10,875 matches
-
cinstirea pe care o avem astăzi prin nații. Proiectarea lecției asigură rigoarea activității didactice, dar și eficiența activității de predare-Învățare. Dacă sunt alternate secvențele scurte bazate pe expunere cu strategii active cum ar fi dialogul retoric, analogia, studiul de caz, conversația, problematizarea, demonstrațiile figurative și jocul, atunci conținuturile istorice sunt receptate cu plăcere, elevul devenind participant activ la propria-i instruire. Dintre multiplele metode folosite În predarea-Învățarea istoriei, propun utilizarea brainstormingului și a jocului didactic, având În vedere ca aproape toate
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Maria Toma, Elena Dabija () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93543]
-
b) Însușirile romanilor; c) ocupațiile dacilor/ romanilor; folosindu-se de cunoștințele Însușite la limba română și În clasele anterioare („Poporul român”, „Semenele lui Sarmis”, „Deșteaptă-te române!”). 3. După o secvență de expunere urmată de lucrul cu harta și de conversație se pot adresa Întrebări/ sarcini problema: a) Ce s-ar fi Întâmplat dacă și romanii s-ar fi ocupat tot cu cultivarea pământului și creșterea animalelor? b) Ce importanță a avut Dunărea pentru daci/ poporul roman? 4. În rezolvarea rebusului-joc
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Maria Toma, Elena Dabija () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93543]
-
și oferă posibilitatea de a cunoaște subiecții nu numai din punctul de vedere pe care ni-1 propunem să-1 observăm ci putem descoperi și alte aspecte, laturi ale subiecților pe care nu le cunoșteam până atunci. b) Convorbirea este o conversație între două sau mai multe persoane, desfășurată după anumite reguli metodologice, prin care se urmărește obținerea unei informații cu privire la o persoană, în legătură cu o temă fixată anterior. Pentru ca o convorbire să se ridice la rangul de metodă științifică, ea trebuie să
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
în vederea obținerii unor date valide cu privire la o persoană. Putem organiza o convorbire liberă în care întrebările sunt dinainte formulate. Alteori, putem apela la convorbiri standardizate, atunci când întrebările sunt în întregime formulate anterior și nu avem voie să le modificăm în timpul conversației. Această metodă a fost aplicată în două cazuri: - Pentru evidențierea diferențelor existente între copiii care au frecventat și cei care nu au frecventat grădinița, în ceea ce privește comportamentul față de colegi și față de învățător; - Pentru a afla datele obținute de persoanele în grija
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
mică așa cum sunt cele din „Povestiri istorice” de Dumitru Almaș. Activitatea interdisciplinară poate avea, de exemplu, fixată tema „Înaintașii noștri au fost neînvinși” și se va desfășura pe o durată de câteva săptămâni. Ca metode și strategii se folosesc: observarea, conversația, explicația, dramatizarea, jocul de rol, activitatea independentă și pe echipe și unele metode interactive („Știu - Vreau să știu - Am Învățat”, „Ciorchinele”, „Turul galeriei”). În perioada fixată pentru desfășurarea temei elevii vor realiza individual sau pe echipe compuneri, eseuri, versuri, scenarii
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Miron Petru, Miron Doina () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93550]
-
dorinței de cunoaștere a valorilor naționale, dar și universale. Democratismul și umanismul, principii caracteristice ale școlii inovative, au dus la apariția diverselor forme de organizare și a noilor tehnologii ale procesului instructiveducativ. Fără a nega metodele de Însușire tradițională (expunerea, conversația, demonstrația, modelarea) În prin plan apar metodele active, productive, formative. Acestea valorifică procesele de cunoaștere, Înțelegerea și receptarea valorilor istoriei. Metodele activ participative presupun inversarea raportului ce trebuie „Învățat” - „cum trebuie Învățat”. Prin intermediul acestuia elevul este pus În ipoteza de
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Surdu Janeta, Surdu Mircea () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93540]
