8,145 matches
-
din care face parte: Uniunea Artiștilor Plastici din România. Asociația „Filiala Arad a UAP din România” Experiență profesională: 2006 Ales membru în consiliul de administrație al Asociației „Filiala Arad a UAP din România” din partea tinerilor artiști. 2005 Din octombrie este lector asociat la Universitatea „Aurel Vlaicu” din Arad, unde predă cursurile de Istoria artei și Artă creștină. 2003 Începe colaborarea cu „Onin - agenție de comunicare” o agenție specializată în promovarea și organizarea evenimentelor culturale. 2001 Din septembrie până în prezent este profesor
Călin Lucaci () [Corola-website/Science/315752_a_317081]
-
(n. 27 iulie 1953, Livadă de Bihor județul Bihor) Sculptor. Studii: Institutul de Arte Plastice “Ioan Andreescu”, Cluj-Napoca, secția sculptură, promoția 1982. Activitate profesională: 1995-1996-lector, Facultatea de Arte Timișoara; 1995-2003 lector, Colegiul Pedagogic, Universitatea “Vasile Goldiș”, Arad; Din 1995- lector, Facultatea de Arte Vizuale, Oradea; Membru fondator al U.A.P. Arad și Oradea Din 1999, președinte al Fundației Umanitare Art Mondo, Arad; Participări: 1979-1982- expoziții de grup și colective, Oradea; expozițiile
Dumitru Paina () [Corola-website/Science/315809_a_317138]
-
(n. 27 iulie 1953, Livadă de Bihor județul Bihor) Sculptor. Studii: Institutul de Arte Plastice “Ioan Andreescu”, Cluj-Napoca, secția sculptură, promoția 1982. Activitate profesională: 1995-1996-lector, Facultatea de Arte Timișoara; 1995-2003 lector, Colegiul Pedagogic, Universitatea “Vasile Goldiș”, Arad; Din 1995- lector, Facultatea de Arte Vizuale, Oradea; Membru fondator al U.A.P. Arad și Oradea Din 1999, președinte al Fundației Umanitare Art Mondo, Arad; Participări: 1979-1982- expoziții de grup și colective, Oradea; expozițiile tineretului pe plan național la București, Baia Mare, Cluj Napoca, Timișoara
Dumitru Paina () [Corola-website/Science/315809_a_317138]
-
cea pământeană. Investigațiile i-au relevat căile navigabile de acces în Dobrogea antică, l-au ajutat să refacă drumul apeductelor de la Callatis, după cum, determinările topografice s-au constituit în considerații asupra scufundării navelor otomane în 1877, pe brațul Măcin. Ca lector al „Institutului de Marină Mircea cel Bătrân” din Constanța a instruit și pregătit numerose generații de scafandri, a inițiat în acest domeniu un mare număr de copii. Bogata sa activitate pedagogică și științifică s-a materializat într-un număr mare
Constantin Scarlat () [Corola-website/Science/315822_a_317151]
-
Academiei de Studii Economice din București (ASE), Facultatea de Comerț, specializarea "Economia Serviciilor de Alimentație Publică și Turism" (ESAPT). Absolvă studiile universitare, în anul 1987, cu lucrarea de diplomă "„Amenajarea în scopuri turistice a zonei Moinești - Județul Bacău”", sub conducerea lectorului doctor Rodica Zadig (fostă Bărănescu). În anul 1994 își începe stagiul de doctorantură la Academia de Studii Economice din București, sub îndrumarea profesorului universitar doctor Vasile Mercioiu. În aprilie 1997 devine doctor în economie, specializarea Economia Comerțului și Serviciilor; titlul
Puiu Nistoreanu () [Corola-website/Science/316512_a_317841]
-
Turism și Geografie, • 2004-2007 Secretar științific/chestor, Academia de Studii Economice din București, Colegiul Universitar Economic din Buzău al Academiei de Studii Economice • 2001-2007 Conferențiar universitar, Academia de Studii Economice din București, Facultatea de Comerț, Catedra de Turism Servicii • 1997-2001 Lector universitar, Academia de Studii Economice din București, Facultatea de Comerț, Catedra de Turism Servicii • 1996-1997 Coordonator activități marketing, EC / PHARE ROMANIAN TOURISM DEVELOPMENT PROGRAME • 1995-1996 Director general, Guvernul României-SSPR, Direcția Programe - Legislație • 1991-1995 Coordonator activități de producție Out-going, Nouvelles Frontieres
Puiu Nistoreanu () [Corola-website/Science/316512_a_317841]
-
