8,564 matches
-
spre Sighetu Marmației. Iar spre Sud la Salva, de unde există legături de cale ferată spre Cluj-Napoca si Suceava. Vișeu de Sus face parte din regiunea etnografică Maramureș, regiune cunoscută pentru porțile de lemn, bisericile de lemn, portul popular, tradiție și folclor. În Vișeu există un Muzeu De Istorie și Etnografie, unde sunt expuse variate valori istorice, culturale, de port din zona Vișeu de Sus. Un eveniment important îl reprezintă Hora la Prislop, organizată în fiecare an, în luna august, la pasul
Vișeu de Sus () [Corola-website/Science/297021_a_298350]
-
alte localități. Se organizează concursuri de dans și muzică populară. Aici își desfășoară activitatea ansamblul de cântece și dansuri "Hora Carașului" care promovează suite de dansuri tradiționale din mai multe zone ale țării, în timp ce ansamblul țigănesc "Porumbeii de aur" promovează folclorul și datinile etniei romilor. În cadrul Casei de Cultură, funcționeză cenaclul literar "Pană cărășană", al cărui nume a fost sugerat de poetul Gheorghe Azap. Membrii acestui cenaclu își aduc contribuția la revista "Confluențe". Nu este lipsită de interes organizarea taberelor de
Oravița () [Corola-website/Science/297035_a_298364]
-
teologia, i-a sfătuit să cinstească anumite divinități și sanctuare, făcându-i preoți și le-a dat numele de pileați." Practicile ceremoniale se împleteau cu muzică și dansuri, ducând la un sincretism al formelor de expresie care a rămas specific folclorului și obiceiurilor populare. Xenophon în "Anabis",VI,1,5, scrie despre dansurile războinice ale tracilor, între care unul cu caracter colectiv, în care mai mulți dansatori înarmați simulau înfrângerea unor dușmani. Posibil ca aceste dansuri să fi existat și la
Cultura și civilizația dacică () [Corola-website/Science/305004_a_306333]
-
genul liric. În baza acestei idei B.P.Hașdeu aduce un argument privind continuitatea culturii geto-dacice după cucerirea și retragerea romană din Dacia. Rolul pe care l-au avut daco-geții în cultura românească este unul foarte însemnat. Pe lânga faptul că folclorul românesc, arta plastică, muzica, dansurile, ritmurile, obiceiurile, ceramica românești conțin urme ale civilizației acestui popor al tracilor, lexicul românesc conține 100-200 cuvinte de origine dacică, ce denumesc părți ale corpului omenesc, funcții fiziologice, boli, stări afective, relații familiale, încălțăminte, îmbrăcăminte
Cultura și civilizația dacică () [Corola-website/Science/305004_a_306333]
-
Ghemara. Este o compilație a opiniilor docte acumulate în scris până la sfârșitul secolului V e.n. În majoritatea cazurilor, opiniile docte sunt prezentate sub formă de dialoguri și opinii minoritare pe lângă opinii majoritare. Textul talmudic conține numeroase elemente de legendă și folclor, acestea fiind enunțate ca o ilustrare sau sursă suplimentară a opiniilor docte. Pe lângă textul talmudic definitivat până la sfârșitul secolului V e.n. au fost adăugate diferite comentarii care, cu timpul, au ajuns să fie considerate ca o parte integrantă a studiului
Talmud () [Corola-website/Science/305049_a_306378]
-
loc pentru substantivele exprimând familii sau lipsa alternanței [ɛ] ~ [eː]. Alte fenomene sunt însă specifice dialectelor secuiești: Specificul cel mai pregnant al dialectelor secuiești constă în lexic, precum și în expresiile figurate, în vorbirea foarte expresivă în general, bine ilustrată de folclor (poezie populară, în special balade, cântece populare, basme) și de scriitorii care s-au inspirat din acesta. Exemple de cuvinte și expresii secuiești: Precum dialectele maghiare din România în general, și cele secuiești au împrumutat multe cuvinte românești, unele demult
Dialectele limbii maghiare () [Corola-website/Science/305067_a_306396]
-