-
vizionează” produsele. Își notează Întrebările și comentariile („turul galeriei”). 7. Raportul fiecărei grupe Își prezintă produsul. Elevii din celelalte grupe pun Întrebări, fac judecăți de valoare. 8. Fiecare grupă Își reexaminează propriile produse În comparație cu celelalte. 9. Utilizând diferite tehnici de conversație, Învățătorul fixează noile cunoștințe, descoperite de elevi. 10. În final, li se cere elevilor să scrie un eseu de 10 minute, În care să prezinte ce au Învățat despre tema discutată. Eseul a fost anunțat la Începutul activității și va
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Surdu Janeta, Surdu Mircea () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93540]
-
la cele tradiționale ci o diminuare a celor cu caracter expozitiv. Formalismul, verbalismul acestor metode pate fi diminuat dacă elevii vor fi solicitați pe parcursul lecției să argumenteze, compare, clasifice, ordoneze evenimentele istorice. În cadrul orelor de istorie metodele predominante sunt: explicația, conversația, demonstrația, problematizarea, Învățarea prin descoperire, modelarea. În ultima vreme se utilizează din ce În ce mai mult metode din gândirea critică ce activizează, mobilizează și implică efectiv elevul În procesul de predare- Învățare. O altă modalitate de dinamizare a lecției este utilizarea calculatorului, retroproiectorului
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Simina Grigoruţă, Elena Semen () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93547]
-
moderne cu cele tradiționale a fost realizată in cadrul unei lecții de istorie la clasa a IV-a, cu tema „România În anii celui de-al doilea război mondial” susținută la Cercul pedagogic al Învățătorilor. Dintre metodele folosite putem enumera: conversația, explicația, problematizarea, exercițiul, munca independentă, ciorchinele, recenzia prin rotație, banda timpului, cubul. De un real folos În reușita acestei lecții au fost videoproiectorul și calculatorul. Activitatea s-a desfășurat frontal, individual și pe grupe. Exemplificăm câteva dintre metodele folosite: Brainstorming
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Simina Grigoruţă, Elena Semen () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93547]
-
care reglementează acțiunea jocului, există și altele care privesc comportarea copiilor, ordinea în care trebuie să intre în joc. În mod curent, desfășurarea jocului cuprinde următoarele momente: - Introducerea în joc și intuirea materialului, în desfășurarea cărora metodele predominant folosite sunt conversația și povestirea; - Anunțarea jocului; - Explicarea și demonstrarea jocului, fixarea regulilor ce urmează a fi respectate în desfășurarea acestuia; - Executarea jocului de către copii, complicarea jocului, în care metoda exercițiului are pondere deosebită; - Încheierea jocului. Astfel, după predarea fiecărui număr, se desfășoară
Activit??i didactice desf??urate in gr?dini?? ?n scopul ?nsu?irii no?iunii de num?r natural by Gu?u Mihaela. Pasat Ionel-Marius () [Corola-publishinghouse/Science/83651_a_84976]
-
dimensiuni - grupa pregătitoare. La masa educatoarei va fi același material puțin mai mare pentru a fi văzut cu ușurință de copii. Pentru realizarea acestui obiectiv - ordonarea după lungime în șir crescător și descrescător - vor fi folosite o serie de metode: conversația, explicația, demonstrația, exercițiul. Astfel, la începutul activității, în momentul intuirii materialului didactic primit de copii, se va purta cu ei o scurtă convorbire: - Ce ați primit în coșulețe ? - Toate pangicile sunt la fel de lungi ? Copiii intuiesc materialul, îl compară și îl
Activit??i didactice desf??urate in gr?dini?? ?n scopul ?nsu?irii no?iunii de num?r natural by Gu?u Mihaela. Pasat Ionel-Marius () [Corola-publishinghouse/Science/83651_a_84976]
-
la antecedenți/subsecvenți din discurs sau la entități ușor accesibile deictic în situația de comunicare; fenomenul se întâlnește în vorbirea persoanelor cu diverse grade de instrucție și de vârste diferite. Anaforicitatea/deicticitatea difuză a pronumelor este o particularitate culturală în conversația spontană, determinată de gradul ridicat de dependență contextuală a semnificației 6. Astfel, pronumele personale de persoana a III-a evocă adesea entități prezente implicit în istoria conversațională a interlocutorilor, dar nenumite în discurs; trimit anaforic la unități plasate la distanță