a citit un roman în care personajul principal, care se numea Nonoguchi Seisaku, cu toate că era inteligent devenise leneș, ruinându-și cariera. Vrând să evite o soartă similară, Noguchi și-a schimbat prenumele. După ce a lucrat (uneori concomitent) ca medic stagiar, lector la o facultate de stomatologie, redactor al unei reviste medicale, etc. a lucrat în laboratorul de epidemiologie al hematologului de renume mondial Shibasaburō Kitasato. În decembrie 1900 Noguchi s-a mutat în SUA, ca asistent al profesorului Simon Flexner (pe
Hideyo Noguchi () [Corola-website/Science/316688_a_318017]
-
mezzosoprana cucerește Marele Premiu la "Concursul Național de canto pentru elevii de liceu" de la Brăila (cunoscut și ca "Darclée-ul mic"). După absolvirea liceului, urmează cursurile de canto la Academia de Muzică Gheorghe Dima din Cluj-Napoca, unde studiază canto sub îndrumarea lectorilor universitari Ramona Eremia și Marius Budoiu. Ulterior urmează și absolvă studiile de masterat în cadrul aceleiași Academii de Muzică. În 2006 participă la cursurile de măiestrie susținute de Mariana Nicolesco la Brăila. Debutează într-un spectacol de operă în cadrul Academiei de
Carmen Topciu () [Corola-website/Science/316738_a_318067]
-
devenit doctor al Universității București cu teza „Vladimir Streinu - critic, istoric literar, estetician al poeziei și poet”, sub conducerea academicianului Șerban Cioculescu. 1974-1978. Redactor la revista "Vatra", Târgu Mureș. 1976. Cadru didactic asociat la Institutul de Teatru Târgu Mureș. 1978-1996. Lector, conferentiar și profesor universitar la același institut denumit după 1989, Academia de Artă Teatrală Târgu Mureș apoi, în 1998, Universitatea de Artă Teatrală din Târgu Mureș. 1990-1993. Consilier-șef la Inspectoratul pentru Cultură Mureș. 30 decembrie 1992 - 28 august 1993
Serafim Duicu () [Corola-website/Science/316736_a_318065]
-
Ileana” (actualul bloc de studii nr.1 de pe strada Pușkin), având un contigent de numai 120 de persoane . La institut activau două facultăți: Istorie și Filologie, Științe ale naturii și Geografie, având un efectiv de 120 de studenți și 13 lectori . Prin Hotărârea Consiliului de Miniștri al R.S.S.M.din 13 august 1953, Institutul învățătoresc din Bălți este reorganizat în Institut Pedagogic. Concomitent se creează facultățile de Filologie, Fizică și informatică și Limbi străine. În anul 1959, Institutului Pedagogic din Bălți i
Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți () [Corola-website/Science/316788_a_318117]
-
vor fi realizate de specialiști teoreticieni ai dreptului procesual civil român și străin; - Specializarea unui număr de 3-5 executori judecătorești români absolvenți ai facultății de drept cu bogată experiență în domeniu, activitate deosebită, în Franța sau Belgia pentru a deveni lectori în cadrul Institutului și membrii ai Colegiului Stiințific ai Institutului. - Capacitarea unor personalități științifice care să elaboreze și gestioneze programele; - Alocarea unui secretar tehnic, cu studii juridice finalizate, cunoscător de 1-2 limbi străine de preferință franceză și engleză și al operării
Uniunea Națională a Executorilor Judecătorești () [Corola-website/Science/315116_a_316445]
-
1970, obținând apoi și titlul științific de doctor în drept, sub îndrumarea prof. univ. dr. Grațian Porumb(1977). În prezent, este profesor universitar și decan al Facultății de Drept „Simion Bărnuțiu” din cadrul Universității „Lucian Blaga” din Sibiu. Avocat (1970 - 1975). Lector universitar la Facultatea de drept economic și administrativ din Sibiu (1975 - 1986). Judecător la Tribunalul județean Sibiu, ca urmare a desființării Facultății de drept economic și administrativ din Sibiu (1986). Notar șef la Notariatul de stat județean Sibiu(1987 - 1990
Ioan Leș () [Corola-website/Science/315115_a_316444]
-
