9,745 matches
-
ca, astfel, vor muri caprele tuturor vecinilor. Cu o scrâșnire din masele, să spunem că asistăm, azi, la crăparea tuturor caprelor, si ca putem, ca emblemă actuala, să anunțăm părăstasul - mai elegant spus "recviemul" - caprei tuturor vecinilor vecinului. Într-o colectivitate de "vecini" (un "Stat"), functioneaza iremediabil relații de sistem (între alții, structuraliștii din Lingvistică ziceau că "tout se tient"). Lângă fiecare este un "vecin": moartea caprei aceluia se înlănțuie cu moartea tuturor celorlalte, adică, ale celorlalți "vecini". Nu a mai
Recviem pentru capra vecinului by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/14763_a_16088]
-
în timp între primul volum și cel deal doilea, este spus în felul specific al lui Preda, cu binecunoscutul amestec de ironie, umor, invectivă, meditație: Prin reductibilitate, "văgăuna” este a satului Siliștea Gumești; asupra acestuia se așterne istoria pentru care "colectivitatea”, deprinsă să trăiască într-un alt timp decât cel istoric, nu optează, ci se lasă cotropită, nu pentru că nu are voință, ci pentru că nu mai are forța vitală necesară. Romanele par, astfel, o dezvoltare (născută dintr-o exacerbare afectivă a
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Mihaela Butnaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1382]
-
doar un aspect aldezbaterii. În sfera privată, indivizii se confruntă cu inegalități, discriminări de gen, legitimate și transmise via cultură. Prin ignorarea rolului crucial al familiei, prin lipsa de chestionare a discriminărilor din interior, nu individul este cel protejat, ci colectivitatea (comunitatea, familia), în care drepturile individuale (se pare) nu mai au nici o justificare. Familia este un spațiu în care socializarea determină dependența și inferiorizarea femeilor 1. „Modul de viață” caracteristic familiei nu este unic, însă felul în care sunt repartizate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1990_a_3315]
-
de tip enciclopedic. Prin intermediul „complexului bibliologic”, elitele din lumea românească, fascinate de modelul lui Homo Novus, sunt preocupate de comunicarea continuă cu lumea, de cunoașterea reciprocă, de studii istorice și filologice cu finalitate educativă: regăsirea sinelui, redeșteptarea minților unei întregi colectivități, cultivarea gustului pentru cunoaștere prin lectură, crearea unei atmosfere de studiu și educație austeră, cu implicații în formarea de caractere, adaptarea din mers la ritmurile înnoitoare ale timpului. Urmând exemplul Apusului, se naște acum și la noi un tip uman
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Vasile I. Schipor () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93273]
-
Evacuarea prin transport constă în colectarea acestor ape stocate în bazine etanșe (fose septice și apoi prin utilaje speciale - vidanje) și transportate la stații de epurare. Această modalitate nu respectă normele de igienă și se aplică pentru situații limită (mici colectivități). Totalitatea apelor colectate de rețeaua de canalizare se numesc ape de canalizare, iar transportul lor se face în aval de teritoriul canalizat fiind vărsate într-un curs de apă natural numit receptor (emisar), după o prealabilă tratare. Această operație se
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
respectă limitele sau i le restrânge, deoarece viața privată nu se definește decât în raport cu viața publică. Pentru regimul comunist „apărarea societății” - adică a domeniului public al vieții umane - a fost singura preocupare, chiar dacă acest lucru a însemnat anularea individualității în favoarea colectivității, confiscarea vieții private în general și a celei de familie în particular. În anul 1957, România a adoptat o legislație liberă în privința avorturilor: legalizarea avortului - singura metodă de planificare familială în lipsa altor metode de contracepție. În 1966, deoarece rata natalității
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
precum este contaminarea pe cale sexuală, sunt mai greu controlabile și atenuabile. Revenind asupra atitudinii față de persoanele seropozitive, trebuie spus că suportul, solidaritatea și toleranța sunt întotdeauna preferabile atitudinii de respingere, nu doar pentru persoanele infectate, ci și pentru societate și colectivitățile și comunitățile care o compun. Tendința de a culpabiliza - direct sau prin atitudini și comportamente de respingere sau evitare - conduce la introvertirea maximă a seropozitivilor și la acumularea de revoltă și dorință de revanșă, prin acte de infectare voluntară a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
este evident dependentă de procesele sociale ce nu intră în relațiile normative. Limba este, de asemenea, un mediu al dominației și puterii sociale”. Ea nu este un apendice al omului și nici o convenție a grupurilor sociale, limba este însăși oxigenul colectivităților umane. „Dacă admitem că, într-o interacțiune, orice comportament are valoarea unui mesaj, cu alte cuvinte este o comunicare, rezultă că nu poți să nu comunici, indiferent că vrei sau nu”. Chiar dacă nu am vrea să ținem seama de ce au
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
reciprocității a fost admirabil analizat de Max Weber și evidențiat prin ceea ce el a numit „orientarea reciprocă a unuia după altul”. f. A fi apreciați, acceptați, căutați etc. Nimic nu este mai frustrant, se pare, decât sentimentul neacceptării într-o colectivitate dorită. Suntem, fiecare dintre noi la un moment dat, un fel de Cain izgonit, care fuge de oameni fiindcă nu i-a plăcut să trăiască asemeni fraților lui, dar nici nu poate să existe singur. Se teme de oameni, dar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
