8,498 matches
-
poate fi demonstrat științific. Pe de o parte, unii crestini se bazează pe o logică circulară (premisa prin care se încearcă să se demonstreze un fapt având ca dovadă faptul însuși): ""Biblia este cuvântul lui Dumnezeu pentru că așa scrie în Biblie, iar ceea ce scrie în Biblie trebuie să fie adevărat pentru că este cuvântul lui Dumnezeu"". Unii creștini afirmă infailibilitatea Bibliei: „Scriptura, în manuscrisele sale originale, nu afirmă nimic contrar faptelor obiective”. Conform unor creștini, doctrina infailibilității Bibliei își are sprijin și
Biblia () [Corola-website/Science/297473_a_298802]
-
de o parte, unii crestini se bazează pe o logică circulară (premisa prin care se încearcă să se demonstreze un fapt având ca dovadă faptul însuși): ""Biblia este cuvântul lui Dumnezeu pentru că așa scrie în Biblie, iar ceea ce scrie în Biblie trebuie să fie adevărat pentru că este cuvântul lui Dumnezeu"". Unii creștini afirmă infailibilitatea Bibliei: „Scriptura, în manuscrisele sale originale, nu afirmă nimic contrar faptelor obiective”. Conform unor creștini, doctrina infailibilității Bibliei își are sprijin și în sursele exterioare Bibliei, cum
Biblia () [Corola-website/Science/297473_a_298802]
-
se încearcă să se demonstreze un fapt având ca dovadă faptul însuși): ""Biblia este cuvântul lui Dumnezeu pentru că așa scrie în Biblie, iar ceea ce scrie în Biblie trebuie să fie adevărat pentru că este cuvântul lui Dumnezeu"". Unii creștini afirmă infailibilitatea Bibliei: „Scriptura, în manuscrisele sale originale, nu afirmă nimic contrar faptelor obiective”. Conform unor creștini, doctrina infailibilității Bibliei își are sprijin și în sursele exterioare Bibliei, cum ar fi scrierile istoricilor romani, care atestă, spre exemplu, existența lui Isus Hristos. Ei privesc
Biblia () [Corola-website/Science/297473_a_298802]
-
pentru că așa scrie în Biblie, iar ceea ce scrie în Biblie trebuie să fie adevărat pentru că este cuvântul lui Dumnezeu"". Unii creștini afirmă infailibilitatea Bibliei: „Scriptura, în manuscrisele sale originale, nu afirmă nimic contrar faptelor obiective”. Conform unor creștini, doctrina infailibilității Bibliei își are sprijin și în sursele exterioare Bibliei, cum ar fi scrierile istoricilor romani, care atestă, spre exemplu, existența lui Isus Hristos. Ei privesc anumite versete din Vechiul Testament drept profeții cu privire la Mesia (identificat de creștini cu Isus Hristos), ceea ce le întărește convingerea
Biblia () [Corola-website/Science/297473_a_298802]
-
în Biblie trebuie să fie adevărat pentru că este cuvântul lui Dumnezeu"". Unii creștini afirmă infailibilitatea Bibliei: „Scriptura, în manuscrisele sale originale, nu afirmă nimic contrar faptelor obiective”. Conform unor creștini, doctrina infailibilității Bibliei își are sprijin și în sursele exterioare Bibliei, cum ar fi scrierile istoricilor romani, care atestă, spre exemplu, existența lui Isus Hristos. Ei privesc anumite versete din Vechiul Testament drept profeții cu privire la Mesia (identificat de creștini cu Isus Hristos), ceea ce le întărește convingerea de infailibilitate a scripturii, considerând împlinirea acestor susțineri
Biblia () [Corola-website/Science/297473_a_298802]
-
era Mesia. Alte coincidențe provin din interpretarea drept proorocii ale unor versete care nu constituie profeții, sau ale unor versete care sunt proorocii, dar nu menționează cuvântul Mesia. Susținătorii literalismului biblic „neagă ideea că infailibilitatea și lipsa de greșeli ale Bibliei ar fi limitate doar la teme spirituale, religioase sau de mântuire și nu în domeniile istoriei sau științelor empirice. Noi negăm că ipotezele științifice despre istoria Pământului pot fi folosite legitim pentru a răsturna învățăturile Scripturii despre crearea lumii și
