10,921 matches
-
respectată, cu cat "reprezintă" mai bine" [Beauvoir, 1998, ÎI, p.286,280]. Dintre toate aspectele, mai important pentru Pariziana este de a se reprezenta pe șine însăși. Sinele sau proeminent prinde să se impună în toate domeniile vieții sociale, familiale, intime. Câmpul semantic al Parizienei se constituie în baza diferitelor "rețele" pe care le trasează practicile sale sociale și individuale (ocupații, locuri, limbaj verbal și non-verbal). Pariziana se profilează în imaginarul literar al vremii că o ființă eminamente socială, ea este
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
afirmarea să că ființă socială și individuală, delimitam trei universuri ale Parizienei în care ea se manifestă: 1. universul macrosocial, în care comportamentul social este implicat în situații mondene; 2. universul microsocial, în care conduitele individuale sunt implicate în situații intime; 3. universul mixt, în care universul macrosocial se înterpătrunde cu universul microsocial, comportamentul fiind implicat în situații private. Pariziana simbolizează depășirea cadrului comun al condiției feminine. Modelul tradițional este pentru ea inhibitiv și neinteresant, plictisind-o de moarte și împingând
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
publicul, tot ce ține de artă exprimării. Scenele sunt jocuri interpersonale, care au următoarele caracteristici: 4. se desfășoară în spații închise/deschise, bine delimitate, care se configurează că un sistem în spațiul parizian; 5. se derulează într-o situație socială/intimă și constau din mai multe acțiuni, fiecare cu modul său constitutiv. Ciocnirea dintre traiectoria individuală a pasiunii și mecanismul social naște personaje de consistentă dramatică. Raportul variabil, pe care Pariziana îl are cu partenerii săi, relevă unele schimbări ale punctului
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
sofisticate. Lecturile, cumpărăturile, publicitatea, piesele de teatru manipulează spiritele, le dictează insidios comportamentul, le atribuie funcții. În totalitatea lor, scenele private rezumă universul cotidian al Parizienei, destul de reglementat, pe care ea încearcă să-l configureze altfel. 2.2.3. Scene intime sau theatrum amoris Iubirea în societatea franceză are o permanentă de invidiat. Românul francez este genul în care Erosul este suveran 293, femeia ocupând o poziție centrală. Dragostea este motorul clasic al povestirii de ficțiune, care instaurează axa și subiectul
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
gros scandale pour étonner Paris" [Zola, La Сurée, p.302]. "La rupture d'Aristide Saccard et de la grosse Laure fit plus de bruit encore que leurs prétendues amours" [Zola, La Сurée, p.317]. Vom putea constată în urmă analizei scenelor intime că Pariziana nu este o femeie pasionala, ci voluptuoasa, care are sângele fierbinte, dar inima rece. În raporturile cu bărbatul, ea simulează implicarea afectiva. Relația care se creează este ținută sub un control politicos, dar ferm, pentru a prelua și
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
i i l o r este relativă. Căsuțele din suburbiile Parisului reproduc în miniatură planurile locuințelor somptuoase. Tradiția aristocrata a saloanele este reluată de burghezi. Ambianța aristocratica a doamnei Dambreuse din L'Education senimentale poate fi regăsita, cu un accent intim, la doamna Arnoux și, cu un accent de prost gust, la Rosanette. Spațiul parizian devine un loc în care este posibilă o anumita egalitate între clasele sociale, loc în care servitoarea și contesă devin figurante, împărțind un anumit modus vivendi
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
nu abundă în explicații, el ține de momentele de suspans și de tensiune ale discursului 367. Zâmbetul politicos însoțește și dezorientează. Un anumit joc în relațiile umane se manifestă și în limbaj. Teatralizarea vorbirii Parizienei se exprimă prin tonalitate, dialoguri intime, tentația declamării, cochetăria refuzului, emotivitatea (pe care n-o resimte, dar o provoacă)368. Efectul de surpriză, rapiditatea și abilitatea întrebărilor pot fi puse sub semnul unei cunoașteri intelectuale, caracterului sociabil și curiozității Parizienei: "Juliette, qui avait la mânie des
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
du magasin Le Mire" [Daudet, Fromont jeune et Risler aîné, p.83]. Ascensiunea pe scara socială este însoțită de metamorfoza și rafinamentul limbajului. Confidenta este un gen de conversație tipic feminin. Femeilor le place să vorbească între ele despre trăirile intime, pe care le analizează, le interpretează, le diseca pe îndelete. Subiectele de conversație țin de problemele sentimentale. Acest gen are puțină trecere la bărbați, dar în cazurile în care își afișează pasiunile, confidente, de regulă, le sunt femeile. Compasiunea și
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
