9,076 matches
-
de la teorii ale intertextualității, ori ați vrut doar să vedeți cum funcționează procedeul? PA: Habar n-am de intertextualitate. L-am folosit fiindcă mi-a plăcut. Alegerile mele sunt toate direcții pe care am vrut să le urmez dintr-o curiozitate a mea, fără niciun fel de intenție teoretică. N-am explicații teoretice ori literare pentru ce scriu. Unica explicație e ceea ce tocmai am numit "viziunile Londrei". Și acesta nu e un fenomen nou. Sigur că e și un procedeu de
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
ultima parte a creației lui Wittgenstein și Heidegger. Cu toate că atunci când mă ocup de altceva cum ar fi traducerea culturală încă mă folosesc de uneltele și ideile dobândite pe când meditam și scriam despre aceste probleme, mă tem că mi-a scăzut curiozitatea de atunci: probabil pentru că am găsit un mod de a-mi exprima experiențele ce țin de limbaj. Sigur că mai există multe altele. Poezia a fost principalul pentru mine de când mă știu: e mai profundă, mai bogată, mai permanentă decât
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
referă la suferință, perspectivă care corespunde abordării metodologice proprii științelor naturii, analogă cu cea din psihologia de astăzi, cu ceea ce își propun acțiunile psihoterapeutice. De la acest punct de plecare se deschide din nou calea spre abordarea unor suferințe superioare, spre curiozitate, iubire, dorință, bucurie, supărare, etc. În acest fel, afectele și sentimentele, stările de conștiință ajung obiect de cunoaștere pentru științele naturii. d. În sfârșit, există acte psihice care atunci când sunt angajate dau naștere la cunoștințe adevărate despre lume, adică oferă
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
sociale, ca o deschidere spre domenii interesante pentru viața omului concret, ca o expresie a decantării experienței umane până atunci cucerite, ca o primă încercare de ordonare pe această bază a relațiilor dintre oameni. Renașterea a adus cu ea o curiozitate redimensionată în intensitate, îndreptată spre cunoașterea istoriei naturii umane; "iluminarea" a fost făcută în detrimentul statutului privilegiat al omului, dobândit în cărțile de teologie, transformându-l într-unul deschis spre spectacolul vieții politice dintr-un stat modern. Puterea bisericii s-a
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
stimulator cu un cuantum de noutate foarte ridicat; dar se poate stinge și fazic, doar la câteva apariții ale agentului stimulator. În această reactivitate orientativă a omului, Pavlov a indicat că se află suportul deschiderii spiritualității umane spre lume, a curiozității omenești. Într-o altă serie de experiențe, Pavlov și-a propus să explice mecanismul fiziologic al producerii tulburărilor mentale, al nevrozei. A montat un experiment interesant în care câinele trebuia să deosebească între un cerc și o elipsă. Primul excitant
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
au încercat să-și rezolve problemele printr-o operațiune de acest gen. Și noi ne-am adaptat, am devenit oameni diferiți, dar „românitatea“ noastră trăiește cu noi, cu un fel de nostalgie care o însoțește, cu o întrebare, cu o curiozitate despre noi înșine, uneori cu umor, în zilele când nimic nu poate împiedica revenirea trecutului, în prezența unuia sau altuia la telefon, la ușă sau (ceea ce era cazul la începutul sejurului nostru), pe un divan improvizat pe care-l numeam
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
numite „ceaiuri prelungite“. În casele unde ne adunam ca să dansăm, domnea o poftă de veselie, o ciudată atmosferă de defulare, ca în ajunul unui sfârșit; dar eu nu vedeam decât partea strălucitoare, excitantă. Frivolitatea mea era însoțită de o nouă curiozitate, trăiam în euforia descoperirilor umane și intelectuale pe care le datorez acelei epoci. Întoarsă din străinătate la începutul anilor ’40, făceam cunoștință cu cultura română, mă împrieteneam cu poeți și scriitori (Dan Botta, Ion Barbu, Dinu Noica, Barbu Brezianu, Ion
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
cel de a fi atent la scrisori, pentru ca cele ce soseau din străinătate, mai ales din Franța, să scape vigilenței vecinilor, ceea ce era, desigur, imposibil, având în vedere condițiile de promiscuitate în care trăiam. A trece neobservați, a nu stârni curiozitatea vecinilor era grija de zi cu zi a oamenilor. Pe de altă parte, cum ziua de lucru începea la șase sau șapte dimineața în uzine sau birouri, și cum se prelungea deseori cu faimoasele ședințe politice sau prin munci așa
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
o formă mult mai subtilă, conform mărturiilor ultimelor valuri de exilați români, dinainte de 1989. A fi cedat o clipă ispitei de a mă angaja la Institutul de Relații Culturale cu Străinătatea, ispită în care intra și o parte inconștientă de curiozitate (să văd dacă merge!), a fost o amăgire, un efect al imaginației mele. Existau astfel de momente de amnezie, când voiam să credem în așa ceva, când ne lăsam atrași de ideea că era poate un mijloc - rămânând totuși noi înșine
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