Biblia () [Corola-website/Science/297473_a_298802]
-
și nu în domeniile istoriei sau științelor empirice. Noi negăm că ipotezele științifice despre istoria Pământului pot fi folosite legitim pentru a răsturna învățăturile Scripturii despre crearea lumii și despre potop.” Semnatarii „Aserțiunii de la Chicago asupra lipsei de greșeli a Bibliei” afirmă că deoarece nu mai există manuscrise originale ale Bibliei, cele care există azi nu pot fi privite drept lipsite de greșeală. În ce privește creștinismul, termenul de bibliolatrie este folosit într-un sens derogatoriu referitor la cei care fie au o
Biblia () [Corola-website/Science/297473_a_298802]
-
că ipotezele științifice despre istoria Pământului pot fi folosite legitim pentru a răsturna învățăturile Scripturii despre crearea lumii și despre potop.” Semnatarii „Aserțiunii de la Chicago asupra lipsei de greșeli a Bibliei” afirmă că deoarece nu mai există manuscrise originale ale Bibliei, cele care există azi nu pot fi privite drept lipsite de greșeală. În ce privește creștinismul, termenul de bibliolatrie este folosit într-un sens derogatoriu referitor la cei care fie au o devoțiune extremă față de Biblie, fie susțin o accepțiune foarte severă
Biblia () [Corola-website/Science/297473_a_298802]
-
nu mai există manuscrise originale ale Bibliei, cele care există azi nu pot fi privite drept lipsite de greșeală. În ce privește creștinismul, termenul de bibliolatrie este folosit într-un sens derogatoriu referitor la cei care fie au o devoțiune extremă față de Biblie, fie susțin o accepțiune foarte severă a doctrinei lipsei de greșeli a Bibliei. Majoritatea creștinilor și a evreilor nu practică literalismul biblic. Un argument adus de credincioși în sprijinul originii supranaturale a Bibliei e ceea ce se consideră a fi coerența
Biblia () [Corola-website/Science/297473_a_298802]
-
fi privite drept lipsite de greșeală. În ce privește creștinismul, termenul de bibliolatrie este folosit într-un sens derogatoriu referitor la cei care fie au o devoțiune extremă față de Biblie, fie susțin o accepțiune foarte severă a doctrinei lipsei de greșeli a Bibliei. Majoritatea creștinilor și a evreilor nu practică literalismul biblic. Un argument adus de credincioși în sprijinul originii supranaturale a Bibliei e ceea ce se consideră a fi coerența ei internă teologică (și factuală), în ciuda numeroșilor autori umani care au contribuit la
Biblia () [Corola-website/Science/297473_a_298802]
-
care fie au o devoțiune extremă față de Biblie, fie susțin o accepțiune foarte severă a doctrinei lipsei de greșeli a Bibliei. Majoritatea creștinilor și a evreilor nu practică literalismul biblic. Un argument adus de credincioși în sprijinul originii supranaturale a Bibliei e ceea ce se consideră a fi coerența ei internă teologică (și factuală), în ciuda numeroșilor autori umani care au contribuit la scrierea ei de-a lungul unei perioade extrem de extinse de timp, în contexte foarte variate. În documentarul History Channel "The
Biblia () [Corola-website/Science/297473_a_298802]
-
se consideră a fi coerența ei internă teologică (și factuală), în ciuda numeroșilor autori umani care au contribuit la scrierea ei de-a lungul unei perioade extrem de extinse de timp, în contexte foarte variate. În documentarul History Channel "The Bible Unearthed" ("Biblia dezgropată") prof. Richard Friedman, prezentat ca autoritate mondială în materie de Biblie ebraică afirmă că ea nu este o carte, ci cărți, o întreagă bibliotecă având între 100 și 150 de autori, scrisă de-a lungul unui mileniu. Tot el
Biblia () [Corola-website/Science/297473_a_298802]
-
