11,041 matches
-
În aceeași perioadă mai conduce „Expres Magazin”, „Dosarele istoriei” (publicație lunară înființată de el și al cărei director este din 1996), „Supermagazin” și „Paranormal”. În februarie 1997 se retrage spectaculos din presă, demisionând din toate funcțiile. Revine ca editorialist la cotidianul „Național” (iunie 1997) și apoi ca director al „Cotidianului” (1998-1999). A mai fost director la „Azi” (2000) și editorialist la „Curentul” (2001). Din momentul în care a hotărât că nu poate învinge decât eliberându-se de complexe, C. și-a
CRISTOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286513_a_287842]
-
publicație lunară înființată de el și al cărei director este din 1996), „Supermagazin” și „Paranormal”. În februarie 1997 se retrage spectaculos din presă, demisionând din toate funcțiile. Revine ca editorialist la cotidianul „Național” (iunie 1997) și apoi ca director al „Cotidianului” (1998-1999). A mai fost director la „Azi” (2000) și editorialist la „Curentul” (2001). Din momentul în care a hotărât că nu poate învinge decât eliberându-se de complexe, C. și-a folosit inteligența pentru a scrie limpede, șocant, de pe poziția
CRISTOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286513_a_287842]
-
se afirmă ca un original și nu o dată tăios comentator al scrisului unor contemporani, poeți (De la tradiționalism la postmodernism), prozatori (De la realismul social la „ingineria textuală”) și critici (Spiritul sintezei). SCRIERI: Astru natal, București, 1976; Țintă vie, București, 1979; Tablou cotidian, București, 1983; Conturul speranței, București, 1987; Porțile verii, București, 1989; Partea și întregul, București, 1999; Alter ego, Târgoviște, 2001; Ediții: Eugen Jebeleanu, Poezii, pref. edit., București, 1990. Repere bibliografice: Cornel Regman, Starea debuturilor, VR, 1977, 2; Ulici, Prima verba, II
CRISTEA-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286503_a_287832]
-
publicație apărută la București de trei ori pe săptămână între 17 august și 17 noiembrie, apoi zilnic între 19 noiembrie și 31 decembrie 1918. Prim redactor: D. Karnabatt; fondator: Caion (menționat între 19 noiembrie și 2 decembrie, odată cu adăugarea subtitlului „Cotidian politic, teatral, economic”). C., periodic de orientare modernistă, nu conține un articol-program, deschizându-se cu o cronică a lui Caion despre A. D. Xenopol și un interviu al lui D. Karnabatt cu Tony Bulandra. De la numărul 2, articolele de fond sunt
CRONICARUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286536_a_287865]
-
ale celulei proprii, astfel de trăsături, energetismul, dinamismul și celelalte țin, în parte, de filonul transilvan, justițiar, combatant, vizionar. De la primul volum, Poezii (1911), până să-și găsească sunetul propriu, de portavoce a mulțimilor, de tribun și moralist implicat în cotidian, lui C. i-au trebuit două decenii. Inițial, poetul filosofează sceptic, își etalează singurătatea, călătorește pe mare (în Grecia), jertfește erosului, e noctambul, copleșit de „doruri” și obsedat de „cântec”. Notabile ca dicțiune, dintre textele de acum rămân doar câteva
COTRUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286453_a_287782]
-
pretextul unei „puneri în scenă” a reacțiilor, gesturilor și replicilor care compun imaginea esențializată a psihologiei și comportamentului erotic. Alegerea întâmplării are însă un rol decisiv în crearea impresiei de autenticitate a întregului. Se remarcă simplitatea situațiilor, extrase dintr-un cotidian țărănesc stilizat cu grație și expresivitate. Un flăcău descoperă cu o hazlie indignare că a fost înșelat de fata care nu i-a dat, după înțelegere, atâtea sărutări câte „fușteie” are scara, altă dată se încearcă ademenirea fetei de pe un
COSBUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286434_a_287763]
-