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
aceea, accesibilitatea discursivă a demonstrativelor este condiționată de o cantitate mai mare de informație partajată situațional sau prin istoria conversațională comună a interlocutorilor. În ciuda acestor constrângeri discursive, analiza cantitativă de corpus a pus în evidență frecvența ridicată a demonstrativelor în conversație (pentru o statistică a ocurențelor demonstrativului vezi Nicula, în acest volum, p.), iar analiza calitativă pe care am realizat-o a relevat anaforicitatea/deicticitatea difuză a demonstrativului care contractează relații la distanță cu antecedentul sau evocă, prin aceeași formă, doi
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
scrise, tind să pătrundă în limba vorbită, fiind folosite de vorbitori cu diferite grade de instrucție și în diverse contexte de comunicare, mai mult sau mai puțin formale (Mihaela Rădulescu într-o emisiune de televiziune, o asistentă medicală într-o conversație privată cu o colegă de serviciu, respectiv un parlamentar la o conferință de presă): A: [a: nu. trebuie să vă spun ceva. despre pipo inzaghi se spune↓ într-un sondaj făcut printre femeile din italia↓ este ă: cel care seamănă
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
interlocutor și pentru observatorii externi. 4.2. Opoziția dintre formele din seria demonstrativelor etimologic compuse cu ecce și a celor simple Dacă lucrările normative califică termenii acesta, acela ca livrești, iar termenii ăsta, ăla peiorativi (Avram 1986: 176), selecția, în conversația spontană, a adjectivelor demonstrative din seria aceasta, aceea - antepuse sau postpuse nominalului - sau a adjectivelor demonstrative din seria asta, aia - obligatoriu postpuse instituie opoziția formal/informal. Analiza cantitativă (preferințele uzului pentru elemente dintr-o serie sau alta) și calitativă (contextele
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
cu sistemul politeții și selecția formelor așteptate într-o situație de comunicare dată reprezintă uzul nonmarcat. În schimb, procesul negocierii politeții și devierile de la uzul standard produc efecte discursive. În limba actuală se remarcă două tendințe contrarii, care opun net conversația colocvială discuțiilor formale. În conversație, colocvialitatea tinde să relaxeze regulile adresării politicoase, în timp ce, în discuțiile formale, sistemul ierarhic întărește uzul pronumelor de politețe. Pe lângă selecția propriu-zisă a formelor, gradul de deferență poate fi negociat și prin alte procedee lexico-gramaticale. În
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
formelor așteptate într-o situație de comunicare dată reprezintă uzul nonmarcat. În schimb, procesul negocierii politeții și devierile de la uzul standard produc efecte discursive. În limba actuală se remarcă două tendințe contrarii, care opun net conversația colocvială discuțiilor formale. În conversație, colocvialitatea tinde să relaxeze regulile adresării politicoase, în timp ce, în discuțiile formale, sistemul ierarhic întărește uzul pronumelor de politețe. Pe lângă selecția propriu-zisă a formelor, gradul de deferență poate fi negociat și prin alte procedee lexico-gramaticale. În conversația informală, focalizarea deferenței și
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
colocvială discuțiilor formale. În conversație, colocvialitatea tinde să relaxeze regulile adresării politicoase, în timp ce, în discuțiile formale, sistemul ierarhic întărește uzul pronumelor de politețe. Pe lângă selecția propriu-zisă a formelor, gradul de deferență poate fi negociat și prin alte procedee lexico-gramaticale. În conversația informală, focalizarea deferenței și readucerea în actualitate a relației discursive dintre interlocutori se face prin însoțirea formei de persoana a II-a plural a verbului prin pronumele de politețe și prin repetarea pronumelui personal: A: da. deci dumneavoastră NU aveți
