10,350 matches
-
obținem se dovedește slab. Căci dacă "nu ne vine în minte" o idee precisă care să orienteze direcția calculelor, sau o idee cu privire la sfera de acțiune a rezultatelor parțiale obținute, nu vom obține nici măcar acele rezultate slabe, în mod normal, inspirația nu vine decît în urma unei munci asidue. Firește, nu întotdeauna". Sînt nu puțin diletanți la care inspirația, la nivel științific poate egala sau depăși pe a unui om de știință, fără a-l egala ca metodă și capacitate de verificare
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
direcția calculelor, sau o idee cu privire la sfera de acțiune a rezultatelor parțiale obținute, nu vom obține nici măcar acele rezultate slabe, în mod normal, inspirația nu vine decît în urma unei munci asidue. Firește, nu întotdeauna". Sînt nu puțin diletanți la care inspirația, la nivel științific poate egala sau depăși pe a unui om de știință, fără a-l egala ca metodă și capacitate de verificare și apreciere corectă a ideii sale. Se înțelege că inspirația nu elimină munca, cum nici munca nu
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
întotdeauna". Sînt nu puțin diletanți la care inspirația, la nivel științific poate egala sau depăși pe a unui om de știință, fără a-l egala ca metodă și capacitate de verificare și apreciere corectă a ideii sale. Se înțelege că inspirația nu elimină munca, cum nici munca nu poate determina apariția inspirației și nici a pasiunii. Cele două, în conlucrare, munca și pasiunea, au șansa de a atrage inspirația. Dar ea, la fel ca în artă sau oricare alt domeniu vine
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
poate egala sau depăși pe a unui om de știință, fără a-l egala ca metodă și capacitate de verificare și apreciere corectă a ideii sale. Se înțelege că inspirația nu elimină munca, cum nici munca nu poate determina apariția inspirației și nici a pasiunii. Cele două, în conlucrare, munca și pasiunea, au șansa de a atrage inspirația. Dar ea, la fel ca în artă sau oricare alt domeniu vine cînd binevoiește, nu la comanda noastră. Cităm in extenso cîteva observații
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
capacitate de verificare și apreciere corectă a ideii sale. Se înțelege că inspirația nu elimină munca, cum nici munca nu poate determina apariția inspirației și nici a pasiunii. Cele două, în conlucrare, munca și pasiunea, au șansa de a atrage inspirația. Dar ea, la fel ca în artă sau oricare alt domeniu vine cînd binevoiește, nu la comanda noastră. Cităm in extenso cîteva observații ale lui Max Weber, pe cît de cunoscute pe atît de neglijate: Este adevărat că cele mai
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
la masa de scris și dacă la baza lor n-ar fi stat probleme pasionante. Oricum ar fi, omul de știință trebuie să accepte faptul că hazardul se strecoară în fiecare lucrare științifică, și anume sub chipul îndoielii privitoare la inspirație: va veni ea sau nu? Poți fi un cercetător strălucit fără să fi avut niciodată o idee valoroasă. Ar fi însă o gravă eroare să credem că acest lucru se întîmplă numai în știință și că într-un birou, de
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
de "fantezie comercială", adică lipsit de idei, de idei geniale, va rămîne toată viața o persoană care, în cel mai bun caz, va deveni vînzător sau funcționar tehnic: el nu va crea niciodată forme organizatorice noi. Spre deosebire de ceea ce cred pedanții, inspirația nu joacă în domeniul științei un rol mai mare decît în domeniul problemelor pe care le are de rezolvat un întreprinzător modern. Pe de altă parte - lucru adeseori ignorat -, ea nu joacă un rol mai mic decît în domeniul artei
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
orientată decît cea a unui artist, iar din punct de vedere calitativ este fundamental diferită de a acestuia. Ea nu diferă însă din punctul de vedere al procesului psihologic. Ambele sînt "beție" (în sensul cuvîntului "mania" folosit de Platon) și "inspirație"". Și în știință și în artă în absența harului, element cu totul de necontrolat, șansele unei edificări durabile sînt nule. Adevăr care, cum constată conferențiarul, determină tineretul să se pună în slujba unor idoli - în fond false personalități. Personalitate, sîntem
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
trăi într-o epocă lipsită de Dumnezeu și de profeți sau dacă-i ascundem această situație fundamentală prin acele surogate reprezentate de toate profețiile făcute de la înălțimea unei catedre universitare". Este discutată și teologia, definită ca o raționalizare intelectuală a inspirației religioase. Oricum nu prin teologie accedem la credință sau sfințenie, și cu atît mai puțin printr-o altă știință. Credinciosul urmează spunerea lui Tertulian credo non quod, sed quia absurdum est (cred nu că este absurd ci fiindcă este absurd