fie și numai pentru paginile privind tragedia atâtor generații de tineri condamnați la ratare de-a lungul anilor, în autohtona mucegăire. Pornind de la roman pentru a ajunge la nuvelă, de la realitatea exterioară pentru a-și descoperi propriul univers interior, de la cotidianul stringent pentru a coborî adânc în istorie, C. a parcurs, de fapt, drumul invers al devenirii unui prozator. Afirmația nu se referă, bineînțeles, la aspectul valoric, ci doar la evoluția „canonică” întâlnită în majoritatea cazurilor.) În romanul de debut intenția
CRISTESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286507_a_287836]
-
selecție de cronici literare (completată cu articole și studii despre Eminescu, G. Călinescu, Tudor Vianu, Ion D. Sârbu). Colaborează la „Viața românească”, „Apostrof”, „Ramuri” (unde are rubrică permanentă), „Vatra”, „Ateneu”, „România literară”, „Cuvântul”, „Lettre internationale”, dar și la „Adevărul”, „Ziua”, „Cotidianul” ș.a. ori la emisiuni radio sau de televiziune. Este prezent la portalul cultural electronic LiterNet (www.liternet.ro). Criticul participă la proiecte culturale sau de cercetare, prezintă comunicări la simpozioane și colocvii, prefațează volume, iar contribuții ale sale sunt incluse
CRISTEA-ENACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286505_a_287834]
-
sociale și comportamentale în analiza realităților societății românești” organizată de Catedra de sociologie-etnologie a Facultății de Științe a Universității „Lucian Blaga”, Sibiu. Rizescu, Alexandru. (2003). „Vecinătățile” - solidarități specifice comunităților din spațiul european, Sociologie, Sibiu, 2. Rizescu, Alexandru. (2004). Imagini ale cotidianului la românii din sudul Transilvaniei în secolele XIV-XIX, Transilvania, Sibiu, 2. Rizescu, Alexandru. (2004). Mentalități contemporane. Sibiu: Editura Alma Mater. Rizescu, Alexandru. (2005). „Vecinătatea” - o instituție tradițională românească cu vocație europeană, Transilvania, Sibiu, 1. Sandu, Dumitru. (2003). Sociabilitatea în spațiul dezvoltării
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
și de Carsten (1995), care semnalează „amnezia” în procesele de migrație din Langkawi (Asia de Sud-Est). În acest caz, migranții uitau care era locul de origine al părinților lor, spre exemplu, dar aveau reprezentate și valorizate relațiile cu rude cu care interacționau cotidian. Cu alte cuvinte, în cazul acesta, memoria referitoare la descendență și origine se pierde și este înlocuită de conștientizarea relațiilor cu rudele cu care migranții interacționează zilnic și cu care își petrec viața. La migranții români, acest proces de uitare
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
analiza unor probleme sociale, această lucrare este bine venită. Cartea Comunicarea nonverbală: gesturile și postura exprimă frumusețea cercetării psihosociologice, care prin diversitatea temelor abordate este atât de atrăgătoare pentru publicul larg. Lucrarea ne poate face mai atenți la „retorica gesturilor” cotidiene pe care nu o mai sesizăm, cuprinși fiind de de la sine înțelesul ce guvernează interacțiunile noastre din viața de zi cu zi, dar care influențează și determină aceste interacțiuni. Voi prezenta acestă lucrare începând prin a răspunde la două întrebări
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
literară”, „Convorbiri literare”, „Flacăra”, „Epoca”, în 1912 este cooptat în conducerea revistei „Ilustrațiunea națională” (până în 1916), iar în 1914 și 1915 face parte din redacția ziarului „Steagul”, în care publică proză, numeroase cronici dramatice și articole diverse. Ca director al cotidianului „Scena” (1917-1918), dă publicației (și prin propriile texte) o orientare filogermană, fapt care îi aduce în 1919 arestarea (alături de Ioan Slavici, Tudor Arghezi ș.a.) și judecarea pentru colaboraționism. Este achitat, dar eticheta de „trădător” îi va fi aplicată mult timp
HERZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287432_a_288761]
-