naturalist din jumătatea a doua a secolului al XIX-lea. Corpul, neglijat până atunci, iese din umbră și primește consistentă și densitate în românele naturaliștilor. Căutând să completeze o elipsa a textelor clasice și romantice, realismul se interesează de sfera intimă și reprezintă în special dimensiunea trupeasca a dragostei, ajungând până la dezgolire la naturaliști 376. Prezenta corporală este semnificativă în românul din jumătatea a doua a secolului al XIX-lea. Românul naturalist are menirea să demonstreze că toaletă aristocratei ascunde aceleași
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
sens. Jacques Dubois [2000, p.246] constată că personajele lui Zola au fiecare câte un detaliu izolat care le caracterizează, devenind semn distinctiv al personajului, repetat de nenumărate ori. Limbajul gestual completează imaginea privind relațiile sociale și, în special, cele intime. El este generat, si particularizat cu o mare putere senzuala, fiind un exemplu concludent al dialogului dintre structurile inconștiente profunde și codul social oficial, că structura de suprafață. Gesturile stimulează sau inhiba, atrag sau stopează pornirile inițiale. Pariziana desfășoară tactici
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
cherché" [Maupassant, Fort comme la mort, p.104, 96]. Spațiile în care se produce Pariziana vizează punerea în valoare a predilecțiilor și ocupațiilor sale, astfel Nana cheltuiește o avere pentru patul sau regal, iar Renée pentru sala de baie. Spațiile intime ale Parizienei sunt aproape scenografice, ea le potrivește intențiilor și intereselor sale, mișcându-se printre ele cu siguranță și abilitate. Spațiul feminin se construiește ca spațiu în care obiectul va fi continuarea simbolică a femeii. Astfel se explică, într-un
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
modei. Pariziana face parte din prima categorie. Parizienele sunt femei aflate în prima linie a modei, mai mult decât atât Parizienele creează modă. Pariziana folosește un număr-record de toalete, făcând o distincție netă între cele din sfera publică, privată și intimă. În scenele din interior Parziana nu va apărea în haine de stradă, confuziile pot fi doar voite, deoarece produc un efect special. În toate localurile pe care le frecventează femeia pariziana va avea toalete diferite, precum și o înfățișare diferită. De
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
puțin condiționate, mai putin omniprezențe și al falsității sentimentelor împărtășite. Neantul emotiv și incapacitatea de atașament afectiv duc la solitudinea să metafizica. Pariziana de la sfârșitul secolului este mai îndrăzneață în pasiunea să: ea schimba și inversează rolurile în geometria baletului intim, devenind agent activ al scandaloaselor povești de amor, de adulter și divorț. Toate acestea vorbesc atât despre o continuă liberalizare a societății și individului, cât și despre elasticitatea unei culturi. În faza capitalismului victorios, individualismul triumfă și molipsește cu spiritul
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
ansamblu de roluri pe care ea le cumulează. Prin imaginație, dar și prin simțul cotidianului, femeia pariziana din jumătatea a doua a secolului al XIX-lea "inventează" propriul destin, devenind autor, regizor, scenograf și actrița pe scena politică, privată și intimă. Pariziana ilustrează împlinirea principiului teatralității într-o singură persoană femeia-spectacol. Faptul că personajul Parizienei captează și captivează vine din capacitatea să de a oferi spectacol. Pasiunea scenei și a înscenării conferă Parizienei un statut complex de teatru în sine. Românul
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
de reconnaître, de deviner qu'il ne pourrait jamais saisir et posséder la și grande surface de cette femme qui appartenait à tout le monde" [Maupassant, Notre coeur, p.166]. 55 "Elle devient donc en peu de temps une amie intime de la princesse, et par là étendit șes relations avec une grande rapidité dans le monde diplomatique et dans l'aristocratie la plus choisie" [Maupassant, Notre coeur, p.185]; "să grande réputation venait de ce que l'empereur lui avait payé une
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
triomphe. La décoration irait sur la poitrine du nouveau mari de Madeleine; voilà tout. Rien n'était changé, en somme" [Maupassant, Bel-Ami, p.186]. 209 "Puis arrivèrent leș Forestier, la femme en roșe, et ravissante. Duroy fut stupéfait de la voir intime avec leș deux représentants du pays. Elle causa tout baș, au coin de la cheminée, pendant plus de cinq minutes, avec M. Laroche-Mathieu" [Maupassant, Bel-Ami, p.108]. 210 "Cea mai mare parte a oamenilor crede că ceea ce e vizibil dă putere
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
moment" [Maupassant, Notre coeur, p.187,190]; "Quand elle songeait à cela, à cette folie tendre où pouvait nous jeter l'existence voisine d'un autre être, să vue, să parole, să pensée, le je ne sais quoi de l'intime personne dont notre cœur devient éperdument troublé, elle s'en jugeait incapable" [Maupassant, Notre cœur, p.119]. 301 "Mais cela ne durăit jamais. Pourquoi? Elle se fatiguait, elle se dégoûtait, elle voyait trop clair peut-être. Tout ce qui l'avait