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
discursul nostru să fie fluent, iar ritmul vorbirii și vocea să fie cele pe care le dorim? Trebuie să respiri umplând plămânii complet cu aer și să te folosești de diafragmă. Dacă te privești în oglindă și vezi că, odată cu inspirația, umerii se ridică; înseamnă că nu respiri corect. O respirație corectă trebuie să umfle cutia toracică și partea de sus a stomacului, lăsând umerii și gâtul nemișcați. Continuă să respiri privindu-te în oglindă și încearcă să respiri din burtă
TRANSMISIUNEA ÎN DIRECT by ANA-MARIA NEAGU () [Corola-publishinghouse/Science/861_a_1560]
-
s-a continuat să se vorbească de "fascism" sau "fascisme"; în acest fel s-a "exportat" o experiență foarte dificil de a fi transmisă dacă atenția se menține doar asupra regimului și nu asupra mișcărilor și partidelor fasciste sau de inspirație fascistă (care, de fapt, au apărut în Europa și în afara Europei, în perioada interbelică). Actorul principal al modelului este un lider carismatic, legat îndeaproape de un partid cu tendințe totalitare, articulat, structural diferit de cel preexistent instaurării regimului, devenit protagonistul
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
daubentoni și Eptesicus serotinus, (Pauziene et al., 2000) s-a constatat că ritmul cardiac, care ajunge în timpul zborului la 700 contracții/min., se reduce în stare de hibernare până la 10 contracții/min. Respirația devine superficială și neregulată, astfel încât între două inspirații pot trece chiar 60- 90 de minute (Altrungham, 2 2001). Ca urmare, rata consumului de oxigen la un liliac în hibernare, cu o temperatură corporală de 2°C, poate fi de 140 de ori mai mic de 2°C, poate
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
8/1996. Printed în ROMÂNIA REMUS BEJAN Gândul din gând Edgar Poe și Ion Barbu INSTITUTUL EUROPEAN 2016 Cuvinte-cheie: literatura comparată, poetica, cosmologie, creație, intuiție Cuprins Preliminării / 11 Universul că un poem / 17 O coborâre în maelström / 31 Furor poeticus: inspirație, geniu / 67 Poezie și cunoaștere / 81 Omenesc, mult prea omenesc / 115 Invitație la călătorie / 155 Încheiere / 191 Bibliografie / 197 Indice de nume și termeni / 211 Abstract / 221 Fiului meu, Dragoș Notă asupra ediției Lucrarea de față are la bază articolul
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
tot unitar și le înzestrează cu un dinamism 10 ce-i este definitoriu, viziune pe care Ion Barbu o aflase, desi incomplet, mai întâi, în teoria poescă a efectului, dezvoltată în "Filozofia compoziției" (1846). De aceea, pentru a-și apropria "inspirația" autorului american, care, pentru Bergson, este chiar esență judecății estetice, autorul "Veghii" încearcă să adopte percepția celui dintâi,11 demersul facilitat și de faptul, observat de Robert Shulamm, ca "peisajele lui Poe sunt alegorii ale viziunii sale asupra minții și
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
a unei realități misterioase pe care o numim poezie pură [s.n.]"13. Ca să o cunoaștem, trebuie să ne plasăm, printr-un salt șui generis, în "la zone profonde ou fermente l'inspiration" [zona profundă [a propriului suflet, acolo] unde fermentează inspirația]14, si, printr-o mișcare à rébours, ambele imaginare, să suim pantă, ce conduce spre sursă ei. Invenția artistică autentică și experiența receptării operei de artă comentează, la rândul său, Henri Bergson, presupun "să urcăm dincolo de acel punct de unde experiență
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
plan" al naturii, actualizându-se în forme precise ("certe geometrii"116). "Geometria" este o calitate a materiei, viața fiind o realitate spirituală care se face (se generează / multiplică neîntrerupt pe seama unei alte realități (materia), care se disociază continuu. Furor poeticus: inspirație, geniu "Creația semnifică, înainte de toate, emoție." Henri Bergson Spațiul poetic este, in lectură barbiana, "un spațiu topologic al ființei", deschis spre o experiență și o realitate mai profunde, pe care artistul, prin tatonări continue, se străduie să le fixeze în
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
Transsubstanțierea prin artă a acestor specii de vis necontrolat, de crepuscul de Ev. Pentru prefacere trebuie mâinile înflorite de la Cană. Mâini de olar sau pamfletar întuneca lucrul mântuit 3. Improvizația a lui Roderick Usher, ilustrează, până la un punct, poezia de inspirație, al cărui model suprem rămâne aiodos-ul homeric. Ion Barbu însuși vedea în actul de creație poetica un arc peste timp, o reîntoarcere la "faptul poetic inițial: cunună înflorita și Lira"4, prin care, înțelege o anumita "atitudine rapsodica"5. Însă
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