Receptiv la inovații, limbajul publicistic contribuie la înlocuirea calculilor lingvistici cu împrumuturi neologice: brâul pământului înlocuit cu ecuator, casa păstrătoare cu bancă, mergere înainte cu progres, stare împrejur cu circumstanță ș.a. Treptat, formațiile perifrastice greoaie apar doar izolat, ca simple curiozități lingvistice, iar limbajul câștigă în fluență și eleganță. În concluzie, specificul limbajului politic cultivat de presa românească din secolul al XIX-lea este configurat, pe de o parte, de caracterul istoric al limbii, într-o epocă în care normele limbii
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
la mecanismul verbal și mental al bărbaților și femeilor din trecut pe de o parte și al acestor specialiști care sînt istoricii, pe de altă parte. Și apoi, cum o carte de istorie trebuie să se deschidă către potențialitățile de curiozitate suplimentară a cititorilor, o bibliografie esențială, care permite mersul mai departe. Această lucrare are, mi se pare, toate calitățile pentru a deveni o carte de referință, un sprijin pentru toți cei care vor dori să înțeleagă de ce Franța a ajuns
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
ales din 1892 și posibilitate de evacuare de capitaluri, nu erau ele, oare, surse de bogăție? Experiența a dovedit cel mai adesea slăbiciunea acestui calcul, dar mari companii și societăți beneficiară de facilități de implantare și de exploatare în colonii. Curiozitatea geografică pe care au suscitat-o explorările continentului african, în special, încă puțin cunoscut, a fost un alt element favorabil colonizării. Rivalitatea cu Anglia și Germania în Africa, sau doar cu Anglia în Orient, îi împingea de asemenea pe conducătorii
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
a imaginației creatoare, exerciții de creativitate, În cadrul cercurilor de elevi, recunoașterea și aprecierea valorilor create de elevi, existența unor relații de cooperare intre profesori si elevi. Învățarea creativă presupune existenta unui potențial creativ al subiectului, manifestat În: receptivitatea față de nou, curiozitate George-Ștefan COMAN 27 atomului, care a permis cunoașterea multor aspecte ale relațiilor dintre particulele sale elementare. Empatia; este o transpunere imaginară În plan perceptiv, intelectiv, afectiv, În altceva, acest altceva putând fi o altă persoană, dar și un obiect, un
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
a imaginației creatoare, exerciții de creativitate, În cadrul cercurilor de elevi, recunoașterea și aprecierea valorilor create de elevi, existența unor relații de cooperare intre profesori si elevi. Învățarea creativă presupune existenta unui potențial creativ al subiectului, manifestat În: receptivitatea față de nou, curiozitate George-Ștefan COMAN 29 științifică, nonconformism, originalitate, capacitate de elaborare, fluența gândirii, gândire divergentă, imaginație creatoare, inventivitate. Etapele Învățării creative sunt: punerea problemei, imaginarea ipotezelor de rezolvare, analiza problemei, găsire soluției de rezolvare, verificarea ipotezei. Învățarea creativa se realizează folosind Învățarea
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
la serviciu, permiterea activității unor grupuri informale Nevoile de stimă (Ego Status) Autostimă, recunoaștere, respect Promovări, prețuire În public, simboluri de statut, birou separat Nevoia de autorealizare (A fi ceea ce ești capabil să devii) Realizarea potențialului personal, independență, creativitate, autoexprimare, curiozitate intelectuală Oportunități de realizare, Încurajarea creativității, susținerea inovării Pentru motivația extrinsecă există mai multe teorii dintre care considerăm că aceea a psihologului american Abraham Maslow 32 (1908-1970) merită a fi menționată și luată În considerare. Conform lui Abraham Maslow, indivizii
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
la serviciu, permiterea activității unor grupuri informale Nevoile de stimă (Ego Status) Autostimă, recunoaștere, respect Promovări, prețuire În public, simboluri de statut, birou separat Nevoia de autorealizare (A fi ceea ce ești capabil să devii) Realizarea potențialului personal, independență, creativitate, autoexprimare, curiozitate intelectuală Oportunități de realizare, Încurajarea creativității, susținerea inovării Pentru motivația extrinsecă există mai multe teorii dintre care considerăm că aceea a psihologului american Abraham Maslow 32 (1908-1970) merită a fi menționată și luată În considerare. Conform lui Abraham Maslow, indivizii
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
factori motivaționali, manifestându-se ca motivație intrinseca și motivație extrinsecă. Factorii motivaționali intrinseci sunt acele forțe interne ce conduc spre acțiune (impulsuri, trebuințe, tendințe). Factorii interni sunt reprezentați de nevoile sau aspirațiile care "Împing" individul să adopte un comportament precis (curiozitatea, nevoia de cunoaștere, nevoia de autodezvoltare, plăcerea de a face/lucra ceva anume, etc.). Acești factori sunt corespunzători motivației intrinseci și se pot pune În valoare prin mediatizare, participare la concursuri de creație, premiere cu diverse ocazii, etc. Factorii motivaționali