lor medievală și pentru castelele aflate acolo, numeroase orașe transilvănene precum Sibiu, Brașov, Sighișoara, Cluj-Napoca sau Târgu Mureș au devenit niște importante puncte de atracție pentru turiști. De curând s-a dezvoltat și turismul rural ce se concentrează asupra promovării folclorului și tradițiilor. Principalele puncte de atracție le reprezintă Castelul Bran, mânăstirile pictate din nordul Moldovei, bisericile de lemn din Transilvania ori Cimitirul Vesel din Săpânța. Alte atracții turistice importante din România sunt cele naturale precum Delta Dunării, Porțile de Fier
Turismul în România () [Corola-website/Science/305036_a_306365]
-
pentru istoria, cultura și civilizația poporului nostru, cât și pentru cele universale: "Monumente istorice și de artă" - reflectă evaluarea culturii și civilizației autohtone, dar și influențele diferitelor culturi ale lumii cu care a intrat în contact: "Elemente de etnografie și folclor" - sunt caracterizate prin originalitate, bogăție și varietate: "Instituții și evenimente cultural - artistice" - reflectă intensitatea vieții spirituale, tradiția și modernismul în cultură: România dispune de un excepțional potențial balnear care concentrează o varietate de factori morali de cură. In ultimele ani
Turismul în România () [Corola-website/Science/305036_a_306365]
-
șederii lor pot iniția în practicarea unor meșteșuguri precum: țesut, olărit, încondeiatul ouălelor, sculptura etc. Din punct de vedere al resurselor naturale și al resurselor turistice antropice, România este foarte bine reprezentată, principalele atracții turistice o reprezintă elementele de etnografie, folclor, arta populară, rezervațiile naturale , statiuni balneoclimaterice precum și fondul cinegetic românesc. În ceea ce privește structurile de primire România are o imagine destul de bună pentru viitor, dar totuși ar fi loc și pentru mai bine, astfel are în vedere construirea unor structuri noi, dar
Turismul în România () [Corola-website/Science/305036_a_306365]
-
o școală de muzică și arte plastice în care învață 180 copii. În oraș sunt 6 colective artistice, care au participat la diverse manifestații din țară și peste hotare, Polonia, România, etc. Principalele evenimente culturale din localitate sunt Festivalul de folclor, muzică și dans „De la lume adunate”, Festivalul formațiilor artistice de amatori și Festivalul formațiilor artistice de amatori consacrat datinilor și obiceiurilor de iarnă. În anul 2002 veniturile bugetului local au constituit 3.513 mii lei, dintre care veniturile proprii - 1
Telenești () [Corola-website/Science/305084_a_306413]
-
a învrednicit de titlul de cor popular încă în 1973, este laureat a nouă festivaluri de prestigiu din republică și de peste hotare. La căminul cultural mai activează ansamblul folcloric „Comorile plaiului” (condus de Cucu Nadejda), care adună, valorifică și promovează folclorul local. Cântăreața de muzică populară Alexandra Pîrvan din Biești s-a învrednicit să fie inclusă în enciclopedia „Femeia din Moldova” (Chișinău 2000). Satul se mai mândrește cu mai multe personalități care au jucat un anumit rol în viața social-politică și
Biești, Orhei () [Corola-website/Science/305193_a_306522]
-
etc.). Publicația a avut un caracter enciclopedic, aici publicând Nicolae Filimon romanul "Ciocoii vechi și noi", Vasile Cârlova două dintre cele mai frumoase poezii "Marșul oștirii române" și "Ruinele Târgoviștei", Tudor Vianu eseul "Principiile criticii", A. I. Odobescu erudita lucrare de folclor comparat "Cântecele poporane ale Europei răsăritene, mai cu seamă în raport cu țara, istoria și datinile românilor" sau traducerile din Anacreon semnate de Dimitrie Bolintineanu. La revista condusă de Odobescu și apropiații săi G. Crețeanu și Radu Ionescu au semnat nume mari
Revista Română () [Corola-website/Science/305989_a_307318]
-