a cea ce avea să fie publicat mai tarziu, în același an, sub titlul "Dejection: An Ode", au fost scrise, conform notei, care le însoțește, pe "4 Aprilie, 1802 - Duminică seara" ("April 4, 1802 - Sunday Evening")12, deci sub semnul inspirației de moment și sunt, de aceea, expresia nereținuta a propriilor trăiri. În A Defence of Poetry (1840), Shelley pledează, de asemenea, pentru o artă concepută spontan: Poezia nu este, asemenea rațiunii, o putere ce poate fi exercitată în conformitate cu hotărârile voinței
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
porțiunile conștiente ale firii noastre nu pot proroci nici calea ce o va urma, nici punctul de plecare. Chiar de-ar fi aceasta influență durabilă, în puritatea și forță ei originală, este imposibil de prezis măreția rezultatului; când redactarea începe, inspirația este deja în declin, iar cea ar fi fost cea mai măreață poezie comunicată vreodată lumii este probabil doar o umbră palida concepțiilor originale ale poetului 13. Edgar Allan Poe cunoaște toți acești loci communes ai teoriei literare romantice, dar
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
care face din autorul american un precursor, poetul canalizează energiile universale, se instituie în ele pentru a le controla și le dă, în tradiție kantiana, măsura adevărată 17. Zicerea lui este sacra și dezvăluie adevăruri supreme. Totuși, entuziasmul nestăvilit al inspirației, al imaginației poetice creatoare, pare să spună tot Barbu, urmând îndeaproape pe Edgar Poe18, transformă opera poetica în expresia inconștiență a unei gândiri care depășește autorul ei, iar acesta din urmă, devine, astfel, un simplu vehicul al ideii, se preschimba
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
într-o slabă măsură e expresiunea propriului nostru fond emoțional. Astfel cum s-ar explică amplitudinea și diversitatea operelor de artă născute din frământările aceluiași spirit? Degeaba ne-am refugia în ipoteza unei stări de conștiință misterioase [s.n., postulând o inspirație și absurdă și cabotina. Ea nu explică nimic, iar realizarea artistică [s.n.] nu câștigă învăluita în acest prestigiu divin 19. Inspirația veritabilă nu este un simplu abandon în favoarea asociațiilor inconștiente, ci mobilizarea tuturor resurselor inteligenței - "condiționare a conținutului [=prezentul] de către
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
născute din frământările aceluiași spirit? Degeaba ne-am refugia în ipoteza unei stări de conștiință misterioase [s.n., postulând o inspirație și absurdă și cabotina. Ea nu explică nimic, iar realizarea artistică [s.n.] nu câștigă învăluita în acest prestigiu divin 19. Inspirația veritabilă nu este un simplu abandon în favoarea asociațiilor inconștiente, ci mobilizarea tuturor resurselor inteligenței - "condiționare a conținutului [=prezentul] de către conținător [=trecutul, amintirile, conform viziunii bergsoniene din Materie și mișcare, 1896]"20. Poetul român respinge creația "naivă", "nereflexivă", "[p]oezia înțeleasă
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
ori să comunice altora preceptele care i-ar putea ajuta să producă lucruri similare. (Așa, poate, cuvantul "geniu" derivă din genius, în sensul de spirit atribuit unei persoane la naștere, care îl protejează și îl ghidează și din a cărui inspirație se nasc aceste idei originale.) 4) prin intermediul geniului, natura nu prescrie reguli științei, ci artei, iar acesteia din urmă, numai în măsura în care este arta frumoasă]61. Cuvintele poetului de geniu sunt expresii definitive și sensibile ale unei realități spirituale inaccesibile altora
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
formula ce amintește de poescul "Poezia este sentimentul Fericirii Intelectuale"90. Actul de creație nu este rodul unei imaginații sterile, ci implică stabilirea unui contact cu timpul în ceea ce acesta are creator în el însuși. Timpul (durată) este sursa de inspirație a artistului. Pe de o parte, acesta creează cu întreg conținutul vieții lui, în fiecare moment al vieții lui individuale și unice. Pe de altă parte, actul ce unifica (elaborarea operei de artă) această durată personală și o definește, are
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
cât mai mari81. Din acest motiv, Barbu prețuiește operele matematice pentru că, în ele, identitatea subiectului se disipează total în structura pură a raționamentului, regăsindu-se, astfel într-o identitate spirituală mai cuprinzătoare: Tocmai în excluderea acestei expresii temperamentale stă superioritatea inspirației suprapământești în care se complace lirismul britanic. În contemplația cosmică sau reveria transcendență, întocmai ca în actul rațional al abstragerii [s.n.], spiritele se identifică. Cu acest înțeles poezia engleză e asemănătoare științei; și ea evoluează într-un cadru omogen și
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]