8,716 matches
-
mătușă, tot d-nă Krupenski, care locuia în casele fostului logofăt, iar castelul era fără învelitoare, cu frumoasele stucaturi din secolul al XVIII-lea încă pe pereți; între treptele scării de marmoră care ducea în grădină creșteau stufișuri și jos erau culcați falnici copaci de esențe rare, gloria parcului de odinioară. Stăpâna spusese încet nepoatei ei: „A trebuit să-i vând. Mă resemnasem la orice sacrificiu, dar, când i-am văzut retezați și am numărat cercurile concentrice ale trunchiurilor, m-au trecut
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
din urmă pe Ionel, susținut de sub brațe de doi oameni; nu voi să-i turbure și în tăcere, la un pas după ei, intră în curte. La ușă, rănitul pierdu cunoștința, dar personalul alergă, îl luă pe sus și îl culcă pe pat. Mama era lângă el, venise și Eliza. Ionel, îndată ce-și găsi cunoștința, întrebă de toți frații și surorile și [spuse] să telegrafieze la Iași după George. În afară de Pia, care locuia cu mama, sosii cea dintâi, după ce trecusem
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Aduc pe doctorul Nasta. Improvizează o masă de operație în camera Elizei, îi rad barba și îi fac o mare injecție în partea stângă a gâtului, scoțându-i o parte din ganglioni, dar fără a găsi colecțiune de puroi. Îl culcă în pat. Nu mai cunoștea pe nimeni, transpira și mișca mâinile. Intoxicația era generală, abdomenul paralizat și el. Nu urinase din noapte. Joi, 24 noiembrie. La 3 a venit preotul... pentru câteva momente. La 6 3/4 s-a stins
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
pe toți. * Speranța moare odată cu omul. * Cele mai înduioșătoare cântece de jale sunt bocetele. Militarii cântă cântece de... cătrănie. * Scena înmormântării este ultima din trilogia: Nașterea, Viața, Moartea. * În dragoste nu există reciprocitate absolută. * Unele fabule sunt... imorale. * Dacă te culci odată cu găinile, scoală-te odată cu cocoșii. * Ca să nu mai ruginească, pune sapa să prășească. * Decât să tragi mâța de coadă, mai bine trage sapa. * Cercul e o linie fără cap și fără coadă. * Pătratul e un cerc în colțuri. * Zahărul
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
visele sunt frumoase; în stare de veghe, numai cele realizabile. * Lumina se vede numai prin întuneric; întunericul nu se vede la lumină. * Haosul este o rânduială cosmică făcută după legi necunoscute nouă. * Binele tău poate fi răul altuia. * Dacă te culci pe-o ureche, ține-o pe cealaltă în stare de veghe. * Egalitate este un cuvânt fără acoperire în realitate. * Dreptatea obținută prin Justiție este cea mai scumpă. * Unii judecători chiar au ochii legați. * Legile guvernează țara, politicienii guvernează legile. * Unii
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
Tocmai trecea pe acolo un pui de urs, rotofei, cu blănita pufoasa. Vrei să fim prieteni și să ne jucăm împreună? Întreba brăduțul plin de speranță. Mi-ar placea, dar nu am timp; trebuie să ajung la bârlog să mă culc. Urșii hibernează toată iarnă, nu se pot juca! Și spunând acestea, ursulețul o lua la fugă, pierzându-se printre copaci și zăpada groasă. Nu trecu mult timp și brăduțul auzi deasupra lui un ciripit vesel. Vrei să ne jucăm împreună
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
soția lui, doamna Elena Cuza, o năpădiră lacrimele, iar el rămase uimit părându-i-se că face un vis. Într-adevăr era un vis, și cel mai frumos ce poate un om să-l facă în viața lui; să se culce simplu cetățean și să se deștepte domn. Dar, împreună cu el, întreg poporul făcea un vis, pentru că întăiași dată, după sute de ani, el reintra în drepturile sale de a-și alege domn din libera sa voință. Lumea aștepta deci cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
tragerei cu pistolul. Aveam, deci, 99 șanse al 100 să ies teafăr din această încercare. De aceea, în loc să fac ca toată lumea, să las o scrisoare de iertare părinților mei, în cazul nenorocit al căderei mele pe teren, eu m-am culcat liniștit și am dormit un somn adânc și neîntrerupt pănă a doua zi când m-au deșteptat marturii. Nu aș putea mai bine să-mi exprim mișcările sufletului în acest ciudat moment al vieței mele decât reproducând întocmai un pasaj
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