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
o problemă/asta e o problemă); relativul compus ceea ce (cu distribuție limitată) și relativul simplu ce (a spus ceea ce a crezut de cuviință/a spus ce a crezut de cuviință). Acești termeni, considerați pedanți în lucrările normative), sunt folosiți în conversație de vorbitori cu intenția de a marca prin limbaj granițe discursive în relația cu interlocutorii. 5. CONVERTIREA TRĂSĂTURII INERENTE [+ INDEFINIT] A PRONUMELOR ȘI A ADJECTIVELOR PRONOMINALE NEHOTĂRÂTE ÎN EXPRESII DISCURSIVE ALE VAGULUI, IMPRECIZIEI, APROXIMĂRII În utilizările de bază, nehotărâtele și
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
ți rezervă viața>. B: păi e bine↓ da-n situația cînd io știu că dacă-l mai fac p-al doilea OCHI↓ risc de-a# orBI↑ mai degrabă-l accept pe unul↓ măcar să (xxx) de mîncare (xxx) # # # ((zgomotul trenului face conversația să se întrerupă)) A: di mîncari oricum n-o să vă dea↓ <L că acum copii de astăzi sînt foarte moderni>. ă:h [să-i cr- B: [păi nu i-am învățat NOI moderni? A: să crești (doi) copii ca să nu
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
de impresii pe care o oferă copilului, aceste mici povestioare, constituie o bază importantă pentru formarea unor reprezentări despre obiectele lumii reale. Le educă capacitatea de a cunoaște unele fenomene, de a le relata și chiar de a susține o conversație despre ele. Și le putem desfășura atât în cadrul jocurilor și activităților alese cât și în activitățile comune și sunt foarte prețioase pentru copii în cunoașterea mediului înconjurător. Sper ca această ințiativă să vină în sprijinul educatoarelor în activitățile desfășurate cu
Povestiri despre anotimpuri by Papuc Elena, Drăgusanu Atena () [Corola-publishinghouse/Science/91583_a_92978]
-
interviu colectiv - întrebări sunt adresate nu la o anumită persoană, ci pentru toți participanții. Cine trebuie interogat? În cazul unei evaluări a securității alimentare, se recomandă interogarea de subiecți diferiți, din locuri diferite, de fiecare dată oferind o orientare diferită conversației. Cele trei opțiuni principale sunt următoarele: * Interviu cu grupuri la nivel de comunitate (grupuri de discuție/focus-grup). * Interviu la nivel de gospodării. * Interviu cu indivizi (informatorii cheie). Întrebările în cadrul interviului: Simple Clare Scurte Să nu fie critice și să nu
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
cea elegantă, nu de alta, dar se făcuse cald și nu mă atrăgea ideea să mă strecor prin talmeș-balmeșul dintre tarabe, să spun la fiecare două minute no, grazie 16, si, prego 17 și să încerc să scap de făcut conversație cu negustorii ambulanți. Pe aici, dacă faci greșeala să treci de la buongiorno 18 la formularea unei propoziții, iar dacă această propoziție începe cu potrebbe dirmi 19..., ești pierdut. Nu numai că o să ajungi să povestești ce cauți prin locurile astea
Portocalele roșii de Sicilia by Rodica Dinulescu () [Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
să se facă utili, încât nu mai scapi așa ușor. În câteva minute ești în posesia unor zeci de amănunte topografice, a mai multor variante de cum să ajungi la piața cutare, precum și a CV-ului lui Berlusconi, vecin în aceeași conversație, întâmplător sau nu, cu un chestionar în toată regula cu privire la Dracula. Și n-am greșit luând-o pe acolo pentru că am ajuns, pe neașteptate, în niște străduțe strâmte, vesele și colorate, cu vitrine cu cercei în modele neobișnuite și altele
Portocalele roșii de Sicilia by Rodica Dinulescu () [Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
la modă tot prin acei ani, ridica de fiecare dată semne de întrebare celor care o vedeau și nimeni nu mă recunoștea în ea. Într-o zi, pe drumul către Le capannine, una din plajele Cataniei, o nemțoaică dornică de conversații, după ce s-a apucat să-și povestească îndeletnicirile, de angajat conștiincios la Lufthansa, trecând, mai apoi la viața de familie, s-a oprit brusc de la descrierea prânzului cu care tocmai o încântase bunica ei din Sicilia, și m-a întrebat
Portocalele roșii de Sicilia by Rodica Dinulescu () [Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]