SIDA). Itzhak Navon a încetat din viață în locuința sa din Ierusalim în anul 2015, la vârsta de 94 ani. Itzhak Navon a scris între altele ,ajutându-se de colaborarea muzicologului și cântărețului Itzhak Levi textul unui spectacol bazat pe folclorul laic și religios al evreilor sefarzi din vremea de după izgonirea din Peninsula Iberică, numit "Romancero sefard" (1968). Stelele spectacolului au fost cântărețul Yehoram Gaon și actorul Yossi Banay. Mai apoi , în 1970 Navon a scris textul pentru un musical numit
Ițhak Navon () [Corola-website/Science/306045_a_307374]
-
Haham) al Comunității Sefarde. În perioada 1890 - 1896 a fost rectorul Colegiului evreiesc „Judith Lady Montefiore” de la Ramsgate, pe care a încercat să-l transforme după modelul Seminarului de la Breslau. A deținut importante funcții academice ca președinte al Societății de Folclor ("Folklore Society"), președinte al Societății Istorice Evreiești ("Jewish Historical Society"), vicepreședinte al Societății Regale Asiatice ("Royal Asiatic Society") și membru al multor altor societăți științifice. Rabinul Gaster a fost membru activ al "Hovevey Tzion" și al "Anglo-Jewish Association". A aderat
Moses Gaster () [Corola-website/Science/306052_a_307381]
-
de Rothschild, Mark Sykes și Herbert Samuel. Gaster a debutat cu studii de limbă română, dar, întors de la Breslau, interesul său s-a îndreptat spre literatura populară română. El are meritul de a fi autorul primei încercări de sistematizare a folclorului literar românesc în "Literatura populară română", București, 1883. "Chrestomația română", Leipzig, București, 1892, a fost considerată mulți ani lucrare de referință în domeniu, făcând cunoscute în mediile de specialitate europene limba și literatura română, la fel ca prelegerile sale ținute
Moses Gaster () [Corola-website/Science/306052_a_307381]
-
considerată mulți ani lucrare de referință în domeniu, făcând cunoscute în mediile de specialitate europene limba și literatura română, la fel ca prelegerile sale ținute la Oxford sau studiile publicate în reviste de specialitate. Adept al metodei comparatiste în studierea folclorului, Gaster a considerat literatura populară slavo-bizantină drept punte de legătură dintre literatura populară pre și post-talmudică și folclorul european. Studiile sale de exegeză biblică și de literatură populară ebraică din Antichitatea târzie și Evul Mediu, la fel ca articolele sale
Moses Gaster () [Corola-website/Science/306052_a_307381]
-
română, la fel ca prelegerile sale ținute la Oxford sau studiile publicate în reviste de specialitate. Adept al metodei comparatiste în studierea folclorului, Gaster a considerat literatura populară slavo-bizantină drept punte de legătură dintre literatura populară pre și post-talmudică și folclorul european. Studiile sale de exegeză biblică și de literatură populară ebraică din Antichitatea târzie și Evul Mediu, la fel ca articolele sale dedicate multiplelor domenii ale Științei Iudaismului, al cărui principal promotor a fost în România, precum și studiile sale samaritene
Moses Gaster () [Corola-website/Science/306052_a_307381]
-
donat Academiei Române întreaga sa colecție de cărți vechi și manuscrise de interes românesc. Opera de căpătâi a lui Gaster, în care și-a investit zece ani de muncă, este "Chrestomatie română" (Leipzig, București, 1892), apoi prima încercare de sistematizare a folclorului literar românesc în "Literatura populară română", București, 1883. El a mai scris o "Istoria evreilor din România", a tradus din ebraică "Sidur-ul", cartea de rugăciuni evreiască, o istorie a Vechiului Testament. Gaster a contribuit la "Enciclopedia Britannica" începând din anul
Moses Gaster () [Corola-website/Science/306052_a_307381]
-
(n. 3 septembrie 1937, Roșiile, județul Vâlcea) este o interpreta de folclor românesc. Repertoriul sau cuprinde peste 500 de piese înregistrate pe discuri la Radio și TV: „Lie ciocârlie”, „Aurelu’ mamii”, „Vântul de vară mă bate”, „Lângă poartă am un tei”, „Cei mai frumoși ani ai mei”, „Ce n-aș da să