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
factori motivaționali, manifestându-se ca motivație intrinseca și motivație extrinsecă. Factorii motivaționali intrinseci sunt acele forțe interne ce conduc spre acțiune (impulsuri, trebuințe, tendințe). Factorii interni sunt reprezentați de nevoile sau aspirațiile care "Împing" individul să adopte un comportament precis (curiozitatea, nevoia de cunoaștere, nevoia de autodezvoltare, plăcerea de a face/lucra ceva anume, etc.). Acești factori sunt corespunzători motivației intrinseci și se pot pune În valoare prin mediatizare, participare la concursuri de creație, premiere cu diverse ocazii, etc. Factorii motivaționali
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
de atins, decât atunci când li se cere a face cât mai mult sau a face cât mai bine. Motivația cognitivă care este legata de nevoia de a ști, de a cunoaște, de a fi stimulat senzorial. Se manifestă sub forma curiozității față de nou, de inedit, de complexitate, ca și prin toleranță ridicată față de risc. Denumirea de cognitivă este dată de preponderența proceselor de cunoaștere, Înțelegere. Prin mecanismele percepției, gândirii, memoriei și imaginației au loc, George-Ștefan COMAN 45 și le fixează, și
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
de atins, decât atunci când li se cere a face cât mai mult sau a face cât mai bine. Motivația cognitivă care este legata de nevoia de a ști, de a cunoaște, de a fi stimulat senzorial. Se manifestă sub forma curiozității față de nou, de inedit, de complexitate, ca și prin toleranță ridicată față de risc. Denumirea de cognitivă este dată de preponderența proceselor de cunoaștere, Înțelegere. Prin mecanismele percepției, gândirii, memoriei și imaginației au loc, George-Ștefan COMAN 47 progresiv: explorarea, reproducerea, Înțelegerea
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
crearea atmosferei agreabile etc. Elementele capacității de recepție sunt : experiența de cunoaștere: cultura generală, nivelul informării, calitatea ei, performanțe ale activității proprii, raportul teorie - practică; capacitățile intelectuale - concentrarea atenției, conexiunile, acualizarea propriilor cunoștințe, disponibilitatea de a asculta; trăirea afectivă - disponibilitatea, curiozitatea, dorința comunicării; capacitățile volitive - rezistența la efort, răbdarea, consecvența; atitudinea - deschiderea spre confruntarea opiniilor, acceptarea comunicării. I. Cerghit consideră că formarea competenței de comunicare la elevi impune: - promovarea competenței ortografice; - formarea deprinderii de a se exprima oral și de a
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
reușita în viață (Jessor și colab, 1995) Modelul antisocial oferit de grupul de prieteni (NIDA 1997, Lane și colab., 2001) Personalitatea, lipsa reperelor sociale, alienare, revoltă (Hawkins, Catalano și Miller, 1992; Spooner, Hall și Lynskey, 2001) Factori psihologici-căutarea de senzații, curiozitatea, lipsa controlului impulsivității (Hawkins, Catalano și Miller, 1992; Marsh, 1996) Lipsa asistării sociale (Jessor, 1991) Slabe strategii de adaptare (Spooner, Hall și Lynskey, 2001) Apartenența la grupuri care descurajează comportamentele deviante și consumul de substanțe (Jessor și colab., 1995; NIDA
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
două variante asociate cu cuvântul drog de populația elevilor de liceu cumulează 48,0 puncte procentuale din totalul menționărilor. În același timp identificăm că 148 de elevi (21%), oferă cuvântului conotații pozitive - plăcere (17-2,3%), anturaj - distracție (23-3,2%), noutate, curiozitate (30-4,1%), euforie, extaz (68-9,4%). 6,9% dintre liceenii participanți la studiu nu au oferit un cuvânt care să fie asociat cu cuvântul drog. Informațiile cu privire la droguri, indiferent de categoria de interes, sunt obținute în proporție de 62,6
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
consumul sau consumul la colegii lor a produselor etnobotanice sau a altor tipuri de droguri, iar 3 elevi au menționat utilizarea medicamentelor (romparkin, tusin forte, ser efedrinat, ketamină) în combinație cu alcool. " Toți prietenii mei au încercat măcar o dată, din curiozitate. Chiar dacă închid magazinele tot au de unde face rost (elev, 17 ani, grup școlar)". Figura 25: Consumul declarat de substanțe(perspectiva elevilor) Referitor la frecvența consumului, tutunul este cel mai uzual fiind folosit zilnic sau aproape zilnic, iar alcoolul și drogurile
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
părinții plecați prin străinătate, chiar unii părinți vin la școală sub influența alcoolului și atunci știi de unde vine problema (profesor, sociologie 40 de ani). Mediul familial, părinții care nu sunt conștienți de nevoile copiilor lor (profesor, muzică 26 de ani). Curiozitatea, anturajul, îi determină prin faptul că se cred cool. În rândul celor "puternici"și cred că băutura, în concepția lor, ca fiind un semn al bărbăției sau poate fi de vină surplusul de bani de la părinți sau pot avea modele
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]