astfel), iar mai târziu, ca să fie observați, să fie băgați în seamă sau chiar să se răzbune pentru că ar fi fost disprețuiți și neînțeleși, încalcă regulile sociale. „Presiunea pentru acceptarea schimbării sau pentru conformitate”, exercitată de un grup sau o colectivitate, cerând „armonie”, „echilibru” etc. tuturor membrilor săi, se poate solda uneori cu o „unitate de comportament”. Dorința de a inova cu orice preț însă, abordând fenomenul abrupt, poate trezi suspiciune, coeziune dobândită în scopul de a „rezista”. Fie că își
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
de violență în familie. 4. Principiul responsabilizării. Societatea modernă are nevoie nu numai de persoane capabile, active și înalt motivate, dar și responsabile față de sine, familie, prieteni, colegi, vecini, comunitate. Aceasta presupune responsabilizarea fiecăruia pentru problemele celorlalți, complementar cu responsabilizarea colectivității față de problemele și dificultățile cu care membrii săi se confruntă. Este vitală atât responsabilizarea agresorului pentru actele de violență comise, cât și a instituțiilor abilitate să intervină în rezolvarea cazurilor de violență în familie. 5. Principiul participării. Promovarea participării și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
concepția despre rolul statului în furnizarea de servicii publice este în continuă dezvoltare, principiile de acordare a acestora au un caracter comun pentru toate guvernele: echitatea, egalitatea, democrația. Prin alocarea echitabilă a serviciilor publice se înțelege că toți membrii unei colectivități au același drept de a beneficia de serviciul respectiv. Egalitatea se manifestă prin oferirea unui serviciu de o calitate și frecvență egale pentru toți membrii colectivității. Guvernele trebuie să ia în calcul faptul că serviciile și bunurile publice trebuie prestate
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
egalitatea, democrația. Prin alocarea echitabilă a serviciilor publice se înțelege că toți membrii unei colectivități au același drept de a beneficia de serviciul respectiv. Egalitatea se manifestă prin oferirea unui serviciu de o calitate și frecvență egale pentru toți membrii colectivității. Guvernele trebuie să ia în calcul faptul că serviciile și bunurile publice trebuie prestate în așa manieră încât nici o persoană să nu fie exclusă de la consumul acestora, ceea ce va solicita instituției prestatoare de servicii să direcționeze intervenția în funcție de diversitatea nevoilor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
o parte, ea produce într-un mod nesatisfăcător bunurile și serviciile de interes public, având o capacitate limitată de control. Pe de altă parte, economia de piață produce din punct de vedere structural o distribuție inegală, astfel încât un segment al colectivității este cronic deprivat de resursele necesare. În acest caz, intervenția instituțiilor publice trebuie orientată și direcționată în funcție de diversitatea nevoilor și în dependență de necesitățile comunitare, centrând efortul pe identificarea și explorarea resurselor proprii ale fiecărei comunități în producerea bunăstării colective
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
și locală deleagă un șir de responsabilități specifice privind gestiunea serviciilor sociale către instituții nonguvernamentale, realizând diverse tipuri de contracte, pornind de la subsidii și granturi până la privatizarea unor servicii. Această strategie dezvoltă conceptul de împuternicire locală, care încredințează responsabilități sporite colectivității locale, delegându-se autoritatea și slăbind centralismul administrativ. Astfel, se încearcă o descentralizare a serviciilor, adică statul este pus în situația în care trebuie să se retragă din funcția sa de principal furnizor de bunăstare, asumându-și rolul de coordonare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
reconceptualizarea problemei și a soluțiilor propuse. Deci, prin politicile publice, statul trebuie să asigure respectarea interesului public prin care este atins obiectivul principal al unei administrații publice: satisfacerea la un nivel calitativ înalt a intereselor și nevoilor comunităților în beneficiul colectivităților respective, iar acest deziderat poate fi atins prin stimularea participării sociale. Conceptele de cetățean și de participare socială în contextul producerii bunăstării colective Participarea socială creează un cadru de discuții nu doar asupra necesității creșterii eficienței, eficacității și flexibilității administrației
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
deosebit de relevantă în momentul în care se dorește dezvoltarea diverselor forme de parteneriat. Gestionarea afacerilor publice în scopul asigurării interesului public de către instituții solicită o guvernare eficientă, coerentă și dreaptă. Prin interese publice cu caracter general, adresate tuturor cetățenilor, întregii colectivități, sau prin interese publice speciale adresate unei anumite localități, vom înțelege interesele indivizibile ale unei comunități pentru satisfacerea cărora sunt furnizate bunuri publice. De foarte multe ori însă, din cauza mecanismelor ineficiente de identificare și gestiune a problemelor comunităților, majoritatea autorităților