Maria Ciobanu () [Corola-website/Science/306074_a_307403]
-
1897 și așezate în catedrală, alături de cele ale lui Dositej Obradović. Activitatea lui Vuk Karadžić se încrie în spiritul epocii, cea a romantismului, în care se afirmă națiunile și se intensifică preocupările pentru cultivarea propriei limbi, crescând și interesul pentru folclor. Nu este întâmplător că Vuk Karadžić este ajutat, pe lângă Jernej Kopitar, de frații Grimm. Principalele opere ale lui Vuk Karadžić: Preluând și propuneri în acest sens apărute mai devreme (1810) la filologul Sava Mrkalj, Vuk Karadžić a simplificat alfabetul chirilic
Vuk Stefanović Karadžić () [Corola-website/Science/306125_a_307454]
-
în benzi desenate umoristice în revista "Dimineața copiilor". Filmul de animație "Haplea" a fost desenat de Marin Iorda pe scenariile lui Nicolae Batzaria. Spre deosebire de Păcală (un alt personaj de desen animat din acei ani), care era un personaj preluat din folclorul românesc, personajul Haplea era un personaj care a intrat în folclor datorită popularității benzilor desenate și figurii sale de naiv contemporan. Peripețiile lui Haplea și ale familie sale - Coana Frosa, Hăplina și Hăplișor - au apărut in mai multe reviste pentru
Marin Iorda () [Corola-website/Science/306211_a_307540]
-
Haplea" a fost desenat de Marin Iorda pe scenariile lui Nicolae Batzaria. Spre deosebire de Păcală (un alt personaj de desen animat din acei ani), care era un personaj preluat din folclorul românesc, personajul Haplea era un personaj care a intrat în folclor datorită popularității benzilor desenate și figurii sale de naiv contemporan. Peripețiile lui Haplea și ale familie sale - Coana Frosa, Hăplina și Hăplișor - au apărut in mai multe reviste pentru copii, între anii 1924 și 1970. Un alt desenator, Pascal Rădulescu
Marin Iorda () [Corola-website/Science/306211_a_307540]
-
geografic pe altul, nici prin ascensiune mistică ori mecanică aha ca de pe pământ în cer, ci aproape totdeauna prin transgresare magică, subiectivă sau obiectivă. În sens special, întâlnit mai ales în mitologia folclorică a basmelor fantastice și din abundență în folclorul epic românesc, trăgându-se, poate, din izvor dacic, Tărâmul Celălalt este și interiorul muntelui ascuns în care se retrăgea Zalmoxis, anume muntele Kogaionon. În folclorul mitlogic românesc există locuri anonime (determinate convențional drept Tărâmul Celălalt), unde stăpânesc animale și păsări
Tărâmul Celălalt () [Corola-website/Science/306254_a_307583]
-
sens special, întâlnit mai ales în mitologia folclorică a basmelor fantastice și din abundență în folclorul epic românesc, trăgându-se, poate, din izvor dacic, Tărâmul Celălalt este și interiorul muntelui ascuns în care se retrăgea Zalmoxis, anume muntele Kogaionon. În folclorul mitlogic românesc există locuri anonime (determinate convențional drept Tărâmul Celălalt), unde stăpânesc animale și păsări fabuloase, uneori un zmeu, alteori Pasărea Măiastră, sau sunt locuri paraterestre și paraumane cu atribute aparte: Ionică Făt-Frumos după ce a ajuns într-un pisc de
Tărâmul Celălalt () [Corola-website/Science/306254_a_307583]
-
fost datoare să plătească chirie pentru folosirea spațiului școlar. Acesta a fost unicul caz, în tot Banatul iugoslav, când statul a plătit chirie pentru cedarea edificiului școlar. Înv. G. Ursulescu, soția Agata și înv.contractul Ș.Dumitrache cu echipa de folclor Când este vorba despre învățământ, la Sărcia la început au existat școală cu patru clase iar mai târziu cu șase. Cursurile s-au desfășurat în orele de dimineață. Ele au continuat și în orele de după amează când au avut loc
Sărcia, Banatul Central () [Corola-website/Science/304691_a_306020]