînvie firul de iarbă Într-un sărut universal. Bobul de rouă Îți trimite curcubeul spre azurul Din sufletul porumbelului Călător printre clipe. Spume violete de liliac S-au agățat în părul grădinii Ca o înfrățire a
A doua oară unu by Cernuşcă Lavinia () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92953]
-
azurul Din sufletul porumbelului Călător printre clipe. Spume violete de liliac S-au agățat în părul grădinii Ca o înfrățire a culorii Născută din miresme. Din când în când, Mai cade varul de lună, Într-o ploaie de argint Pentru basmul pomilor.
A doua oară unu by Cernuşcă Lavinia () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92953]
-
ce are sau ar trebui să aibă fiecare copilaș: pace, doar pace, un cuvânt atât de simplu, dar totuși atât de greu de obținut. De ce balonașul cu iluzii al unui suflet tânăr este spart? De ce lumea roz cu personaje de basm, unde un micuț naiv își găsește bucuria după care tânjește cu atâtea vise este distrusă? De ce lacrimile unui copil îți întristează sufletul, cântărind cât tone de deșeuri aruncate pe pământul viu, înecându-l? De ce Soarele se ascunde după nori, încercând
A doua oară unu by Pădurariu Simona () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92950]
-
Lecția de adevăr, bine și frumos a literaturii noastre populare Literatura populară cuprinde: proverbele, zicătorile, snoavele, basmele, baladele, legendele etc. Ea exprimă modeul de a gândi, simți și acționa al poporului. Făcând referire la raporturile dintre oameni, aceste producții literare au și semnificația unor norme de comportare, a unor îndreptare morale, a unui cod de legi nescrise
A doua oară unu by Hluşcu Mariana () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92968]
-
un loc previzibil, unde există țeluri ce pot fi anticipate, unde satul și orașul se leagă vizibil. Pe unde umblasem, continuă el, era întuneric..."245. Dincolo de Cortina de Fier pășește "în afara Europei, în gol", căci "unde se termină Europa încep basmele Orientului"246, acolo în "zonele de cezură de la marginea Europei"247. Este spațiul de viețuire a "balcanicului" cu tot ce semnifică acesta în imaginarul apusean: "așadar dezordinea, impenetrabilitatea, labirinticul", mască sub care se ascundea "strategia celui inferior față de o îndepărtat
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
sa materială. În cazul reprezentărilor literare despre România comunistă sau post-comunistă, orientalitatea (efeminare, lascivitate, atracție) sau balcanitatea (barbarie, corupție, înclinații spre violență, virilitate agresivă) sunt rareori explicite în discurs, fiind mai degrabă sugerate metaforic și atenuate prin literarizare : ca în basmele orientale, femeia româncă reprezintă același pericol pentru bărbatul apusean, însă strategia ei este motivată de dorința sa de a se elibera din ghearele unui regim opresiv, devenind astfel un personaj care atrage înțelegerea și compasiunea autorului, simbolizând însăși condiția României
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
întrebuințată ca o armă(...) De altfel, secolul acela fericit... nu cunoștea oratori și crime, avea însă din belșug poeți și oameni inspirați, pentru a slăvi fapte bune, iar nu pentru a lua apărarea fărădelegilor (...) Dacă toate acestea ți se par basme și poezie, îmi vei îngădui, de bună seamă, Aper, lucrul următor: în ochii posterității. Homer nu se bucură de mai puțină prețuire decât Demosthene, iar gloria lui Euripide și a lui Sofocle nu este cuprinsă în hotare mai înguste decât
Apărarea poeziei sau dilema câinelui by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12560_a_13885]
-
ochi, coarne, coadă și urechi. - O să încep de la șapte ani. Învățasem să citesc, dar nu-mi plăcea s-o fac. Totul a început într-o seară când mama a refuzat să-mi termine de citit și ultima pagină dintr-un basm de Vladimir Colin, un scriitor mediocru român. A doua seară s-a oprit cu lectura la ultimele două pagini și tot așa. Am ajuns să citim, astfel, împreună până când, la un moment dat, mi-a adus acasă o cărticică și
Rafturile cu nostalgie ale Bibliotecii iad by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12542_a_13867]
-
de desen unde copiasem harta lumii. Urmăream călătoriile pas cu pas, cu creionul pe hartă. Acelea au fost, cum ar veni, primele mele fișe de cititor cvasi-profesionist. Dar de ce îl iubeam atât de mult pe Jules Verne și uitasem de basme? Doar pentru că mă fascinau misterele enciclopedice ale lumii? Pentru că, între timp, mai crescusem puțin? Asta nu înțeleg eu. - Mda, așa începeți cu toții! oftă dracul privindu-mă cu subînțeles. Mereu același Jules Verne care abia după ce a publicat 64 de romane
Rafturile cu nostalgie ale Bibliotecii iad by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12542_a_13867]
-
în cont decât neuroni în scăfârlie. Cum s-o fi îmbogățit câte un astfel de prostănac, rămâne un mister pe care nu-l va dezlega nici viitorimea. În orice caz, privindu-i fie și o clipă, îți dai seama că basmele cu "meritocrația" și "răsplata muncii" sunt tocmai bune să adormi aurolacii de prin canale. Mai că-ți vine să faci, precum călugării medievali, jurăminte de eternă sărăcie, nu care cumva să se lipească unsuroșenia aceea inconfundablă, cu iz de mahala
Românul care se bagă în seamă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12595_a_13920]