Primul Război Mondial. După anul 1919, când reușește să finalizeze studiile, Grigore Nandriș se specializează în filologie slavă și indoeuropeană la Universitatea din Viena, cu profesorii V. Vondrák (elevul celebrului slavist F. Miklosich) și Paul Kretschmer. Între anii 1920-1923 este lector de limba română la Universitatea din Cracovia, continuându-și specializarea în slavistică cu profesorii Kazimierz Nitsch, Jan Rozwadowski, Jan Łoś, Ignacy Chrzanowski și Stanisław Wędkiewicz. Grigore Nandriș a fost primul profesor de limba română la Cracovia, în cadrul lectoratului înființat în
Grigore Nandriș () [Corola-website/Science/318633_a_319962]
-
din care este eliberat o dată cu sfârșitul războiului. În 1945 se stabilește la Freiburg im Breisgau, unde urmează cursuri de filosofie la Albert-Ludwigs-Universität cu Max Müller, discipol și urmaș la catedră al lui Martin Heidegger. În anii 1946-1948, ocupă funcția de lector de limbă și cultură română pe lângă catedra romanistului Hugo Friedrich. În următorii doi ani locuiește la Paris. Aici conduce secția literară a Institutului Român de Cercetări de pe lângă Sorbonna, fiind unul din fondatorii lui alături de Mircea Eliade, Emil Cioran, Eugen Ionescu
Horia Stamatu () [Corola-website/Science/318717_a_320046]
-
la Facultatea de Litere a Universității Babeș-Bolyai din Cluj, cu profesori de marcă ce reușiseră să păstreze nealterat spiritul universitar interbelic. A devenit doctor în filologie cu teza " Circulația vechii cărți românești" (1971). În anul 1954 Octavian Șchiau devine primul lector român permanent la Universitatea din Leipzig, când cursurile de română sunt o parte integrantă a studiilor de licență ale filologiei romanice. Bazele studiilor române la această universitate fuseseră puse de Gustav Weigand (1860-1930), fondatorul Institutului de Limbă Română de la Leipzig
Octavian Șchiau () [Corola-website/Science/318756_a_320085]
-
Leipzig, s-a studiat filologia română (ca disciplină secundară) și traductologia de limbă română pentru nivelul de licență (ca disciplină principală sau secundară), cursurile și seminariile fiind predate mai ales de Sabine Krause și Octavian Șchiau, care este din nou lector de română la Leipzig. Însă, așa cum scrie Klaus Bochmann, „ironia istoriei, mai bine zis a reunificării Germaniei, și schimbările din Europa de Est și de Sud-Est a vrut ca primul lector permanent la Leipzig să fie și ultimul”, postul fiind desființat în
Octavian Șchiau () [Corola-website/Science/318756_a_320085]
-
ales de Sabine Krause și Octavian Șchiau, care este din nou lector de română la Leipzig. Însă, așa cum scrie Klaus Bochmann, „ironia istoriei, mai bine zis a reunificării Germaniei, și schimbările din Europa de Est și de Sud-Est a vrut ca primul lector permanent la Leipzig să fie și ultimul”, postul fiind desființat în anul 1994. Ca profesor în Germania, Octavian Șchiau contribuie la acordarea numelui lui I.L. Caragiale unei mari biblioteci din Berlin. În perioada cât a predat la Universitatea din Tübingen
Octavian Șchiau () [Corola-website/Science/318756_a_320085]
-
îl înaltă pe crestele transcendentalului, ca să-l coboare la intervale scurtissime de timp în haosul cotidianului, ,smulgând” peniței versuri-înșiruiri de metafore sfidante. Scrie elaborat, gândit, peren. Proza să alternează între clișee aproape cinematografice și fraze lungi supradimensionate , cred unii dintre lectorii săi - de introspecțiifilosofico-psihologice și constatative, ce îl duc, undeva, în direcția unui postmodernism în continuă acțiune de statornicire.” Dumitru Munteanu în Scriitori români la frontiera mileniului III - Dicționar critic - volumul I Bistrița-Năsăud, Editura George Coșbuc Bistrița, 2009. „Cercul scalen” este
Victor Știr () [Corola-website/Science/316120_a_317449]
-
Cluj, iar la 1950 - Facultatea de Litere și Filosofie din același oraș. Între anii 1956-1960 este redactor la revista "Steaua"; 1960-1968- redactor la "Contemporanul". Își continuă activitatea fiind Conferențiar universitar la Facultatea de Limbă și Literatură Română din București. Este lector de limba română la Universitatea din Montpellier (Franța) între anii 1960 -1971. Devine Doctor în filologie (1973) cu teza Hyperion 1. (Viața lui Eminescu). Debutează cu studiul "B.P. Hașdeu" (1963), publicând apoi volumul de articole "Atitudini" (1966); "Sub semnul lui