de Arte Plastice „N. Grigorescu” din București (1948-1949). Părinții fiindu-i declarați „chiaburi”, se vede constrâns să-și întrerupă studiile. Lucrează doi ani ca desenator tehnic la Uzinele Metalurgice Cugir. În 1947 debutează cu poemul în proză Cosașul, apărut în cotidianul „Ardealul nou” din Târgu Mureș. În 1949 începe să publice versuri în ziarul „Lupta Ardealului” și în „Almanahul literar” de la Cluj. În anii următori colaborează la revistele „Contemporanul” și „Flacăra” de la București. În 1951 este admis la Școala de Literatură
HOREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287447_a_288776]
-
ireversibilitatea timpului, pierduta Euridice, spre care nu poți întoarce privirea decât pedepsit de amintire: „Păstrez șuvița ta de păr, / răsplată, / pentru durerea de-a fi uitat” (Târziu). Tot așa cum, oscilând între scenă și realitate, se naște un ritm dureros între cotidian și etern, între superficialitatea vieții comune și nucleul rar al artei (Fugind din aproape). Versurile din 41 de sonete (1975) aduc o anume rigoare a dicției în pendularea continuă a gândului sublimat poetic, tinzând spre un echilibru armonios, pentru că arta
IANCULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287483_a_288812]
-
vârsta de 1 an cu cel de la 18 ani. Merită aici inserată trimiterea la procesele memoriei, care au un caracter contextual, legat de nevoile și motivațiile prezentului. Astfel evenimentele de viață din trecut sunt reconstruite pornind de la reperele dominante ale cotidianului. Cu alte cuvinte, convingerile noastre actuale le influențează pe cele asupra trecutului care, la rândul lor, dau sens prezentului trăit. Inițial, există un atașament sporit fță de mamă, apoi față de obiect. Până la 18 ani, atașamentul este condiționat familial, după această
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
oferta de alcool și droguri cultivă un fals hedonism. Nu mai există nici substituenții părinților atât de ocupați (bunici, mătuși, frați mai mariă, iar dragostea a pierdut mult teren, pentru că familiile se modernizează și se izolează în ritmurile accelerate ale cotidianului. Rolul corectiv al Bisericii a scăzut mult. Se conturează manifestări repetate de serie borderline și devine evidentă receptivitatea marcată față de modelele comportamentale deviante din jur sau față de cele oferite prin mijloacele mass-media. Neînțelegerile părinților îi obligă pe copii să internalizeze
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
din Flori de mucigai). Modelele sale sunt multiple, de la Villon, Charles Bukowski, Henry Miller, Bob Dylan, generația beat (Jack Kerouac, Allen Ginsberg) până la cele autohtone - Dimitrie Stelaru, G. Bacovia, Nichita Stănescu. Sunt amestecate în stilul său și elemente șocante din cotidian: Paraziții și BUG Mafia, viața de cartier cu limbajul ei specific, hip-hop, grafitti, cyber-punk etc. Ilustrativ este poemul A doua plângere a lui Ianuș: „Unde vrei să ajungi, România? Ești atât de urâtă / Ai ajuns o zdreanță, o hârtie igienică
IANUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287487_a_288816]
-
N. Ostrovski” (1967). D. debutează în presă în 1951, apoi semnează versuri în culegerile colective Glasuri tinere (1955, 1957, 1959). Prima lui carte este placheta Darul fecioarei (1963), în care, ca și în Ursitoarele (1965), se arată preocupat de poetizarea cotidianului, promovând estetica faptului „prozaic”. Volumele care urmează încheagă imaginea unui poet al esențelor, deschis spre formulele liricii moderne: Sunt verb (1968), Partea noastră de zbor (1974), Mândrie și răbdare (1977), Altoi pe o tulpină vorbitoare (1978), Coroana de umbră (1982
DAMIAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286663_a_287992]
-