autori umani care au contribuit la scrierea ei de-a lungul unei perioade extrem de extinse de timp, în contexte foarte variate. În documentarul History Channel "The Bible Unearthed" ("Biblia dezgropată") prof. Richard Friedman, prezentat ca autoritate mondială în materie de Biblie ebraică afirmă că ea nu este o carte, ci cărți, o întreagă bibliotecă având între 100 și 150 de autori, scrisă de-a lungul unui mileniu. Tot el afirmă că este un miracol că acești autori au reușit să prezinte
Biblia () [Corola-website/Science/297473_a_298802]
-
de autori, scrisă de-a lungul unui mileniu. Tot el afirmă că este un miracol că acești autori au reușit să prezinte un mesaj coerent. Aceste afirmații pot fi testate în mod științific prin studiul transmiterii și coerenței logice a Bibliei. Despre copierea Bibliei: Cât despre coerența internă a Bibliei: <br> Afirmația că Biblia are o inerentă coerență internă conține o oarecare doză de subiectivitate, căci este evident că evreii vorbesc despre propria lor Biblie (textul masoretic) cu interpretarea ei, care
Biblia () [Corola-website/Science/297473_a_298802]
-
de-a lungul unui mileniu. Tot el afirmă că este un miracol că acești autori au reușit să prezinte un mesaj coerent. Aceste afirmații pot fi testate în mod științific prin studiul transmiterii și coerenței logice a Bibliei. Despre copierea Bibliei: Cât despre coerența internă a Bibliei: <br> Afirmația că Biblia are o inerentă coerență internă conține o oarecare doză de subiectivitate, căci este evident că evreii vorbesc despre propria lor Biblie (textul masoretic) cu interpretarea ei, care diferă teologic de
Biblia () [Corola-website/Science/297473_a_298802]
-
el afirmă că este un miracol că acești autori au reușit să prezinte un mesaj coerent. Aceste afirmații pot fi testate în mod științific prin studiul transmiterii și coerenței logice a Bibliei. Despre copierea Bibliei: Cât despre coerența internă a Bibliei: <br> Afirmația că Biblia are o inerentă coerență internă conține o oarecare doză de subiectivitate, căci este evident că evreii vorbesc despre propria lor Biblie (textul masoretic) cu interpretarea ei, care diferă teologic de aceea despre care vorbesc creștinii (adică
Biblia () [Corola-website/Science/297473_a_298802]
-
studiul transmiterii și coerenței logice a Bibliei. Despre copierea Bibliei: Cât despre coerența internă a Bibliei: <br> Afirmația că Biblia are o inerentă coerență internă conține o oarecare doză de subiectivitate, căci este evident că evreii vorbesc despre propria lor Biblie (textul masoretic) cu interpretarea ei, care diferă teologic de aceea despre care vorbesc creștinii (adică Biblia creștină, Vechiul Testament ce provine în unele traduceri ale Bibliei dintr-un document diferit de cel masoretic și care a primit o interpretare teologică diferită
Biblia () [Corola-website/Science/297473_a_298802]
-
br> Afirmația că Biblia are o inerentă coerență internă conține o oarecare doză de subiectivitate, căci este evident că evreii vorbesc despre propria lor Biblie (textul masoretic) cu interpretarea ei, care diferă teologic de aceea despre care vorbesc creștinii (adică Biblia creștină, Vechiul Testament ce provine în unele traduceri ale Bibliei dintr-un document diferit de cel masoretic și care a primit o interpretare teologică diferită, de exemplu interpretarea diverșilor profeți în chestiunea lui Mesia). <br> Azi teologii acceptă însă că în
Biblia () [Corola-website/Science/297473_a_298802]
-
conține o oarecare doză de subiectivitate, căci este evident că evreii vorbesc despre propria lor Biblie (textul masoretic) cu interpretarea ei, care diferă teologic de aceea despre care vorbesc creștinii (adică Biblia creștină, Vechiul Testament ce provine în unele traduceri ale Bibliei dintr-un document diferit de cel masoretic și care a primit o interpretare teologică diferită, de exemplu interpretarea diverșilor profeți în chestiunea lui Mesia). <br> Azi teologii acceptă însă că în decursul timpului nu numai redactorii inițiali au pus text