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
multe probleme în implementarea unei decizii; mai mulți oameni angajați, cu motivații mai diverse; preocupare sporită față de compensarea eșecurilor pieței. Dat fiind faptul că are în vedere asigurarea interesului public, o instituție publică necesită un minim nivel de sprijin al colectivității, mult mai ridicat decât cel din sectorul privat. Organizațiile birocratice rareori realizează obiectivele propuse pentru că nu le cuantifică prin indicatori la nivel de rezultate. O altă tipologie, mult mai cuprinzătoare, pune în evidență modul diferit de control și monitorizare a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
sărăcie prin intervenția mecanismelor de protecție reprezintă unul dintre indicatorii cei mai puternici ai eficacității unui nivel de bunăstare colectivă. 5. Asigurarea posibilității ca fiecare persoană aflată în dificultate să-și poată depăși situația respectivă, reînscriindu-se în viața normală a colectivității după o perioadă limitată de sprijin. 6. Costurile excesiv de ridicate ale funcționării sistemului în raport cu rezultatele sunt indicii clare de ineficiență. Din acest motiv, mai ales în legătură cu evidențierea ineficienței unor servicii publice în ultimele decenii, a crescut interesul pentru determinarea eficienței
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
crescut interesul pentru determinarea eficienței sistemului de bunăstare colectivă, determinat ca raport dintre eficacitatea sa și costul realizării. În literatura dedicată eficienței sociale sunt utilizați următorii termeni: eficiență, eficacitate, cost, beneficiu, cost/beneficii. Costurile reprezintă resursele financiare cheltuite de o colectivitate pentru diferite programe sociale. De regulă, sunt luate în considerare doar costurile directe, cantitatea de resurse financiare utilizate de către sistemul respectiv. Pe lângă acestea, există însă și costuri indirecte ale diferitelor programe. Aceste costuri reprezintă de regulă consecințe negative ale unei
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
sunt luate în considerare doar costurile directe, cantitatea de resurse financiare utilizate de către sistemul respectiv. Pe lângă acestea, există însă și costuri indirecte ale diferitelor programe. Aceste costuri reprezintă de regulă consecințe negative ale unei politici sociale pentru a căror redresare colectivitatea sau segmente ale ei vor trebui să plătească (sau să le suporte, pur și simplu, ca efecte negative) într-un fel sau altul, în prezent sau în viitor. Eficacitatea reprezintă rezultatele unei politici sociale, gradul de realizare a obiectivului propus
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
și resursele total consumate. Diferența dintre cele două provine din resursele cheltuite nu pentru realizarea directă a obiectivului propus, ci pentru funcționarea instrumentului (instituției) care urmează a realiza respectivul obiectiv. Cheltuielile pentru prestarea serviciilor publice sunt, în principal, suportate de colectivitatea care a instituit și a organizat acest serviciu. Ele pot fi acoperite parțial sau integral din veniturile provenite din funcționarea serviciilor sau cu concursul instituțiilor private, și vor fi sub controlul colectivității care l-a creat. Creșterea eficienței serviciilor publice
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
prestarea serviciilor publice sunt, în principal, suportate de colectivitatea care a instituit și a organizat acest serviciu. Ele pot fi acoperite parțial sau integral din veniturile provenite din funcționarea serviciilor sau cu concursul instituțiilor private, și vor fi sub controlul colectivității care l-a creat. Creșterea eficienței serviciilor publice poate fi atinsă fie prin îmbunătățiri ale managementului organizațional (elaborării de standarde de performanță explicită, de control crescut asupra rezultatelor directe ale organizației, de disciplinare a utilizării resurselor), fie prin schimbarea relațiilor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
existente în sectorul privat; mărimea, durata și intensitatea constrângerilor bugetare. Indiferent de forma parteneriatului, entitatea publică va deține întotdeauna responsabilitatea fixării regulilor și garantării respectării acestora. Deci, cooperarea în cadrul parteneriatelor are două dimensiuni: dimensiunea politică, în care sunt articulate scopurile colectivității, și dimensiunea operațională, în care se dă curs acestor scopuri. Scopul parteneriatului public-privat este de a lega aceste dimensiuni astfel încât participanții să contribuie la beneficiul colectivității, promovându-și, în același timp, propriile interese individuale sau organizaționale. Din această perspectivă, punctul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
Deci, cooperarea în cadrul parteneriatelor are două dimensiuni: dimensiunea politică, în care sunt articulate scopurile colectivității, și dimensiunea operațională, în care se dă curs acestor scopuri. Scopul parteneriatului public-privat este de a lega aceste dimensiuni astfel încât participanții să contribuie la beneficiul colectivității, promovându-și, în același timp, propriile interese individuale sau organizaționale. Din această perspectivă, punctul de pornire al unui PPP va fi determinarea oportunităților unei astfel de colaborări. În procesul de analiză a potențialului parteneriat public-privat, variabila cea mai importantă se
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]