Apa de duminică, apărut în 1982, cuprinde proze scurte, având ca obiect de investigație sudul montan al Banatului din perioada postbelică, descris în impactul cu civilizația modernă. Tehnica narativă se constituie prin decuparea unor secvențe dintr-un „film” epic al cotidianului, iar reconstituirea universului vizat se face prin apelul la elemente etnografice, etnologice și lingvistice. Rememorările și evocările colorează idilic, melodramatic și poetic materia epică. Tehnica, teritoriul investigat, universul uman se păstrează și în următoarele volume de proză scurtă. În romanul
DANCIU PETNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286679_a_288008]
-
Orient”, devenit „L’Indépendance roumaine”. În 1875 conducea, la București, ziarul „La Roumanie contemporaine”. În asociere cu I.L. Caragiale se pare că a editat în 1877 „Națiunea română”. În 1879, era alături de I.G. Bibicescu și Cristu S. Negoescu la direcția cotidianului „Renașterea” (cu o ediție franceză, bisăptămânala, „La Renaissance”), iar în 1887 scotea „La Liberté roumaine”. Devenit conservator și unul dintre apropiații lui G.Gr. Cantacuzino, șeful partidului, este susținut pentru a studia câțiva ani la Paris. În 1893 își ia doctoratul
DAMÉ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286661_a_287990]
-
din Craiova) reia o mai veche neliniște existențiala, cu un plus de reflexivitate și adâncime a meditației, dar cu un minus de concretețe sensibilă. În Cum (1984) poeta se arătă tentata să abandoneze planul cosmic pentru a reveni în sfera cotidianului și a experienței senzoriale. Și în „interpretările critice” dedicate poeticii lui Ion Minulescu percepția e ghidată concomitent de sensibilitate și intelectualism. SCRIERI: Ploaie în aprilie, pref. Zoe Dumitrescu-Bușulenga, București, 1964; Hora de mână, București, 1968; Sub umbrela mea roz, Craiova
DANCIULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286682_a_288011]
-
dezvolte cât mai rapid posibil. A fost Încântat, dar și Îngrijorat, când un mic anunț publicitar pentru Patagonia, apărut În The New Yorker, a determinat o reacție neașteptat de mare față de o asemenea publicitate de mici dimensiuni, tipărită Într-un cotidian. Chouinard a simțit că rata normală de creștere pentru compania sa era depășită. A Înțeles, de asemenea, că firma nu trebuie să se extindă prea mult ca să crească și să devină profitabilă. Așa că, În raportul său asupra stării companiei prezentat
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
studiul Istoricul literar G. Bogdan-Duică, iar editorial, cu lucrarea Proza fantastică românească (1975; Premiul „B.P. Hasdeu” al Academiei Române). A colaborat cu articole, eseuri și studii la „Gazeta literară”, „Steaua”, „Echinox”, „Viața românească”, „Manuscriptum”, „Studia Universitatis «Babeș-Bolyai»”, „Revue roumaine”, „Argeș”, „Vatra”, „Cotidianul”, „România liberă”, „Tribuna Ardealului” ș.a. A realizat ediții ale unor opere de Dem. Theodorescu, Ion Minulescu și Pavel Dan, iar în colaborare cu A.-B. Goorden a alcătuit volumul Roumanie fantastique (Bruxelles, 1983), antologie a prozei fantastice românești. De asemenea
DAN-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286676_a_288005]
-
, cotidian politic și literar apărut la Craiova între 2 ianuarie și 29 decembrie 1884, redactori fiind P. Chițu, At. I. Mitescu și A. D. Nicolaid. Deși predominant politică , gazeta are și preocupări literare. În coloanele ei se publică un foileton de bună
CARPAŢII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286126_a_287455]
-
și al orașului Slobozia (1992). Unele dintre poemele sale au fost incluse în antologii ale poeziei românești apărute în Italia, SUA, Canada și Germania. Volumul de debut, Hipermateria, avea să fie considerat, poate și datorită unei riguroase conceptualizări a banalului cotidian, un fel de „program” al generației optzeciste. Această poezie manifestă într-adevăr o anume agresivitate programatică în felul în care „atacă” verbal realitatea imediată, „hiper-fizică”, încercând să-i exaspereze încărcătura de contingență brutală, irespirabilă: „Să privim realitatea în față/ în fața
CARNECI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286117_a_287446]