Biblia () [Corola-website/Science/297473_a_298802]
-
un document diferit de cel masoretic și care a primit o interpretare teologică diferită, de exemplu interpretarea diverșilor profeți în chestiunea lui Mesia). <br> Azi teologii acceptă însă că în decursul timpului nu numai redactorii inițiali au pus text în Biblie, "ci și scribii", anume cei care au recopiat textul de la o generație la alta și uneori au făcut-o încă fără s-o menționeze. Apare astfel întrebarea dacă "și ei au fost inspirați de Dumnezeu", sau "mai inspirați de Dumnezeu
Biblia () [Corola-website/Science/297473_a_298802]
-
fără s-o menționeze. Apare astfel întrebarea dacă "și ei au fost inspirați de Dumnezeu", sau "mai inspirați de Dumnezeu decât redactorii inițiali", mai ales că motivația unor astfel de corecturi e evidentă, și anume atenuarea antropomorfismelor (ex.: ; ; ). Credința că Biblia constituie „cuvântul revelat al lui Dumnezeu” nu ține cont de faptul că textul sacru iudaic se bazează pe falsuri istorice, cum este de exemplu concepția că sistemul de vocalizare este străvechi. Iată cum exprimă această idee Edmond Jacob:
Biblia () [Corola-website/Science/297473_a_298802]
-
semitic, al familiei limbilor afro-asiatice (hamito-semitice). Etapele limbii ebraice vechi repetă dezvoltarea limbii scrise și coincide cu apariția textelor clasice. La origine a fost probabil un dialect canaanit, înrudit cu limba feniciană și aflat în uzul triburilor israelite antice. În Biblie apare sub numele de „limba din Canaan” sau din Iudeea ("yehudit" = iudeu). Se disting următoarele etape ale limbii ebraice clasice: antică prezintă două perioade distincte de evoluare: ebraica biblică și ebraica din "Mișna". În timpul Imperiului Bizantin timpuriu (secolul al IV
Limba ebraică () [Corola-website/Science/297509_a_298838]
-
limbă de predare. Pentru a realiza acest proiect Ben-Yehuda a scris o serie de manuale școlare. Numai după cea de-a doua "Alia" (val de reîntoarcere a evreilor în Israel) se poate constata o mișcare organizată de modernizare a limbii. Biblia ebraică (תנ"ך, "Tanah") este scrisă în limba clasică ebraică din perioada exilului babilonian în secolul al VI-lea î. Hr. De aceea evreii au numit ebraica în decursul veacurilor „limbă sacră” (לשון הקודש, "Lashon Hakodesh"). După căderea Ierusalimului în anul
Limba ebraică () [Corola-website/Science/297509_a_298838]
-
al VI-lea î. Hr. De aceea evreii au numit ebraica în decursul veacurilor „limbă sacră” (לשון הקודש, "Lashon Hakodesh"). După căderea Ierusalimului în anul 70 și începutul diasporei evreiești, ebraica a devenit o limbă literară, folosită în rugăciune și studiul Bibliei. A fost reînviată în secolele al XIX-lea și al XX-lea, pentru a înlocui dialectele iudeo-arabe, iudeo-arameice, iudeo-buhare, limba ladino și limba idiș ca limbă națională a evreilor. Începând cu anul 1921 limba ebraică a devenit limbă oficială în
Limba ebraică () [Corola-website/Science/297509_a_298838]
-
se stabilește definitiv la Geneva, unde este numit profesor de teologie. A trăit aici aproape jumătate din viață. Principala operă a lui Calvin în istoria literaturii Reformei: Alte scrieri: Calvin a publicat, între altele, și diverse volume de comentarii ale Bibliei. Calvin nu recunoaște decât două sacramente ("Taine"): Botezul și Comuniunea (Împărtășania). Respinge dogma prezenței reale a "trupului și sângelui Domnului" în împărtășanie, invocarea sfinților, instituția episcopatului, etc. Predicatorii sunt aleși de către credincioși și fiecare din bisericile calviniste este condusă spiritual
Jean Calvin () [Corola-website/Science/297534_a_298863]