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
saveur de son être moral restée en son cœur. Îl demeurait sous l'obsession de son image, comme îl arrive quelquefois quand on a passé des heures charmantes auprès d'un être. On dirait qu'on subit une possession étrange, intime, confuse, troublante et exquise parce qu'elle est mystérieuse" [Maupassant, Bel-Ami, p.67- 68]. 308 "Ce fut comme une apparition: Elle était assise, au milieu du banc, toute seule; ou du moins îl ne distingua personne, dans l'éblouissement que
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
semblaient prendre des sens profonds et qui se prolongeaient au-delà du son de leurs voix. A chacune de leurs paroles, ils s'approuvaient d'un léger signe, comme și toutes leurs pensées eussent été communes. C'était une entente absolue, intime, venue du fond de leur être, et qui se resserrait jusque dans leurs silences" [Zola, Une page d'amour, p.125]. 372 "A chaque moț, la figure de Mme Jupillon s'était refroidie et glacée. Elle écarta sèchement Germinie et
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
prin însăși natura instituției, influența unei Biserici, a unui cler. Pentru a aprecia această influență, trebuie să cercetăm înainte de toate dacă religia este într-adevăr doar individuală, dacă ea nu provoacă și nu generează nimic mai mult decât un raport intim între fiecare om și Dumnezeu, sau dacă ea devine în mod necesar, între oameni, o sursă de noi raporturi, din care decurge în mod necesar o societate religioasă și o guvernare a acestei societăți. (...) Oricum, nu există nici o îndoială că
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
are elastică), ceea ce predispune arterele intracraniene în mod particular la formarea de anevrisme. Injurii aduse endoteliului, degenerarea/ distrugerea laminei elastice interne și subțierea stratului de celule musculare la nivelul mediei sunt semne precoce ale anevrismelor. Peretele anevrismal este format din intimă și adventice, îngroșate prin hialinizare. În anevrismele rupte (obținute la autopsie) se găsește un conținut redus în colagen și pierderea stratului endotelial luminal. Prin contrast, anevrismele nerupte au un conținut dublu de colagen față de un perete arterial normal. Celulele endoteliale
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
cele mai multe din anevrismele nerupte, în schimb, stratul endotelial continuu este absent în cele mai multe din anevrismele rupte. c. Procesele de remodelare. Se consideră că lamina elastică internă degenerează ca urmare a stresului hemodinamic prelungit; mecanismul de compensare este reprezentat de îngroșarea intimei sau formarea de „pernuțe” intimale. Proliferarea celulară, conținutul crescut de colagen și reconstituirea stratului endotelial, procese observate în anevrismele nerupte pot fi mecanisme reparatorii care compensează pierderea laminei elastice interne și conduc la stabilizarea anevrismului. Leziunile proteolitice ale peretelui vascular
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
este obținerea efectului radiobiologic la nivelul leziunii fără efecte secundare majore la nivelul țesutului cerebral adiacent. Acest lucru se realizează într-o singură ședință. Scopul acesteia este de a induce o tromboză progresivă la nivelul nidusului, urmată apoi de hiperplazia intimei vaselor implicate, cu ocluzia progresivă a acestora [8,25,26]. După radiochirurgie, acele malformații care sau rupt prezintă un risc crescut de resângerare. Un singur studiu observațional al unui centru din Spania a arătat că terapia radiochirurgicală scade pe termen
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
embrionare; - o singură comunicare arterio-venoasă cu un flux turbulent ar duce la tromboză de sinus venos urmată de recrutarea altor conexiuni arteriale și venoase. Morfopatologie Microscopic leziunea apare ca un șunt arteriovenos situat în peretele unui sinus venos, cu îngroșarea intimei sinusului asociat. Lezunile sunt de obicei solitare dar pot fi și multiple [2]. Fistula poate avea un singur vas nutritiv sau se poate dezvolta dintr-o rețea complexă de vase nutritive. Aportul arterial provine din ramurile meningeene ale arterelor carotide
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
pe artera tiroidiană superioară și în următoarea ordine pe ACI, ACC si la sfârșit pe ACE. Se secționează carotida comună pe o distanță de aproximativ 2 cm, se continuă incizia și pe carotida internă. Se detașează placa de aterom de intimă mai întâi din carotida comună, apoi printr-o tehnică de eversie din carotida externă, apoi din carotida internă. După sutură (cu sau fără patch) se declampează în ordine ACE, ACC si la sfârșit ACI [14]. Ca orice procedeu chirurgical și
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]