George Munteanu () [Corola-website/Science/316197_a_317526]
-
arabă, engleză și siriacă. La terminarea liceului, primește o bursă de studiu în Marea Britanie unde se va specializa în literatură engleză la Colegiul Exeter al Universității Cambridge. După absolvire, în 1940, se va întoarce în Palestina unde va activa ca lector la Colegiul al-Rašīdiyya. În urma evenimentelor din anul 1948, Jabra va pleca în Irak unde, după mai multe căutari, va preda literatură engleză la Universitatea din Bagdad. În 1952 devine bursier al Universității Harvard, apoi în 1954 se reîntoarce la Bagdad
Jabra Ibrahim Jabra () [Corola-website/Science/321288_a_322617]
-
Deoarece nivelul său de dezvoltare este foarte apreciat de profesori, va primi o bursă de studiu în Marea Britanie pentru a studia literatura engleză la Colegiul Exter al Universității Cambridge. După absolvire, în 1940, se va întoarce în Palestina ca și lector la colegiul al cărui elev fusese. Evenimentele din 1948 îl determină pe Jabra să se refugieze în Irak, unde va obține un post la Universitatea de la Bagdad, unde va preda literatură engleză până în 1952, când va pleca spre Statele Unite ale
Jabra Ibrahim Jabra () [Corola-website/Science/321288_a_322617]
-
artei muzicale, continuă muncă de perfecționare la Hochschule für Musik und Tanz Köln, cu mari compozitori germani ai vremii: Karlheinz Stockhausen și Hans Ulrich Humpert și la Veneția cu Virgilio Mortari, Parcurge toate treptele ierarhice din învățământul superior: preparator, asistent, lector, conferențiar și profesor universitar, la Catedră de armonie și contrapunct, la Academia de muzică "Gheorghe Dima" din Cluj. Din anul 2000 se mută la București, fiind profesor la Universitatea Națională de Muzică București. Este autorul unor lucrări teoretice de contrapunct
Dan Voiculescu (compozitor) () [Corola-website/Science/320515_a_321844]
-
Grior). De asemenea, a luat parte și Carmen Racovitza, soția lui Alexandru Racovitza, strănepotul lui Iancu Flondor. După sfințirea monumentului de către preotul Nicolae Vârtea, parohul Catedralei Ortodoxe din Rădăuți, a urmat evocarea personalității lui Iancu Flondor de către avocatul Emil Ianuș, lector dr. Vlad Gafița de la Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava și cercetătorul Petru Grior din Cernăuți. În continuare, la ora 11:30, la Casa de Cultură din Rădăuți a avut loc un simpozion dedicat Unirii Bucovinei cu România, la care
Bustul lui Iancu Flondor din Rădăuți () [Corola-website/Science/320522_a_321851]
-
de la Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava și cercetătorul Petru Grior din Cernăuți. În continuare, la ora 11:30, la Casa de Cultură din Rădăuți a avut loc un simpozion dedicat Unirii Bucovinei cu România, la care au susținut comunicări lector dr. Vlad Gafița, prof. dr. Daniel Hrenciuc, cernăuțeanul Petru Grior, ing. Mircea Irimescu (deputat în Parlamentul României) și viceprimarul Simion Sticleț. Pe soclul bustului este amplasată o placă de marmură neagră pe care este scris: ""Iancu Flondor. 1865-1924. Eroul Unirii
Bustul lui Iancu Flondor din Rădăuți () [Corola-website/Science/320522_a_321851]
-
etapă în viața lui . Cunoștințele și experiența acumulată în armată necesitau o valorificare mai direcționată. În perioada anilor 1953-1957 studiază la "Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”" la Facultatea de Fizică și Matematică, Secția Fizică. După absolvirea facultății rămâne în calitate de lector preparator superior la Catedra de Fizică. Activând în cadrul facultății, timp de doi ani, Ion Drabenco face primele tentative în ale cercetării științifice, dar după cum considera el insuși, fără nici o semnificație, fiindcă lipsea o bază și o școală de cercetare. A
Ion Drabenco () [Corola-website/Science/320541_a_321870]