de pietre din partea răsculaților. Apoi, din mijlocul vigeliei asurzitoare ce clocotea ca valurile mărei, se înalță un glas ascuțit, înfiorător, fatal, strigând: Arma la ochi!... Foc!... Și imediat de-a lungul frontului infanteriei au fulgerat treizeci de puști care au culcat al pământ tot atâția oameni morți și răniți. Un moment, urdia 101 stătu uimită, dar nu dădu îndărăpt. Apoi a doua comandă rostită cu același glas strident: Arma la ochi!... Foc!... Și iarăși văzui culcându-se la pământ zecimi de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
treizeci de puști care au culcat al pământ tot atâția oameni morți și răniți. Un moment, urdia 101 stătu uimită, dar nu dădu îndărăpt. Apoi a doua comandă rostită cu același glas strident: Arma la ochi!... Foc!... Și iarăși văzui culcându-se la pământ zecimi de oameni. De astă dată toți câți mai rămăseseră în picioare au rupt-o de fugă, înspăimântați, iar cavaleria luându-se după dânșii îi strivi sub picioarele cailor, îi snopi cu săbiile pănă ce curăți cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
cei mari ai omenirei au rămas și în "Junimea" tot acei consacrați de verdictul public, Homer, Dante, Shakespeare și Goethe. Poftim, mă rog, să spui altfel de cum spune lumea-ntreagă sau, cu alte cuvinte, să nu te duci să te culci când lumea spune că ești beat... Întors în Iași, am reînceput să frecventez ședințele săptămânale ale societăței "Junimea", care, în intervalul absenței mele, sporise cu un număr considerabil de membri, și anume: Lascar Ciurea, Emil Cazimir, I. Melik, V. Burlă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
să vibreze pănă se stinge ultima ondulațiune. Apoi, după ce m-am sculat de la masă și m-am cotit cu vro două, trei englezoaice care, negreșit, m-au luat și ele drept un maur sălbatec, m-am dus binișor să mă culc. Am dormit, se înțelege, neîntors și aș fi dormit desigur pănă a doua zi târziu, dacă cornul Alpilor nu mi-ar fi sunat a doua oară în urechi, ca să mă cheme să văd răsăritul soarelui. De astă dată însă n-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
Ceea ce am putut însă zări în locul soarelui au fost unele piepturi goale, unele brațe trandafirii rău acoperite de șaluri, care s-au retras iute în fața vremei posomorâte și a privirilor noastre indiscrete. M-am retras și eu și m-am culcat a doua oară, de astă dată cu altă viziune în ochi. La redeșteptare, m-am scoborât împreună cu tovarășul meu înapoi la Lucerna, am mai vizitat împreună faimosul leu rănit amintitor devotamentului cu care garda șvițeriană a lui Ludwig al XVI
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
problemă, poate metafizică. În tezaurul spiritual al omenirii există o metaforă care, ea de fapt, m-a Împins la considerațiile expuse până acum, anume Isaia, 11.6 și 11.7: “Atunci, lupul va locui Împreună cu mielul și pardosul se va culca Împreună cu iedul; vițelul, puiul de leu și vitele Îngrășate vor fi Împreună, și le va mâna un copilaș; vaca și ursoaica vor paște la un loc, și puii lor se vor culca Împreună. Leul va mânca paie ca boul...” Această
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
va locui Împreună cu mielul și pardosul se va culca Împreună cu iedul; vițelul, puiul de leu și vitele Îngrășate vor fi Împreună, și le va mâna un copilaș; vaca și ursoaica vor paște la un loc, și puii lor se vor culca Împreună. Leul va mânca paie ca boul...” Această “pace” nu poate exista decât ca sfârșit al biosferei. Ea nu este decât pacea dintre două niveluri trofice (lupul, leul, pardosul, ursoaica pot reprezenta animalul, iar mielul, iedul, vițelul, boul, planta); aceasta
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
Doar că acum ea e din ce În ce mai industrializată. Exemple: Odată gustată pâinea albă, realizată din făină rafinată, deci industrializată, toată lumea a vrut-o. La fel, uleiul rafinat a Înlocuit oloiul. Omul doarme tot 8 ore zilnic. Numai că, dacă odinioară se culca și scula “odată cu găinile”, fiind activ exclusiv ziua, acum, când a aflat de electricitate, se culcă și, evident se scoală, tot mai târziu, ba chiar doarme și ziua. Mai precis, și-a deplasat centrul de greutate al activității spre noapte
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
deci industrializată, toată lumea a vrut-o. La fel, uleiul rafinat a Înlocuit oloiul. Omul doarme tot 8 ore zilnic. Numai că, dacă odinioară se culca și scula “odată cu găinile”, fiind activ exclusiv ziua, acum, când a aflat de electricitate, se culcă și, evident se scoală, tot mai târziu, ba chiar doarme și ziua. Mai precis, și-a deplasat centrul de greutate al activității spre noapte. Toate acestea consumă energie, care trebuie obținută. Deci tehnologie. Deci poluare. Și mai e ceva. Omul
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
eschimoși, a fost găzduit de un vânător în iglu-ul său. Acesta, conform tradiției locului, i-a oferit străinului toată ospitalitatea tradițională a poporului său. I-a oferit ce avea mai bun de mâncare și i-a oferit să se culce cu propria lui nevastă, care a început imediat să se facă „frumoasă” ungându-și părul cu grăsime de focă. Americanul însă a refuzat toate acestea și asta a fost o mare jignire pentru gazdă. Foarte nemulțumit dar nu furios, a
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
și să o transmită din suflet pentru suflet, copiilor și nepoților. Cad fulgii mari încet zburând, Și-n casă arde focul, Iar noi pe lângă mama stând De mult uitarăm jocul. De mult și patul ne-aștepta, Dar cine să se culce? Rugată, mama repeta Cu glasul rar și dulce Cum sta pe paie-n frig Hristos În ieslea cea săracă, Și boul cum sufla milos Căldură ca să-I facă, Drăguț un miel cum I-au adus Păstorii de la stână, Și îngeri
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
el va fi mereu gata să-și sacrifice viața pentru prietenul lui, omul. Îmi amintesc de o imagine din abecedarul copilăriei mele, din timpuri de război, unde era o poveste intitulată „Câinele soldatului”, și era o imagine cu un câine culcat pe un mormânt pe a cărei cruce era o cască militară de război. În bogatul și înțeleptul folclor românesc, există un cântec care spune cam așa: „Din bucata mea de pâine Am hrănit un om și-un câine. Omul, azi
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
de ce nu suport să mă trateze așa alții? Asta e întrebarea. Ce povestește Marian aud ceva mai clar. Sau refac. Recompun. Nu știu dacă sunt corect, dacă redau fidel. - Aveam un coleg care vine-acasă la patru după masă mangă. Se culcă și, normal, în jur de unu’ se scoală și-și studiază nevasta, care sforăie de rupe locul. Cu troaca-n sus. Și-i bagă o mână la pizdă, asta se scoală, ce faci obsedatule, la ora asta, bețiv nenorocit, de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
de acțiuni promoționale sau cum s-or fi numind. De la Predeal la Tulcea. A văzut țara cu ocazia asta. Și o groază de cârciumi, discoteci și-alte asemenea stabilimente. Maică-sa avea ceva dreptate, că avea un stil înfiorător. Se culca cu cineva de parcă ar fi băut o bere. Cam tot atâta sentiment punea în treaba asta. Până la nouășpe ani avusese la activ vreo trei avorturi. Odată, la o petrecere, la mine, în garsoniera aia de care v-am povestit, venise
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
mâna. Înseamnă dușuri care se deschid doar cu patentul. Înseamnă un WC pe care ți-e frică să te așezi. După aia lucrase la o televizune. Îmi povestea cum e pe-acolo. Vrei să lucrezi la TV, trebuie să te culci cu Ciorăscu. Curva aia de Mogoșanca, cum crezi că a ajuns să aibă emisiune? Și-a tras-o și cu mașinistul. Mergi în deplasări și afli toate astea. Vorbea unul despre ea: aia care a luat-o în gură de la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
în rest la TV. Să-l vezi pe Marinescu cum are contur pe la ochi. Era înnebunit după prietenul meu. Ce, că era el la petrecere cu... Aia e curva TV-ului. O închiriezi. A scris în VIP că s-a culcat, la un spectacol, la Sighișoara, cu Andi. Îl sun pe Andi, nu e, mă adevărat, era la Brașov! În anul IV, în urma unei crize de conștiință, și-a luat licența cu brio și a plecat la o bursă în Italia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
de ea la științele politice autohtone. Și suferă enorm din cauză că nu e convinsă că a primit premiul pentru că a făcut ceva de valoare. Ea crede că l-a luat pentru că libidinoșii ĂȘTIA din juriu și-ar fi dorit să se culce cu ea. Și, când îmi povestea, nu am avut deloc senzația că se răsfață. Aproape să o apuce plânsul. Că ea n-a luat niciodată un examen pe bune și că a îmbătrânit, s-a prostit, că aici dai doar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]